Tineretul Liber, decembrie 1991 (Anul 3, nr. 548-564)

1991-12-03 / nr. 548

4 MARJI 3 DECEMBRIE 1991 CONSTRUCT!!... IN DERIVĂ Colectivul de control al Primăriei Capitalei, înființat pentru sprijinirea modului de aplicare a prevederilor Legii privind autorizarea e­­amplasarea ilegală de­pistat numeroase încălcări ale acestei legi. Incălcările reprezintă exe­cutarea fără autorizație a u­­­nor construcții de locuințe, amplasarea n­egată de chioșcuri pe arterele orașu­lui, lucrări de amenajare și transformare a construcțiilor care prejudiciază plastica fațadelor ,diversee lucrări de extindere sau garaje execu­tate pe terenuri ce nu sunt deținute cu forme­ legale. Printre cei amendați la ultimul control se numără Savu Marin din strada Jiu­lui nr. 29 pentru construcția fără autorizație a unei locu­ințe, Cimpoieru Ion pentru construcția fără autorizație a unei extinderi metalice la chioșcul din Șos. Mihai Bra­­vu, colț cu bulevardul Fer­dinand, Spătăroiu Dumitru pentru spargerea trotuarului și crearea unui acces în sub­solul blocului din Bd. Re­­publicii nr. 120 precum și lu­crări de amenajări fără au­torizație, lanul Vasile pen­tru o construcție metalică cu destinație comercială c­erciiată fără autorizație Pe fațada imobilului din strada Barbu Văcărescu, nr 7 și exemplele con­tinuă, toți cei sancțio­­nați­ pentru nerespectarea disciplinei de construcții au primit amenzi, in valoare de cite 40 000 lei. Colectivul de control In­stituit pe baza u­nei împu­terniciri emise de primarul general al Capitalei este hotărît să-și continue activi­tatea pentru stoparea actelor de indisciplină în construc­ții precum și de desființare a acelor lucrări care au fost executate cu încălcarea­­ pre­vederilor legii. (C.S.). PRIMĂRIA BUCUREȘTIULU! CAUTĂ SPONSOR! La telefonul 15 22 23 sau 13 85 60, int. 200. directorul Stocia Florin, din cadrul Primăriei municipiului Bucu­rești, vă furnizează toate informațiile și detaliile ne­cesare în cazul în care do­riți să participați la spon­sorizarea organizării sărbă­torilor de iarnă. Societățile comerciale și persoanele fi­zice interesate într-o astfel de acțiune sînt așteptate cu nerăbdare pentru organiza­rea și derularea acestei ac­țiuni. Sperăm că mesajul adresat de primărie va fi rea­cționat favorabil, adu­­cînd un strop de bucurie a­ acelor copii care în tot cursul anului numai au vi­sat la tot felul de bunătăți de care n-au avut parte. IN MODIFICĂRI CIRCULAȚIA TRENURILOR DE CĂLĂTORI In ziua de 7 decembrie 1991 vor surveni unele modificări în circulația anumitor tre­nuri de călători, s­a din surse ale Regionalei aflat de Căi Ferate București. Ast­fel, ca urmare a executării operațiilor de lansare a grin­zilor la Pasajul Brănești, ce vor avea loc în această zi pe distanța Brănești — București Obor se vor anula următoarele trenuri : 8011. 8315. 8013. 8317 reinertiv 8012. 8014 8009 8316. Trenu­rile 827. 822 824 vor circula pe ruta Bu­curești — Urzi­­ceni — Slobozia — Ciulnița și retur, cu rebrisare în gara Ciulnița, urmînd ca, in ziua de 7 decembrie, pe distanța București Nord — Ciulnița aceste trenuri sa fie anulate. Regionala București face cunoscut faptu­l că va asigu­ra transportul călătorilor în­­tre stațiile București Obor și Brănești cu 10 articulate, rere­ro- autobuze cîte 5 în fiecare din staționa aceste stații. LA PLOIEȘTI SÎNT MULTE PROBLEME GRAVE EMILIA VASILIU S.a vorbit mult despre participarea tineretului la viața politică. După o perioadă de eclipsă, ge­­nerată poate și de stereotipurile unei participări formale de tristă amintire, au apărut personali­tăți autentice care-și fac loc pe scena publică nu prin atacuri incontinente la adresa gerontocrației competitoare, ci prin meritul propriu și aspirați­ile îndreptățite de acesta. La PNȚCD problema tinerilor era, într-o vreme, de notorietate. Mai recent s-a afirmat că lucrurile merg spre bine, tinerilor acordându-li-se șanse­n­i și însemnate. O confirmare a acestui fapt am găsit și în dialogul cu studentul Marian Hanganu, președintele orga­nizației de tineret din Prahova, dialog centrat pe prioritățile politice ale momentului. Pe primul loc se află pregătirea conferinței naționale a or­ganizației de tineret, conferință care este proiec­tată în principiu în luna decembrie. Cu acest pri­lej se are în vedere reactualizarea regulamentu­lui de funcționare a organizației de tineret din perspectiva statutului adoptat la congresul PNȚCD. Probabil, ne spune interlocutorul nostru, cu această ocazie se va schimba ?n conducerea