Tineretul Liber, ianuarie 1992 (Anul 4, nr. 565-584)

1992-01-15 / nr. 572

FOAMEA­E CU NOI în domeniul alimentației publice, cel puțin la nivelul alimentelor de bază, anul 1992 debutează cu minusuri. Nu numai în privința livrărilor de produse pe piață ci și a programelor elaborate de Ministerul Agriculturii și Ali­mentației împreună cu Ministerul Comerțului și Turismu­lui. Altfel spus și conform experienței acumulate în ul­timii doi ani, în ’92 am coborît ștacheta , la programe mai mici — livrări și mai mici. Astfel, în perioada 1—8 ia­nuarie în Municipiul București au fost livrate față de gra­ficul stabilit : 54 la sută ulei, 67 la sută brînză, carne cu 310 t mai puțin față de aceeași perioadă a lunii decem­brie, iar preparate din carne cu 308 t mai puțin. Nici în județe situația nu este mai bună, față de grafic situația li­vrărilor fiind de numai 17 la sută la ulei, 23 la sută la brînzeturi, iar la carne și preparate din carne cu 990 t și respectiv 1 040 t mai mici față de luna decembrie. (AVR PRESS) România are nevoie de stabilitate AUREL PERVA Nu trebuie să fii nici un geniu politic de talia domnului Brucan, nici un patriot înflăcărat ca domnul Vadim Tudor ca să constat­ cu­ de acută este nevoia de stabilitate a României de azi. Orice român cu capul ne ameri știe acest lucru ele­mentar, în jur se prăbușește o lume și se plămădește, în vaer și scrișnet, o alta. O lume care se vrea, fără îndoială, mai bună, dar care nu ne garantează prin nimic că va fi mai si­gură. Dimpotrivă, de­ ia reacțiile previzibile odinioară ale colosului sovietic, de la echilibrele fragile dar totuși reale ale­­.terorii nucleare“, securitatea Europei și a lumii a ajuns la cheremul evoluțiilor greu previzibile și mai ales extrem de greu controlabile. Un nou vecin au certe orgolii și ambiții militare la nord, o Moldovă încă ezitantă și inerțială, posibil a deveni, cel puțin la nivel oficial, tot mai „antiromânească", la Est, o Bulgarie într-un precar echilibru politic la Sud. Iar la Sud-Vest o Iugoslavie de care se poate vorbi deja la trecut, aflată într-un necruțător conflict intern, periculos și destabilizator pentru întreaga regiune. La Vest o Ungarie mult mai europeană și c­re știe să-și valorifice cu abilitate și un Interes propriu acest statut recunoscut, ca și avansul pe calea occidentalizării. Și intre toate acestea, în mijlocul unei invizibile țesături de Interese, de planuri de mărire, de In­trigi religioase și de robastică prin marile capitale, de aiurea, România, așa cum este, așa cum o știm din acești ultimi doi ani de lingoare postcomunistă. Un arc mal spre Apus, o Eu­­ropă preocupată mai degrabă de regăsirea unul loc în noile echilibre geostrategice.­­iar peste Ocean o Americă ce nu reușește încă să se adapteze neașteptatei posturi de unic lider mondial. Un acut vid de securitate s-a instăpinit ne plaiurile (Continuare in pag. a Ii-o) CU La Galați, segmente noapte de cadavru • Ultima cafea • Un tată și un logodnic disperați • Taximetre pe malul Dunării • Adresa • Urmele de singe acuză • Pachete cu segmente de cadavru • Poliția intră în alertă • Nunta nu va mai avea loc niciodată • Viitoarea mireasă n-a mai ajuns să-și cumpere pantofi . Asasinul de­clară : „I-am tăiat sinii pentru că voiam să-i mă nine fierți“. Ziua de 10 ianuarie începuse firesc pentru Mircea Alina Car­men, studentă în anul III, subingineri. La Universitatea din Galați