Tineretul Liber, ianuarie 1993 (Anul 5, nr. 829-852)

1993-01-28 / nr. 850

t In culisele vieții secrete a unui dictator comunist Președintele Cubei, ANUL V - NR. 850 • JOI, 28­8 PAGINI - 25 SEI IANUARIE 1993 Fondat în 22 decembrie 1989 Fidel Castro, se crede Michael Jordan Mîhnirile doamnei Jeana Gheorghiu Interese personale mari sunt în joc la Emisiunea realizatorilor de televiziune Jeana Gh­eorghiu si Victor Ionescu, „O­ra 25 — Tranzit“, difuzată «îmbăta trecută, intr-un Interval de NI ore, a «timit dispute aprinse nu numai In presa scrisă, Intr-un Joc ascuns telespecta­torului, acest program și-a găsit „dușmani“ chiar in ca­drul Instituției din Calea Dorobanților. Amănunte am aflat chiar din partea doam­nei Jeana Gheorghiu. In urmă cu trei luni, cînd s-au inițiat discuțiile privind noua schemă de programe, doamna Gheorghiu a făcut o propune­(Continuare in pag. a ViI-a) DAN MIRCEA CIPARIU 3 Sămînța dictaturii rodește pe plită DAN STANCA La incheierea filmului „Potul conjugal”, Mircea Daneliuc, regizorul și scenaristul filmu­lui, a făcut această observație, printre altele, avind­ un aer destul d­e sumbru și indepărtin­du-se apoi in vuietul unor aplauze care nu puteau să neutrofizeze duritatea plină de du­rere a observației dinainte Putem completa : sămința dictaturii rodește pe plita omului sărac. Dacă nu ai ce să pui pe acee plită, dacă nu ai fac s-o încălzești, dacă e mur­­dară și n-ai apă și detergent s-o speli, atunci In sărăcie și murdărie se nasc gîndurile ne­gre, apăsătoare, se naște acea stare sufle­tească ce favorizează dictatura. Un om sărac, frustrat, complexat dorește ori săi domine pe ceilalți, ori să fie dominat. Dorește să apleti­­zeze structura socială sau dorește să trăiască sub presiunea acestei aplotizări împreună cu toți ceilalți care sunt aduși la același nivel cu el. In urmă cu numai cinci ani - fatidicul cin­cinal I — in aceeași Sală a Palatului, N. Ceaușescu își serba cu fala binecunoscută împlinirea a șapte decenii de viață. Acum in 1993, cînd ar fi împlinit 75 de ani, a fost din nou prezent. Stafia sa a fîlm­it grotesc prin impozanta sală pe care odinioară o control prin ropotele comandate de aplauze. Mircea Daneliuc a intuit perfect disperarea post-revo­luționară a poporului român. Filmul său este un film despre disperare. Dar și un film in care disperarea este batjocorită. Intrind in foaierul Sălii Palatului decorat cu picturi „ce­lebre“ ce-l prezentau pe mărețul conducător și consoarta sa, auzind din „off* recitări bom­bastice și coruri răsunătoare, fiecare spectator era cumva obligat să pășească prin infernul propriei conștiințe­ care nu s-a lecuit complet de reziduurile dictaturii, ale vieții in țarc, ale fricii, ale pasivității și indiferenței. Poate cei care au fost dimineața in Ghencea la cimitir și l-au prins pe Ceaușescu nu au fost și seara la film cind adevărul despre epoca sa, mai exact consecințele acestui adevăr erau dezvăluite printr-un grotesc insuportabil. Sau dacă au fost s-au bucurat să vadă imaginea nemiloasă­ a unei țări aflate in paragină. Unii, probai­, vor spune sus și tare ! Acest film vrea să-l reabiliteze pe dictator ! Fals ! Numai că adevărul despre noi înșine, pentru a fi privit cu ochii larg deschiși și­ nu prin perdeaua unor declarații frumoase trebuie să treacă și această probă a dezvăluirilor aproape incre­dibile. Nu-i­ame că ar trebui să ne dăm fot dacă la eitiva onl de la moartea lui Ceaușescu existe o mină de oameni care il cheamă ino­pol ? S' oeestio nu sin' neapara' privilegiați ai 'ostului regim, ci oameni sărmani care nu înțeleg nimic din tot caruselu' politicii și al banilor. Ideea aceasta majoră a filmului pătrunde In noi cu un acid vindecător Cine-I rabdă bine, cine nu, piere ! Dar cum să-i' dai fac dacă nu ai benzină și chibrituri ? Cum se te spinzuri dacă n-a' fringhie și să­pun î Pină la urmă, eroul din film­ se spinzură Spectatori' Ies insă de 'o spectacol și-și con­tinuă nestingheriti viata plină de confuzii și compromisuri. Pe