or­ganizației de tineret, deși statutul prevedea aceas­tă schimbare o dată la doi ani. Motivația acestei măsuri *— situația politică și economică excepțio­­­nală a țării. Un alt punct de interes în acest ca­dru este reprezentat de alegerile locale, care tre­buie precedate de o campanie electorală moder­nă, atît cit este posibil la nivelul nostru de do­tare materială­. In acest scop, tinerii s-au pre­­gătit intens, consultind chiar materiale informa­tive referitoare la alte democrații: Grecia, S.U.A., alte țări din vestul Europei. Studentul Marian Hanganu are opinii personale și in privința con­ținutului viitoarei propagande electorale UnICD. Ele privesc reorganizarea secției de ti­­­neret, dinamizarea activității acesteia și include­rea în programul partidului a unor probleme spe­cifice tinerilor. Aceste probleme au un spațiu concret de manifestare, circumscris zonei pe care interlocutorul nostru o cunoaște cel mai bine. Prahova. Și care sînt problemele stringente ale tineretului prahovean? Să le enumerăm in ordi­nea în care ne sînt prezentate. Mai intti — gra­­va poluare din zonă, apoi — deteriorarea parcu­­lui național Bucegi (semnalată la proporțiile re­ale de specialiștii Agenției pentru supravegherea și protecția mediului din zonă). Acestea ar fi pro­blemele de ordin ecologic. Grave, chiar dureroa­se sînt și chestiunile de ordin social. Ponderea ridicată a șomajului în rîndurile tineretului, care amenință să crească­ Ia firme ,cum sînt Fero­­email, 1 Mai și altele. Altă problemă, de data a­­ceasta studențească, în urmă cu trei săptămîni a avut loc la Institutul de Petrol și Gaze o grevă datorată frigului din cămine, costurilor ridicate la cazare și cantină, grevă la care și-au dat acor­dul și cadrele didactice motivele acesteia depă­șind posibilitățile de soluționare ale facultății. Sînt motive de îngrijorare pentru un tînăr lider, motive de îngrijorare asemenea tuturor celorlal­te, ceea ce ne și determină să-l întrebăm pe Ma­rian Hanganu dacă are încredere că ele vor­ fi depășite. Iată răspunsul său, nu înain­te de a nota că interlocutorul nostru abia a împlinit vîrsta de 22 de ani: „Pe de o parte, personal, sînt un om obosit. Activitatea politică pe care am început-o la 18 ianuarie 1990 mi-a solicitat mu­lt timpul și nervii. Și poate că mi-a distrus speranța unei tre­­ceri rapide la o societate democratică. Am sufe­rit cînd mi-am dat seama că va­ trece foarte mult timp pînă cînd zîmbetul se va așeza din nou...Se­nin, pe fața cetățeanului de rînd și vom fi cu a­­devărat feriți de pericolul unor frămîntări inter­ne foarte grave. Totuși, faptul că nu am renun­­țat eu și colegii — este o măsură a încrederii noastre într-o adevărată renaștere națională — pe plan sp­i­ual, politic, economic“. Referendumul... (Urmare din pag. 1) tiraniei a prevelat in final și la 8 decembrie poporul va avea prilejul să-și exercite suveranitatea. Finiș coronat opus. Pronosticurile vizează acum preponderent impactul social al evenimentului. Cit de interesată este populația să-și exercite dreptul conferit și in ce măsură va participa ca la vot ? După opinia unor deputați, gradul de implicare se va diferenția regional, in Transilvania, de exemplu, esti­­mindu-se o prezență substanțială la urne. Și rivalitățile po­litice ar putea să stimuleze exprimarea sufragiului. Scep­ticii întrevăd insă un absenteism masiv. Și nu numai ei. Cei mai înverșunați contestatari ii pun pe seama nepregătirii populației dat fiind intervalul scurt de la adoptarea Con­stituției în Parlament pînă la referendum, ignorind insă re­flectarea sistematică a lucrărilor Constituantei în mass-me­dia. Dincolo de asemenea argumente, ca și de efectele mo­rale negative generate de precaritatea vieții, fenomenul ar avea mai degrabă cauze inerțiale, dependente de mentalita­tea vechiului regim. Născut și educat în condițiile unui sis­tem totalitar demagogic, cu certitudinea formalismului ori­cărei consultări electorale și a duplicității legii, un amplu segment al populației este de presupus că nu percepe încă importanța Constituției. Și Constituția comunistă proclama teoretic multiple drepturi cetățenești dar in fapt individul era deposedat și de cele mai elementare. Intre lege și apli­carea ei nu funcționa nici o relație. De-a lungul timpului punțile cu tradiția democratică s-au rupt și o neîncredere funciară a înlocuit reflexele firești. De aceea, pentru recă­pătarea conștiinței legăturii între individ și lege, pentru reabilitarea acesteia și redobindirea