și profesor suplinitor la Școala ajutătoare nr. 2 din Lo­calitate. La ora 13,00 trebuia să se intilnească cu logodnicul ei, Octavian Stancu, student In anul III tot la subrii­gineri, dar la cursu­l de zi. Se iubeau, și plănuiseră, avînd acum și con­simțămtntul părinților, ca In luna august a anului pe care abia l-am început, să se căsă­torească. Pinâ atunci Alina lo­cuia La căminul studențesc îm­preună cu alte trei colege, care au caracterizat-o ca fiind mai degrabă o fată retrasă, neagre­­ind colectivitățile. Ziua de 10 curgea molcom. Până la ora imttbnirii cu logodni­cul mai era ceva vreme, a ple­cat de la Școala ajutătoare În­soțită de un coleg, inginer, pro­fesor și el tot acolo, zicind ini­țial celorlalți colegi că merg ln piață să cumpere ceva de mân­­care. Dar colegul a invitat-o la el acasă să bea o cafea și să asculte niște muzică. N-a văzut SORIN OVIDIU BĂLAN (Continuare în peg. a V-a) Dr. MIRCEA CIUMARA despre RESTRUCTURAREA MARILOR ÎNTREPRINDERI De acum încolo, întreprinderile existente vor cunoaște restructurări o perioadă îndelungată sub aspectul profilului de fabricație, dotării teh­nice, structurii organizatorice, proprietății etc. Abia după parcurgerea tuturor acestor forme de reorganizare putem avea certitudinea că marea masă a întreprinderilor vor fi competitive și ren­tabile. Dar pînă atunci ne așteaptă o perioadă îndelungată și grea. Vînzarea întreprinderilor către Investitori stră­ini pare multora a fi o soluție pentru toate problemele. Ceea ce se uită adesea este că acești investitori, cînd vor veni, nu vor fi animați de intenții fi­lantropice, ci de interese clare de profitabilitate. In relațiile cu ei trebuie să acceptăm ca normală și inevitabilă dorința lor de a obține profit și că nu,ne așteptăm ca el să se preocupe de protejarea Intereselor națiunii române. Este de datoria noastră să fim vigilenți pentru ca formele de colaborare ce se vor adopta să corespundă și intereselor noastre, nu numai ale lor. Ce îl poate convinge pe un străin să Investeas­că în România, iar nu în altă parte? Faptul că, la același preț de vînzare a produselor pe piața mondială, partea de profit este mai mare, deci partea de cheltuieli este mai mică. Cum poate obține el cheltuieli de producție mai mici Intr-o țară dezavantajată față de altele de dezorganiza­rea puternică a economiei și de uzura fizică morală avansată a utilajului? In marea majori­ti­tate a cazurilor această economie la cheltuieli poate apare numai pe două căi: cumpărarea ac­tualelor întreprinderi la prețuri derizorii și plata unor salarii de mizerie. Dacă nu găsește aceste două condiții in România. Investitorul străin va prefera amplasamentele în alte țări. Aceste a­­firmații sunt valabile cel puțin atâta timp cit nu putem oferi, comparativ cu alte țări, alte avantaje de genul sta­bilității politice și sociale, al u­­nei legislații clare și stabila etc. Dacă investitorul străin este interesat să cumpere ieftin în­treprinderile, rezultă că este interesat și ca dezorganiza­rea economiei să fie cît mai mare plnă Începe el să investească. Abia după aceea va fi cointeresat in funcționarea normală a întregii economii. Trebuie să fim foarte atenți la acest lucru cînd apelăm la consultanță străină. In al doilea rlnd, dacă investitorul străin este atras aici de salariile foarte mici, el nu va avea interes să modernizeze tehnologiile de fabrica­ție. Se știe că progresul tehnic, care costă foarte scump, este introdus numai pentru a compensa costul prea ridicat al forței de muncă. Nicăieri (Continuare în pag. a II-a) .