plită nu arde nimic și lama nici nu a inceput. Epuizat datorită grevei foamei, dl. Toader Găuroi a venit cu Salvarea la București După ce a fost concediat de la SC Comsuin Oltenița, după ce a fost u­rut în instanță de SC Daphnes, din același o­­raș, pentru evacuarea din ce­le două camere pe care le o­­cupă legal în căminul socie­tății, împreună cu familia, for­mată din cinci persoane, du­pă ce a ajuns să nu mai aibă nici un mijloc de subzistență, domnul Toader Găuroi a de­clarat greva foamei pe de 13 ianuarie 1993. Este data a doua încercare de acest fel, prima începută pe 11 decem­brie, anul trecut, fiind între­ruptă de internarea în spital, în urma unui grav accident. Aflat de aproape două săp­tămini în greva foamei și iu imposibilitatea de a se de­plasa, domnul Găuroi se a­­dreseaz­ă Spitalului Oltenița pentru a i se pune la dispozi­ție o mașină de salvare, in vederea efectuării unor a­­nalize la București. Apelează la medicii Spitalului Colen­­t­ina, certificatul medical e­­liberat de domnul doctor Cristian Băb­uș consemnînd : „Pacientul este în greva foa­mei din 13 ianuarie 1993 și se trimite pentru reechilibrarea metab­olică la Clinica de Nu­triție și Metabolism­­ Canta­­cuzino". Analizele efectuate aici scot în evidență starea gravă a pacientului, medicii sugerîndu-i să se interneze și să întrerupă acțiunea de pro­test. Conștient însă că numai prin continuarea grevei foa­mei există speranța rezolvării problemei, domnul Găuroi re­fuză această soluție. Ce se va mai întîmpla cu acest om ? în final revenim cu un a­­pel pentru ajutorarea lui ma­terială. Cei care doresc acest lucru o pot face prin donații pe adresa redacției sau pe a­­dresa familiei Găuroi­u vile SC Daphnes Oltenița, came­ra 32, comuna Mitreni, jude­țul Călărași. FLORIN MIHALACHE Ieri, redacția noastră l-a avut ca oaspete pe ministrul de externe al României Domnului pe 1992 Teodor Meleșcanu i-a fost inmînat premiul al ziarelor „Tineretul liber" și „Nine o’clock" La sediul redacției ziarului nostru a avut loc festivitatea de înmînare a premiului pe 1992 acordat de publicațiile „Tineretul liber" și „Nine o'clock" ministrului afaceri­lor externe dl Teodor Meleș­canu. Intr-o atmosferă destin­să, de comunicabilitate, șeful dilomației române a ținut să remarce, imediat după primi­rea premiului. „Acest premiu cred că a fost acordat mai ales pentru ce reprezint eu ca formație, și pentru Instituția pe care o reprezint, decît pen­­­tru mine ca persoană. Sînt convins că este totodată un premiu de încurajare pentru instituția noastră. Și desigur râmîne ca și în continuare să justificăm un asemenea pre­miu De fapt realitatea muncii noastre este percepută de oa­meni prin intermediul dvs. al presei. Și sunt foarte con­știent că politica externă există sau are succes în mă­­sura în care este prezentată de dumneavoastră. Deci In­­tr-un fel vreau să vă iau pâr­­tași la succesele, dar mai ales la Insuccesele noastre în ma­terie de imagine a țârii în exterior". D­upa aceste cuvinte, pe care le considerăm ca nelegate strict de o situație de circum­­stanță, în fața unei cupe de șampanie și a unei cești de cafea l-am provocat pe dl mi­nistru la un dialog în legă­tură cu cîteva dintre preocu­pările diplomației românești la ora actuală. Solicitat să comenteze situația legată de aplicarea de către România a sancțiunilor ONU privind Iu­goslavia de ministru a spus : „Lucrul important și îngrijo­rător este schimbarea unei anumite stări ; mai precis spus au fost unele Încercări de eludare a embargoului impus de către companii Iugoslave și alte companii. Toate aces­tea au fost pune la un punct controlabile de către partea română. Iar modul In care­­ Continuare In pag. a /­l-ar ȘTEFAN NICOLAE in perspectiva aderării la structurile Europei unite, România va trebui să se alinieze celor mai inalte standarde de calitate Continuînd seria de vedere față de un punct eler­ment european de mare eveni­an­vergură, crearea Pieței comu­nitare unice, prezentăm opi­nia domnului Mihai Berinde, directorul general al Direcției de organisme internaționale din Ministerul Comerțului.