funcționalității ei nor­male în societate, mai ales în cazul legii fundamentale, refe­rendumul se dovedește binevenit. Cei ce l-au susținut invo­­cînd valoarea lui educativă nu s-au înșelat. Așadar, dumi­nică, la urne ! Săpăturile de la Căciulați continuă Săpăturile la groapa comună din satul Căciulați-Moara Vlă­­siei au continuat și in zile coord­onate fiind de acelt­ c tăminalul „Tinerama“. Pînă săp­­in prezent au fost descoperite 30 de schelete, unele dintre ele a­­vind urme de gloanțe.. Sub re­zerva unor viitoare analize de laborator, specialiștii apreciază moartea celor Îngropați a se fi petrecut in urmă cu 25—40 de ani, adică in perioada colecti­vizării și a disparițiilor­­ de-a­­casă în toiul nopții. După cum se știe, in apropierea gropii co­mune a funcționat în anii ’50 sediul Securității din raionul Snagov. Săpăturile continuă. (A.M. PRESS). ATENȚIE ȘOMERI! Conform datelor centralizate la Ministerul Muncii și Pro­tecției Sociale, la data de decembrie a.c. se aflau in plata­­ oficiilor de muncă 191 433 de persoane din care 116 097 erau femei. Din pu­nct de vedere al categoriilor socio-profesionale, 158 784 erau muncitori, 26 385 persoane cu studii medii, și 6 264 persoane cu studii supe­rioare. pînă la această dată, oficiile au asigurat locuri de muncă corespunzătoare și au rezolvat favorabil situația unui număr de 35 094 de solicitanți. In același timp, datorită faptu­lui că proiectul de lege privind modificarea și completarea legii nr. 1/1991, care prevede crește­rea duratei de acordare a aju­torului de șomaj la 270 de zile, nu a fost încă promulgat, au fost scoase de la plată 73 965 persoane. In ceea ce privește oferta la nivel național de locuri de muncă existentă la data de 2 decembrie situația este alar­mantă, fiind comunicate aproxi­mativ 4 000 de locuri dintre care 3 306 pentru muncitori. Direc­țiile de muncă și protecția so­cială desfășoară in continuare cu oamenii luați in cursuri de calificare și evidență recali­ficare in care sunt cuprinse deja 11 267 persoane. (Rompres) Un popor de steaguri tricolore (Urmare din pag. 1) a vorbit totodată și despre misiunea dificilă a actualului guvern, care și-a propus, mai presus de orice continuare a reformei, singura alternativă rațională pentru ieșirea din impas. Dificultățile și privațiunile se vor menține pe termen scurt, dar guvernul este preocupat îndeaproape unei protecții sociale, fără a periclita reforma, prin datele reale cele mai stricte deținute de guvern, a spus domnia sa î­n conti­nuare, se poate afirma că este asigurată traversarea iernii în condiții omenești. Domnul prim-ministru s-a referit și la noua constituție, susțințnd-o și afirmînd ca ea înseamnă ruptura definitivă de totalitarism și intrarea noastră in spa­țiul politic­ european. De asemenea, domnia sa și-a exprimat încrederea in­capacitatea guvernului de a organiza o campa­nie electorală corectă, civilizată. După Încheierea festivităților, de la statuia lui Mihai Viteazul a avut loc un pelerinaj la Sala Unirii din imediata apropiere. La biserica episcopală, în fata unei mari mulțimi de oameni, mitropolitul Ardealului Antonie Plămădeală a oficiat un Te Deum. In partea a doua a zilei, la casa de cultură a sindicatelor de pe Platoul Romanilor s-au desfă­șurat recitaluri de muzică și poezie. în loc de post Scriptum aș menționa prezența emoționantă a cîtorva călugărițe, care, In poarta marii Catedrale orto­doxe, făceau chetă publică pentru ajutorarea mănăstirii de pe muntele Semenic, lăcaș în care nu s-au mai oficiat slujbe vreme de 50 de ani, adică atît cit a durat prigoana totali­tarismului. MIHAI STRATULAT__________ La sfîrșitul verii anului 1918 degringolada militară a Pute­rilor Centrale dovedea că Ger­mania și Austro-Ungaria pier­duseră războiul. In aceste con­diții, fruntașii Partidului Na­țional Român din Transilvania au­­ hotărât să acționeze. La 29 septembrie / 12 octombrie. Co­­m­itetul Executiv al P.N.R. a a­­doptat Declarația de la Oradea — citită de Alexandru Vaida- Voevod în Parlamentul de la Budapesta la 5/18 octombrie —, axată pe­ trei principii funda­mentale : afirmarea la autodeterminare al dreptului români­lor ; necesitatea convocării unei adunări naționale , incompati­bilitatea parlamentului și a gu­vernului ungar de a reprezenta interesele națiunii române. Intrucît Consiliul National Maghiar, constituit la 25 oc­tombrie 1918, se pronunța pen­tru menținerea „Ungariei mile­nare“, liderii românilor au de­cis să formeze un organism apt să coordoneze