• ERTTUHA și U­RBEHARTA BRESBENf prima editură și tipografie particulară di­n România execută cu promptitudine și în condiții deosebite de calitate afișe publicitare, calendare, cataloage, pliante, hîrtie de ambalat, etichete, fișe tehnice, legitimații precum și orice alte lucrări cu specific editorial. Adresa noastră este: Șos. București-Ploiești nr. 25-27, Sector 1, București, Telefon 33.52.67 4 I i Eroii din decembrie au fost din nou mintiți 9­9 „Ca să ne facă să întrerupem greva foamei, ne-au dus cu vorba. Au promis multe, dar n-au făcut aproape nimic pen­tru noi“, a declarat Agenției A.M. PRESS dl. Ion Barbu, președintele Asociației Răniților și Urmașilor celor Căzuți în Revoluție. După cum este cunoscut, in luna decembrie 1991 s-au aflat in greva foamei, protestînd pentru faptul că sînt marginali­­zați și uitați de actuala Putere, peste 40 de membri ai Aso­ciației Răniților din București și 11 ai filialei din Brăila. Eroii din decembrie 1989, greviști ai foamei în decembrie 1991 cereau Îmbunătățirea activității Comisiei parlamentare pentru aplicarea Legii nr. 42, demiterea subsecretariatului de stat pentru victimele Revoluției și încadrarea în structurile sale a unor membri ai Asociației Răniților, prezentarea unui­­ Continuare In pag. a II-a) ANUL IV - NR. 572 I MIERCURI, 15 IANUARIE 1992 | 6 PAGINI - 10 LEI Coada sacoșelor — o țară pe care o poți găsi la fiece alimen...tară Foto : O. PLECAN EUGEN DIJMARESCU - VIITOR ȘOMER? Fostul ministru al econo­miei și finanțelor din timpul guvernării Roman, consili­er pe probleme economice al premierului Theodor Sto­­lojan, a demisionat vineri, 10 ianuarie a.c. din funcția deținută. Demisia a fost ac­ceptată in aceeași zi de primul-ministru. Din surse guvernamentale aflăm că domnul Dijmărescu motivat acest gest prin și­ a­pariția unor dezacorduri a­­legătură cu politica economi­­e­că urmată de actualul gu­vern. O persoană apropiată comsilieruilui demisionat ne-a declarat cu ușoară­ ironie că a „păstrîndu-și bunul obicei de face mai multe lucruri deodată, domnul Dijmărescu se află in căutare de slujbă, in concediul legal și spriji­nă totodată campania elec­torală a F.S.N.“ (MARIUS STOIAN). EMIN­ES­CU „...Văd poeți ce-au scris limbă, ca un fagure de miere... o Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă... Credința zu­grăvește icoanele-n biserici... A­­dormind de armonia / Codrului bătut de ginduri... In cuibar ro­tit de ape peste care luna zace... Adormi-vom, troieni-va / Teiul floarea-i peste noi... Ah ! de câte ori voit-am / Ca să spînzur li­­ra-n cui / Și un capăt poeziei / Și pustiului să pui . / / Dar atuncea greieri, șoareci, / Cu ușor­ măruntul mers, / Readuc melancolia-mi, / Iară ea se face vers... Astăzi chiar de m-aș în­toarce / A-nțelege n-o mai pot... / Unde ești copilărie, / Cu pădurea ta cu tot ?... O, vină iar ! Cuvinte dulci inspiră-mi... Cînd însuși glasul gîndurilor tace... Tresărind scinteie ,acul / Și se leagănă sub soare... Me­reu va plînge apa, noi vom dormi mereu... Luna var­să peste toate voluptoasa ei văpaie... Dar deodată un punct se mișcă... cel dinții și singur. Iată-l / Cum din h­aos face mumă, iar el devine Poți zidi o lume-ntreagă. Tatăl... poți s-o sfărâmi... orice-ai spune, / Peste toate o lopată de țărină se depune... De ce nu voi pentru nume, pentru glorie să scriu ? Oare glorie să fie a vorbi in­tr-un pustiu ?... Iar în lumea cea comună a visa e un pericul / Căci de ai cumva iluzii, ești pierdut și ești ridicul... Incit­fonții și flecarii, găgăuții și gu­șații, / Bobiții cu gura strîmbă sînt stăpînii astei nații !... Cum nu vii tu, Țepeș doamne... Din sinul vecinicului ieri / Trăiește, azi ce moare, / Un soare de s-ar stinge-n cer / S-aprinde ia­răși soare... Căci acelorași mij­loace / Se supun cine există... Ce mai vrei cu-n tate sfaturi, / Da­că știi a­oi măsură... Nu cre­deam să-nvăț a muri vreodată; / Pururi tânăr, înfășurat in man­­ta-mi, / Ochii mei ’nălțăm visă­tori la steaua / Singurătății... Trecut-au anii ca nori lungi pe șesuri... Cu miine zilele-ți a­­daogi, / Cu ieri viața ta o scazi ...Multe flori sunt, dar puține / Rod in lume o să poarte...“ IW1HMaWIW»,,­ 15 IANUARIE... ...nașterea Poetului este sărbătoarea deplină a culturii române. "Este ziua pe care fiecare dintre noi ar trebui s-o țină minte ca pe o dată din propria biografie. Este ziua în care se împlinesc 142 de ani de cînd Eminescu trăiește pentru noi și de cînd a pus sub semnul bun al naș­terii Sale cultura română. Este ziua în care se cuvine să rostim numele Poetului întru cinstire, pentru că în e! se cuprinde partea cea mai trainică din noi. Nu lăsa să treacă această zi fără să-L regăsești pe Poet în versurile Lui, într-un gînd sau într-o faptă pe care, dăruindu-le Lui, le poți dărui culturii române. LUDOVIC SPIESS ministrul culturii Ștefan Ciurel, singurul fost primar al Capitalei care are curajul să candideze: „PROFITORII TREBUIE TRAȘI LA RĂSPUNDERE“ — Domnule Ciurel, sînteți singurul din­tre cei patru primari postrevoluționari Capitalei care se prezintă în fața alegăto­ar­e­lor. Ce v-a determinat să încercați reîn­toarcerea în această funcție? — Am fost solicitat de către reprezen­tanți ai unor partide și formațiuni politice pentru a accepta să candidez în numele a­­cestora la funcția de primar general al Municipiului București. După Un timp de gîndire am considerat de datoria mea să încerc și ceea ce mi-am propus în perioa­da cît am funcționat ca primar numit de guvern în perioada iulie — noiembrie 1990. Menționez că experiența celor 4 luni de activitate ca primar numit și nu ales mi-a lăsat un Sentiment de Insatisfacție, con­statînd că nu se dorea decit să îndeplinesc rolul unei „curele de transmisie“ încercîn­­du-se prin diferite mijloace să fiu trans­format într-un pion care să satisfacă tot felul de interese politice și personale ale reprezentanților executivului la acea dată. — Cele 4 luni de activitate ca primar numit al capitalei l-au ajutat să aveți imagine asupra problemelor acestui dome­­­niu de activitate și, de pe această­­ poziție, am fi interesați să vă cunoaștem punctul de vedere personal. —­ Personal am avut și are în continuare convingerea că primarul Bucureștiului trebuie să se ocupe, in special ținînd cont de situația actuală, de următoarele pro­bleme: © Salubrizarea orașului avînd la bază o totală autonomie a primăriilor de sectoare in aplicarea concretă și după specificul fie­cărui sector a căilor ,și metodelor de men­ținere a stării de curățenie a orașului.