și să conducă ac­țiunile viitoare. Astfel, in noap­tea de 17—18 / 30—31 octombrie, la Budapesta lua naștere Con­siliul Național Român Central (C.N.R.C.), format din 12 mem­bri : șase din partea P.N.R. și șase din­ partea Partidului So­cial-Democrat. Mutat la Arad, incepind din 2 noiembrie 1918, și instalat în casa lui Ștefan Cicio-Pop. C.N.R.C. a jucat rolul unui a­­devărat guvern provizoriu­­ al Transilvaniei, a condus revolu­ția națională din această pro­vincie și a pregătit Marea Adu­nare Națională de la Alba Iulia. Evenimentele se succedau cu repeziciune. La 27 octombrie / 9 noiembrie România a dat un ultimatum trupelor inamice, ce­­rîndu-l« Să părăsească teritoriul țării ea a denunțat, injositoarea pace de la totodată, Buftea și a luat măsura mobilizării ar­matei, în Transilvania. La 13—15 noiembrie, la­ Arad, s-au desfă­șurat tratativele dintre delega­ția C.N.R.C. și delegația guver­nului de la Budapesta, condusă de Jászi Oszkár. Era o încercare disperată a Ungariei învinse de a-și menține stăpânirea asupra Transilvaniei. In timpul vorbirilor, Iuliu Maniu i-a con­dat lui Jászi Oszkár răspunsul care concretiza voința românilor din spațiul intracarpatic : „Des­părțire totală" (de Ungaria). La 18 noiembrie C.N.R.C. emitea documentul intitulat Manifest către popoarele lumii, nu . exprima năzuința ferma a care­mânilor din Transilvania de ro­se uni cu patria mamă. La­­ 20­­ noiembrie era anunțată convocarea Marii Adunări public Na­ționale de la Alba Iulia. La 15 28 noiembrie 1918 la Că­­năuți, se consuma al act al unirii românilor. In doilea acea zi, in Palatul metropolitan din capitala Bucovinei, Congresul General al Bucovinei, „în nu­mele suveranității naționale“, decidea : „Unirea necondițio­nata și de vecin a Bucovinei, in vechile ei hotar­e pînă­ la Cere­­muș, Colacin și­ Nistru, cu Re­gatul României“.. La 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, orașul primei Uniri, ora­șul­­ martiriului­ lui Horea­ și Cloșca, avea să se desfășoare cel de-al treilea act menit să încununeze constituirea statului național unitar, făurirea Româ­niei Mari. La ora 10,00, in sala Casino Militare din cetate (azi Sala U­­nirii) s-au deschis lucrării« Ma­rii Adunări Naționale, prezidată de­ președintele P.N.R., Gheor­­ghe Pop­ de Băsești. Pe lingă cei 1 228 de delegați cu drept de vot, în sală se aflau membrii C.N.R.C.,­ precum și invitați, reprezentând Basara­bia. Bucovina, Vechiul Regat După Gheorghe Pop de Bă­­sești și Ștefan Cicio-Pop a luat cuvântul Vasile Ghliîiș care in finalul discursului­ său, a dat ci­tire Rezoluției Marii Adunări Naționale. Rezoluția incepea cu declarația solemnă de unire : „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Ba­nat și Țara Ungurească adunați prin reprezentanții lor îndreptă­țiți la Alba Iulia in ziua de Decembrie 1918, decretează uni­­­rea acelor români si a tuturor teritoriilor locuite de dinșii cu Român­ia“. Au vorbit apoi Tuliu Maniu și Iosif Juma­nca, ambii cerînd a­­dunării votarea Rezoluției. După votarea in unanimitate a Rezoluției, Gheorghe Pop de Băsești a proclamat unirea Transilvaniei cu România. După încheierea lucrărilor, delegații s-au îndreptat spre Cimpul lui Horea unde celor peste 100 000 de oameni veniți din întreaga Transilvanie li s-a anuntat ho­­tarirea luată, salutată de po­por cu tip. entuziasm de nedes­­cris. Prin decretele regale din 9/22 aprilie 1918,11 24 decembrie 1918 și 13/31 dece­mbrie 1918 se pro­mulgau unirea Basarabiei, Bu­covinei și Transilvaniei cu Ro­mânia. La 29 decembrie 1919, primul Parlament al întregită vota legile de României ratifi­care, a­ țintuii celor­ trei provincii cu patria mamă. Românii își împliniseră idea­lul secular. Statul național u­­nitar român devenise o realitate. O realitate consfințită alunei de Constituția din 1923, o rea­litate­­ consfințită și azi de Con­stituția din 21 noiembrie 1991. Constituția noastră. « României renăscute după 45 de ani de coșmar comunist. înfăptuirea unui sfînt ideal (ii) ■ Energia electrică și termică • Energia electrică și termică • Energia electrică și termică • Energia electrică Tremurăm de frig, iar cărbunele zace prin gări LIANA SIMION Cu puțin timp înainte de re­cunoașterea „oficială“ a stării de criză în care se află econo­mia românească, din punct de vedere al aprovizionării cu re­surse energetice primare, ne-am deplasat pentru o documentare la fața locului în bazinul car­bonifer al Gorjului care ar trebui să asigure circa 85 la sută din necesarul de