­­ Continuarea efortului de modernizare a transportului în comun și individual precum și o mai mare flexibilitate a legă­turilor transportului de suprafață cu cel de metrou. © Modernizarea serviciilor de apă și canal în vederea creșterii eficienței aces­ NICOLAE ILIESCU (Continuare in­­ pag. a' ll-a) Impostura bate la porțile Primăriei Multe ne-a fost dat să vedem și să auzim de la o vreme. As­pirăm, în pofida oricăror sem­nale descurajante, la o viață publică reglementată de rigorile democrației occidentale. Cre­dem într-un sistem de autore­glare socială care să excludă prompt de pe scena politică și din toate ungherele culiselor sale impostura, corupția, politi­cianismul dubios, între spe­ranțe și realitate — o punte, stră­bătută fără ezitări și complexe de mii, poate sute de mii de profitori ai conjuncturii post­revoluționare. Printre ei, situat fără îndoială, prin performanțe destul de slabe, în partea infe­rioară a „scalei valorice“ a preț. Istoriei, Teodor Tipa, președin­­tele fantomaticului Partid U­­manitar al Păcii, figură persis­tentă — in pofida unor fapte ce trebuiau de mult sancționate de lege . In viața politică și în paginile ziarului nostru la ca­pitolul „personaje discreditate“. Iată-l acum, descins din Todi­­reștii Sucevei după Revoluție, și, ceva mai înainte, din rîndul torționarilor uteciști ai Cana­­lului Dunăre — Marea Neagră, candidat nici mai mult nici mai puțin decit la postul de primar general al Capitalei ! După ce în comuna natală a lăsat o a­­mintire de neșters, evitînd munca, maltratîndu-și mama și tatăl care îl trimiteau să cîștige corect un ban după ce, uzînd de fals, a mai „ciupit" niște aju­toare din străinătate la concu­­rență cu oamenii cinstiți și să­raci, după ce Asociația foștilor deținuți politici, în care a intrat prin înșelăciune, l-a izgonit în mod rușinos. Teodor Tipa con­sideră că și-a cîștigat „breve­tul“ de politician și dreptul de a încerca marea cu degetul încrederea noastră cu o candi­di­datură care ar trebui anulată imediat. Dacă există o rețetă în a reuși asemenea performanțe, a­­tunci Teodor Tipa este cu sigu­ranță deținătorul unui secret valoros : cum să pătrunzi în viața publică atunci cînd locul tău ar trebui să fia în cu totul altă parte. Și iată de ce. Mai întîi, constituirea unui partid politic ,primul pas întru reali­zarea acestui scop, a însemnat pentru Teodor Tipa o sfidare­­ incredibilă a oricărei reglemen­tări legale. Și s-a mers. Toate cele 251 de persoane înscrise pe lista de constituire înregistra­tă la Tribunalul Municipal București sunt consăteni ai „pre­ședintelui“ Tipa. Întrebat de organele de control, secretarul primăriei din Todirești a răs­puns că acest Tipa nu a mai fost văzut de ani de zile prin locali­tate, că este bolnav psihic că nimeni de prin partea locu­și­lui nu a auzit de acest partid. Ceea ce nu a împiedicat respec­tiva formațiune politică să fiin­țeze și să obțină, conform ho­­târîrii guvernamentale, fonduri pentru susținerea campaniei e­­lectorale din mai ’90. Aproape 400000 lei a cheltuit fără discer­­nămînt și fără socoteală, din banii statului, „revoluționarul din Todirești“. Și astăzi, ca și EMILIA VASILIU (Continuare in pag. a II-a) LA MAO ȘO RUDEM LA VREMURI NOI, OAMENI NOI AI JifcsilisliHUI- Tot electoratul „plătește“ Gestul fostului senator UDMR Karoly Király de a nu-și ex­prima votul asupra Constituției României a atras, conform ho­­tărîrii nr. 17/12 decembrie 1991 a Camerei superioare, decăde­rea sa din această calitate. In același timp, reprezentarea UDMR în circumscripția elec­­torală Covasna a fost descom­pletată, dl.