cărbune energetic (lignit) la nivelul în­tregii țări. Din datele oferite­ de conducerea Regiei Autonome a Lignitului din Tg. Jiu am aflat că pe vremea răposatei dicta­turi, minerii din zonă livrau sistemului energetic național circa 52 milioane tone lignit anual. Acum, în anul de grație 1991, aceiași mineri, „părăsiți“ de cele cîteva mii de militari care asigurau focul continuu al extracției de cărbune, dau ță­rii... mai puțin „aur negru“, adică numai 36,9 milioane tone lignit anual. Cele 15 milioane tone lipsă se justifică atît prin modificarea programului de lu­cru (se muncește in regim de 5 zile din Í), cit și prin nefina­­lizarea reparațiilor capitale și curente la instalațiile de ex­ploatare a cărbunelui in carie­rele la zi, prin uzura avansată a benzilor transportoare de cau­ciuc (care se importă masiv). Unicul producător intern, cel de la Tg. Jiu, nu asigură benzi de calitate : acestea cedează rela­tiv rapid, înlocuirea durează destul de mult, producția stag­nează ș.a.m.d. De asemenea, parcul auto necesar transportu­lui cărbunelui a „căzut“ că și sistemul energetic național. De­vize pentru importul de utilaje nu există, pentru ca RAS nu exportă cărbune, deci nu se „aprovizionează“ cu valută. Conform statisticilor din 31 oc­tombrie a.c., din cele 5,4 mili­oane tone de lignit destinate RENEL pentru asigurarea sto­cului de siguranță aferent pe­rioadei de iarnă, se acoperiseră doar 4,5 milioane tone. Restanța de circa 900 mii tone lignit urma a fi completată în timp util. Coloșii Turceni și Rov­­­nari aveau destinate 4 și res­­pectiv 2,3 milioane tone căr­bune. In anul 1989 primeau circa 9 milioane tone fiecare. Nefinalizarea programului de retehnologizare oferit de Banca Mondială, in valoare de aproape 75 milioane dolari și destinat termocentralelor Turceni și Ro­­vinari, va avea consecințe se­rioase asupra performanțelor grupurilor energetice de 300— 330 MW, care, conform progra­melor stabilite de RENEL tre­buiau să funcționeze din plin în această iarnă. Cele două ter­mocentrale — mamut ,au fost proiectate să asigure circa 25— 30 la sută­ din cantitatea de energie electrică la nivel na­țional. Nu mai amintim cali­tatea „profesională“ a per­sonalului de deservire, munci­tori cu un minim de calificare. Colac peste pupăză delegații care ar trebui să supervizeze calitatea navetelor cu cărbune livrate din cariera Jilț către­ termocentrala Turceni nu bine­­voiesc să se deplaseze în gara de expediție, situată la circa 7 km de sediul termocentralei. De ce ? Din pură și simplă co­moditate. Normal, lignitul se încarcă în clorul felii, ameste­cat cu steril și uite­ așa, scade puterea calorică și trebuie să importăm păcură ca să se poată aprinde pămintul care ajunge în stocurile din termocentralele gorjene- Cum să nu „cadă“ grupurile energetice în aseme­nea condiții de... „alimentare“ cu cărbune ? Echipamentele se uzează fizic și moral, muncitorii se uită la ele, conducerea dă din umeri și aruncă vina pe moștenirea grea: ceaușistă, ni­meni nu are curajul să ia tau­rul de coarne și să introducă disciplina și buna organizare la locurile de muncă. Da, limbajul e de lemn, însă realitatea nu-l impune. Cu fraze „democra­tice“­ n-o să ne încălzim nici unii, nici alții, încă un „amă­nunt tehnic“ — calea ferată din zona Berbești (jud. Vilcea) zace rte reparată de două luni. S-a acumulat acolo­­ la punctul de expediție, un stoc de peste 1 milion tone lignit (informa­ție confirmată și de dl. Dan Constantinescu, ministrul indus­triei­ și iarăși nimeni nu decide cine trebuie să repare­ liniile dezafectate, nici unui „for con­ducător“ din Transporturilor nu-i Ministerul pasă că milioane de tone de cărbune „ard“ in ploaie și frig, în loc sa ajungă la RENEL care să le distribuie termocentralelor din subordine. Se agită rapoarte, programe, se rostesc fraze diti­rambice, se discută despre blo­caje financiare, facturi neînca­sate. Vorbe și iar vorbe, iar despre fapte... Populația tre­buie să primească 1,7 milioane tone cărbuni pentru încălzirea locuințelor și s-au livrat numai 700 mii tone. 1 milion­ de tone n-au avut navete la... încărcare. Subliniem că vagoanele pentru transportul cărbunelui către de­pozite diferă de navetele tip industrial, nefiind dotate cu sis­teme de aer comprimat la des­cărcare. Lipsesc 490 vagoane „clasice“, convenționale, intere­sul „MACOMB“ București a tins către 0 în rezolvarea aces­tei probleme. Unor delegații, șefi de compartimente, s-au deplasat furtunos, in serii com­pacte la Regia Autonomă