­ Karoly Király can­­didînd în alegerile trecute, după cum se știe, în cadrul acestei circumscripții. In această situa­ție, Comisia de validări și peti­ții a Senatului a propus orga­nizarea de alegeri parțiale in circumscripția electorală Co­vasna pentru ocuparea locului devenit vacant. Ieri pe ordinea de zi a ședinței în plen a Sena­tului s-a aflat și discutarea a­­cestei propuneri care a stimu­lat un interes aparte în rîndul susținătorilor și al adversarilor săi. Intr-o expunere succintă EMILIA VASILIU (Continuare in pag. a II-a) Legea S.R.I., Ia final Chiar dacă deputații nu s-au pronunțat încă prin vot final a­supra Legii SRI, dezbaterea textului s-a încheiat ieși cu parcurgerea tuturor articolelor, inclusiv a celor restituite co­misiei. Ori că a doua cameră legislativă e mai dinamică, ori că policromia sa politică e mai diversificată și mai nuanțată, cert este că nu i-a fost ușor di­rectorului SRI, dl. Virgil Mă­­gureanu ,să­­ țină piept ofensivei parlamentare. Intr-un număr Însemnat de situații atât dom­­nia sa, ca reprezentant al ini­țiatorului, cit și comisia de spe­cialitate au trebuit să cedeze la avalanșa de propuneri venite din sală. Cîteva articole dintre cele care pun probleme deli­cate au sulscitat în primul rînd interesul parlamentarilor. Ast­fel articolul 5, referitor la avi­ DOINA DIACONU (Continuare in pag. a II-a) PILULĂ CONTRA RIDURILOR Pe criza asta de ulei, ferice de cei ce sunt unși cu toate alifiile. UN Al AC BAND TESC CA-N FAR WEST Despre atacul banditesc petrecut de curînd pe ruta C.F.R. Ciceu-Adjud s-a mai scris, dar fără amănunte , ceva­ ceva cititorii au mai putut afla și de Pe la TV. Nu ne pronunțăm asupra corec­titudinii celor relatate. In data de 10 ianuarie a.c., însă Societa­tea Națională a Căilor Ferate Române a invitat mai multe­­ ziare, printre care și al nostru, într-o documentare complexă în zona unde s-a petrecut evenimentul, pentru popularizarea cazului, astfel nncit opinia publică să ia aminte la cele întîmplate, intervenind altă dată în situații de acest gen, tocmai pentru a se evita anu­mite tragedii. Bazîndu-ne pe înregistrarea magnetică integrală a discuțiilor purtate cu părțile implicate (mai puțin agresorii) , func­ționarii de la stația C.F.R. Lunca de Mijloc (Harghita), Poliție, ,victime și medici, derulăm și noi filmul evenimentelor, din unghiul de vedere al fiecăreia. „NU AM ÎNCREDERE IN POLIȚIE !“ Duminică dimineața, 5 ianuarie a.c., In jurul orei 4.00, în trenul de persoane 5006, circulînd pe ruta Ciceu-București-Nord, s-a pro­dus un atac banditesc din partea unui numeros grup de persoane , mai exact, pe distanța de vreo 3 km , halta Tarcău — statia Lun­ca de Mijloc. Din relatările impiegatului de mișcare din acel mo­ment, Antal Ianoș ,situația s-ar fi petrecut astfel : Trenul, din cauza unui semnal de alarmă tras, s-a oprit la intrarea în statie, pe linia 2. Antal Ianoș a văzut, la un moment dat, pe șeful de tren Leon Vasile și pe conductorul Nedea Sorin îndreptîndu-se spre Stație, „nu fugind ,ci doar așa, mai repede“, fiind urmăriți de niște călători. Din grupul urmăritor cineva a strigat : „Nu plecați fra­ților, că nevasta lui Gheza a fost aruncată din tren». .Șeful de tren și conductorul au fugit în biroul de mișcare, iar eu am ră­mas afară, la ușă, pentru a-i potoli. Unul din grupul atacator CORNELIU TALMACIU (Continuare in pag. a V-a)

Next