a Lignitului Tg. Jiu, ca să „im­pulsioneze“ livrările. Au venit cu mape, că de vagoane uita­seră. S-au indignat, au voci­ferat, au amenințat și au ple­cat. 22 de depozite așteaptă căr­bunele din Gorj. Toate depozi­tele aparțin... Capitalei. Bine c-am aflat din emisiunile TVR ce greu o duc directorii ..MA­COMB“ cu graficele de aprovi­zionare. Dl. D. Albulescu, din cadrul RAL Tg. Jiu a afirmat : „Or­i­­cît de prost am merge tot li­vrăm 2.3 milioane toate lignit lunar sistemului energetic na­țional". Regia Autonomă a Lig­nitului Tg. Jiu are 5 sucursale în bazinele carbonifere Motru, Jilț, Rovinari, Berbești și Plo­iești. Pînă la 31 octombrie din totalul de 28 milioane tone lig­nit necesare termocentralelor din țară se furnizaseră RENEL 25,124 milioane tone. Oricum, restanța de circa 2,3 milioane tone putea fi acoperită în timp util, până la „deteriorarea con­dițiilor meteo" cu o singură condiție aceea ca toți factorii de decizie implicați să lase or­­goliile la o parte și să coope­reze corect, direct și operativ. Altfel, vom tremura cu toții de frig, sistemul energetic națio­nal va funcționa tot in regim de avarie, iar­ in jurul datei de 15 ianuarie 1992, datorită supra­solicitării hidrocentralele pot claca fiind exploatate peste pa­rametrii normali de funcționa­­re , in loc de 1500 MW, asigu­­rînd chiar 3500 MW in „anumi­te“ momente critice care s-au permanentizat, din păcate. Pen­tru „mobilizarea“ prefecturilor cităm citeva județe înfrigurate datorită lipsei de operativitate și flexibilitate a conducerilor administrative locale : Botoșani în loc de 22 500 tone , 6 400 tone cărbune, Teleorman 123 000 tone programate, 53 000 tone preluate, București 172 500 tone cărbune solicitate, 61 000 tone cărbune în depozite. Jude­țele Argeș,­­ Bihor, Mehedinți, Prahova, Vîlcea și-au realizat programele de aprovizionare a populației. Deci, se poate... Pa­rafrazând o reclamă celebră, încheiem astfel „dacă ar fi vrut (factorii responsabili), căldură în care am fi avut !“ Bine că dl. Theodor Stolojan primul -mi­nistru al guvernului de iarnă ne-a informat că ne aflăm în­­tr.o... situație de excepție, alt­fel chiar că nu r­e-am fi dat seama și singuri ! FRATE. „FRATE“. DAR MATERIILE PRIME SUNT PE BANI... Am intrat în iarnă. Credem că nu vă comunicăm nici o nou­tate accentuînd acest lucru. L-am simțit pe pielea noastră, dar frigul a acționat și asupra „presiunii“ gazelor naturale via fratele (fost) mai mare din Răsărit care, nemulțumit de neonorarea obligațiilor finan­ciare restante, sub formă de barter (Schimb produse finite contra­­ materii prime) a decis ca zona Isaccea să devină un gen de punct­e in conducta „prieteniei româno-sovietice“. In loc de circă 21 miliarde mc gaze naturale, vecinii estici ne livrează circa 6,8 miliarde mc sau 4 miliarde mc după unele statistici. Bun, asta-i situația importului la... zi. (La 31 oc­tombrie 1991) Revenind la producția internă „Romgas“ trebuia să asigure circa 13,7 mi­liarde mc gaze, iar „Petrom“ în jur de 6,3 miliarde mc, un to­tal de aproape 20 miliarde mc gaze naturale. Pînă la data do­cumentării noastre restanța se cifra la doar 273 milioane mc. Producția este bineînțeles, cea anuală, iar cifrele oferite aco­peră perioada de 10 luni scursă pînă in prezent. Concret, din­­tr-un total zilnic estimat la circa 67 milioane dc gaze, populația ar trebui să consume cam 13 milioane, dacă ar fi condițiile normale asigurate (ne referim la agentul termic, adică acea căldură emanată de calorifere). Pentru că instrumentele de în­călzire convențional numite ca­lorifere râmîn reci, se arde la aragazuri o­ cantitate de peste 7 milioane mc zilnic, evident pentru asigurarea unei tempe­raturi decente în apartamente. Fie numai și in... bucătării. Mai nou bucătăriile au devenit sa­loane de oaspeți , acolo se dis­cută, se mănîncă, se face poli­tică. De numărat bani și alte „activități“ specific ploioase, nu îndrăznim a aminti. Industria, „motorul“ econo­miei și existenței noastre, con­sumă­ și ea zilnic intre 26—29 milioane mc gaze naturale pen­tru a avea energie electrică, ceea ce înseamnă combus­tibil pentru instalațiile product­­ive. Am mai aflat și e bine s-o știm, că există „depozite subterane“ cifrate la circa 500 m­ilioane mc gaze, un fel de stoc-tampon pentru momente critice, cînd temperatura exte­rioară coboară cu multe grade sub 0 și trebuie suplimentată presiunea in sistemul de dis­tribuție a gazelor. Frigul are efecte cortstrictoare asupra acestora, presiunea în conducte scade Și de aceea și flacăra la aragazele din gospodăriile noas­tre se micșorează. Ca să nu ne bucurăm prea tare, ni s-a spus că o investiție de 4 miliarde dolari ar rezolva în totalitate problema autonomiei noastre la capitolul gaze naturale. Cu ți­țeiul stăm și mai prost : la o capacitate de relucrare de peste 30 milioane tone anual, dispunem de resurse interne de aproape 7 milioane tone, restul Ie importăm. De curiozitate, ne-am deplasat și la Regia au­tonomă a petrolului „Petrom“, grupa teritorială Tg. Jiu. Acolo lucrurile stăteau relativ bine. Din totalul de 2,7 milioane mc se realizaseră 2,6 milioane mc gaze, deci cam 95 la sută din cantitățile programate. La țiței din 423 mii tone, extracția se cifra la 414 mii tone, o ne­­realizare de 8748 tone. Procen­tual, programul fusese îndepli­nit în proporție de 113 la sută. Asta la finele lunii octombrie 1 Menționăm cazul schelei Cra­iova, unde raportul program­­realizat era de 103,7 la sută. Am notat că dl. ,ing. Nicolae Dinu, șeful echipei de sondori care a lucrat la stingerea incendiilor din Kuweit este gorjean, iar membrii trupei de specialiști sunt in majoritate... olteni, încă o informație, ce-i drept colate­rală , filmările aferente lung metrajului artistic „Cuibul sa­lamandrelor“, bucurat de un peliculá ce s-a real succes la public, au fost făcute la sondele din Țicleni, jud. Gorj. Am dis­cutat și despre productivitatea fiecărui muncitor, cifrată la circa­ 700.000 lei anual, în condi­țiile in care salariile brute osci­lează între 10—22.000 lei pentru muncitori, 15—16.000 lei pentru­­??.Inginer Principal și cam 25.000 lei la nivel de director. Comparați aceste venituri cu cele ale ortacilor din Valea Jiu­lui, luați în calcul gradul de în­­deplinire a programului de lucru (50—60 la sută in mineritul cu „mixte“ de Valea Jiului, peste 98 la sută la țiței in RA „Pe­trom“ Gorj) nu ignorați faptul că este vorba de același sector, extractiv, adăugați condițiile de frig in care lucrează sondorii, care fără mănuși de protecție riscă să rămină cu mîinile li­pite de metalul rece al insta­lațiilor de extracție, trageți b­­iie și judecați : numai minerii muncesc din greu in România ? Ce-ar fi dacă și petroliștii s-ar apuca de greve și-ar demola guverne ? Dar, să nu divagăm „politic“. Dificultăți are grupa­ teritorială Tg. Jiu a „Pe­st­trom“ : „Romgas“ nu-și achită facturile, iar blocajul financiar la nivel local înseamnă 8 mi­liarde lei de încasat și 5.5 mi­liarde lei de plătit. Trecînd, la partea materială , nu sînt bur­lane, prăjini pentru foraj, țevi de extracție, motorină, cabluri. Piese de schimb pentru­­ pom­pe, compresoare și instalații de intervenții. Transportul munci­torilor la și de la locurile de muncă este defectuos. Drumu­rile în schelă devin impractica­bile datorită noroaielor sau ză­pezii, mașinile fiind trase cu... tractoarele. Momentul adevăru­lui economic a punctat urmă­toarele procente : față de 1990 producția la țiței a fost de 90 la sută în acest an, iar la gaze 88 la sută. De ce ? A scăzut durata săptămînii de lucru adică 65 de zile anual, s-au dat 9 zile în plus la concediu, încă 2 sărbători legale. In final, haideți să facem haz de necaz , o butelie­­ de aragaz costă 225 lei prin întreprindere, 41 de lei dacă e livrată de „forurile lo­cale“, iar cine-o plătește cu mai puțin de 50 de lei bucata șoferilor care livrează oficial butelii cu gaze lichefiate la do­miciliul cetățenilor, este invita­tul subsemnatei la o bere „Gul­denburg“ (mă refer la Tg. Jiu, orașul copilăriei mele, că-n București amatorii de bere ger­mană sunt în stare să și... dez­informeze). CEZAR STRATON Ne place ori nu, asta e situa­ția: sintem­ în pragul crizei, dară nu cumva în chiar miezul ei. Pentru că încercările de a ac­tiva un sistem­­ energetic cu a­­nemie în­ singe, dorirv­a._de evita catastrofalul, și oricând pot­e­sibilul „atac de­ cord“ nu în­seamnă altceva decit a trăi, „la limită“, intr-o alarmă­­"continuă. La Suceava întreruperea ducției la „Rulmentul“ S.A. pre­a însemnat, doar in intervalul li—17, noiembrie, un minus de 40 milioane lei, punerea în sta­re de șomaj parțial a 1300 de oameni și nașterea unor serioa­se dubii asupra posibilității de a livra în acest an la export co­menzi ce însumează 300 mii rulmenți. In locul unei puteri necesare de 550—600 MW, „Rul­mentul“ primește 150 MW. O altă mare unitate suceveană, „MES“ — S.A. (construcții ma­șini) realizează doar jumătate din producție datorită asigură­rii în aceeași proporție a nece­sarului de energie electrică. Consecințele: 1 200 salariați in șomaj parțial, nerealizarea pină la sfîrșitul lunii a unor produ­se estimate la peste 40 milioa­ne lei. Filatura din Gura Hu­morului, deși are asigurată ma­­teria primă, lucrează la 50—60 la sută din capacitate. „MOB­STRAT“ — (Combinatul de in­dustrializare a lemnului) func­ționează cu „frînele puse“ da­torită faptului că față de un necesar de 4 MW/oră, i s-a ad­ministrat o „dietă“ de 1 MW/ oră. Cu „încetinitorul“ se miș­că și Combinatul de celuloză și hîrtie din­ Suceava. Asta e si­tuația, am putea spune. La o­­mul sărac... In schimb, se ridi­că o serie de întrebări — ce vină au miile de oameni „puși pe liber“? De ce întreprinderi care și-au asigurat materia pri­mă și sînt totuși pe linia de plu­tire trebuie să-și închidă sec­țiile de bază ? Grnduri nu tocmai amabile se îndreaptă spre „RENEL“. Pentru a clarifica unele aspec­te ne-am adresat inginerului Traian Chiriac, director cu fur­nizarea și utilizarea energiei e­­lectrice la fostul I.R.E. Sucea­va, adică omului celui mai solici­tat în această perioadă, in al cărui birou se desfășoară „ca la moară“ întâlniri și discuții cu fiecare mare consumator. Ni s-a spus in primul rînd că iu RENEL împarte fericirea adică energia. In baza ordinului 1584 al Ministerului Industriei, fie­care departament ori for tute­lar defalchează puterea reparti­zată pe societățile comerciale din structura sa. Societățile sînt ob­ligate să se încadreze pe bază de grafice de consum, în cotele stabilite. Pentru unitățile de pro­ducere, transport și distribuție ale RENEL sînt stabilite atribu­ții și obligații precise în scopul asigurării funcționării sistemu­lui și evitării supraîncărcării, si­tuație in care dispecerii unită­­ții furnizoare pot întrerupe „cu­rentul“ cu un­ preaviz de 15 mi­nute !• Realimentarea se face după o confirmare scrisă de în­cadrare in grafie dată de condu­cerea unității beneficiare. S-au aflat, deja, în mod repetat in această situație unele unități su­­cevene. Așadar, în teritoriu ,RENEL­­ nu este un cămătar zgricit, ci doar un­ distribuitor atent. Ce ar fi, totuși, de făcut ? Domnul Chiriac este de părere că activarea unui circuit infor­mațional funcțional și operativ în cadrul departamentelor și ra­murilor economice ar permite distribuirea promptă, preferen­­țială a energiei către întreprin­derile ce au condiții de lucru și materie­ primă. Astfel, principiul „fiecăruia este o picătură“, duce­ la pierderi m­­ari de producție. O altă urgență — rezolvabilă in condițiile așteptatei deblocări financiare — este achitarea, de către marii consumatori și înain­tea oricăror altor datorii, a fac­turilor de energie electrică. Este în propriul interes al consuma­torului, altfel RENEL nu dispu­ne de resurse pentru achizițio­narea combustibililor și ener­giei, menținerii în stare de funcțiune a sistemului energetic național. v Lipsuri, economie la singe, a­­devarată stare de război... un război generat de megalomania trecutului și acutizat de nebu­­loasele prezentului. Spre deo­sebire de trecut, prioritățile sînt azi inversate (populația întîi), iar consumul casnic (la Sucea­va, 17—20 la sută din total) se plătește cu dojar 0,65 lei/KW deși prețul actual este de lei. Ce va fi insă cînd peste 12 nota de plată a energiei va crește de a­­proape 20 de ori? Ne va ajunge leafa pentru a plăti Chiar la prețul actual lumina ? furtul de energie atinge cote alarman­te. Imaginația făptașilor este fără margini: „filme“ ce blo­chează discul, deformări­ ale carcasei contorului, decuplarea unor fire. Un „inventator“ încă nedescoperit — probabil un foarte bun electronist — mercializează un dispozitiv co­nn­genios și „nedistructiv“ de „­„­­toarcere“ a discului... Cum vor evolua fraudele atunci cînd pre­țul energiei va crește. Care sunt „intrările“ în sis­tem? Destul de mici, din mo­ment ce străinii nu se prea în­ghesuie să ne „sponsorizeze“ in această iarnă iar sovieticii au închis „aorta“ de la Isaccea... Mari termocentrale sînt in re­tehnologizare, iar lacurile de acumulare puse in mod normal „la lucru“ doar pentru virîul de sarcină au fost acum „sup­te“ cu aviditate. Suceavă pri­mește — în cadrul unor schim­buri cu adevărat frățești, in­tre frați necăjiți și înțelegători — 60 MW noaptea și 40 MW ziua de la Bălți — din Moldo­va de peste Prut. Cum linia de înaltă tensiune, de ea este a Su­cevei, tranzitează județul Boto­șani, vecinii noștrii „rețin“ și ei o parte a acestei energii, și termină Unde sînt speranțele noastre ? ki

Next