­­ După aproape zece ani de la avansarea ideii, iată că în 1993 începe să funcționeze mecanismul de integrare eco­nomică europeană prin crea­rea Pieței Unice. In esență ea va apropia reglementării* na­ționale !n așa fel Ind­ să per­mită libera circulați* ix> co­munitate a mărfurilor, scuti­te acum de orice fel de taxe vamale, libera circulație a ser­viciilor, a capitalurilor și forței productive. Intr-un anu­a­me fel și prin acum aceste lucruri erau permise, dar func­ție de anumite Interese, de la țară la ț oră mai erau unele reglementări dure, standarde de calitate anumite destul de diferite, spre exemplu In Germania față de Fran(a. La ce ne putem aștepta acum, de (Continuare in pag.­e­­/­a) VIRGIL MIIIAILO VICI ne avertizează dl. Mihai Berinde, director general In Ministerul Comerțului Pilulă contra zidurilor Revoluția română a adus lucruri la care nici măcar nu ne-am­ fi gîndit ! Printre altele, respectarea unui em­­bargou din care nu ciștigăm și prezența unui poet-măstărici la Curtea regală a Europei. în exclusivitate pentru „Tineretul liber „Trebuie sa ținem seama de metodologia de aplicare a sancțiunilor împotriva Iugoslaviei" V O nouă arhitectura de securitate Europa“ HI - a declara dl. Niculae Spiroiu, ministrul apă­rării­­— Am înțeles de la Inter­locutorii dvs. olandezi că ceasta ar fi prima vizită ofi­­­­cială a unui ministru al apă­rării dintr-o țară a NATO in România ? Aveți in pregătire și alte asemenea contacte și ce așteptați de la ele ? — Nu doresc să contrazic Pe nimeni, dar pentru o mai (Continuare în pag. a III-a) - declare ministrul olan­dez al apărării la Bucu­rești­­ Intre 25 și 27 ianuarie s-a aflat la București o delegație militară dir. Clardi condusă de ministrul apărării, dl Au­reli­u.« Louis Ter Beck, care a avut convorbiri cu ministrul apărări al României, dl ge­­neral-locotenent Niculae Spi­roiu De asemenea delegații a fost primită de premierul (Continuare In pag. a 111-a) Bucureștiul consumă de trei ori mai multă apă decit Parisul! Deși problema « ap» ar fost întotdeauna in România, iarna aceasta { acutiza" maxim necesitate» d» s st în­t» treprind* cer» pentru rezol­vare» lor. Fiecar* dintr« noi resimțim lip** apei acasă sau la serviciu. Totuși puțină lu­me știe că fuind exemplul Bucurestiului, care are • re­tea d* aproximativ 1 800 ki­lomat­? conduct* de transport, datorită pierderilor din a­ceastă rețea consumul capita­lei României este de trei ori mai mare decit al Parisului. Trebuia sa-i depășim și noi p* occidentali cu ceva, nu ! (Florin Mihalache). n SÎNTEM PRIE VÂTIlTOSII !.CU MUNÎTÎIL DÎH SIUC,. FILCEM FRȚIL OWCILRB SITUFTTÜ HI 1 CITIȚI IN ACEST NUMĂR: Declanșarea stării de necesitate în agricultură •(pag. 7) Tîlharii trec prin in­stanța ca prin brînza ! (pag. 2). Microelectronica mai mult decît o nece­sitate economică (pag. 7). V i Salariile Puterii Potrivit unor surse par­lamentare, guvernul Văcăroiu a înaintat Senatului și Came­rei Deputaților proiectul de lege privind noile salarii ale Președinției, membrilor gu­vernului și parlamentarilor. Guvernul propune ca preșe­dintele României, dl Ion I­­liescu, să aibă un salariu brut lunar de 255.000 lei, primul ministru 160.000 lei, miniștrii de stat 150.000 lei, miniștrii 140.000 lei, secretarii de stat 123.000 lei, iar subsecretarii de stat 114.000 lei. In proiect se menționează că președinții celor două camere ale parla­mentului vor avea salariul e­­gal cu cel al unui ministru de stat, adică 130.000 lei. De a­­semenea, s-a propus ca salarii­­­le procurorilor și judecători­lor să crească cu circa 30 la sută. (A.M. PRESS) . Adevărul despre inundațiile de pe Valea Moldovei După cum relatează co­respondentul A.M. PRESS, e­­fectele revărsării rlul­ui Mol­dova In zona Funau Moldovei au fost exagerate de unele publicații, care au informat despre zeci de oameni rămași fără adăpost și despre pagube ce depășesc 20 milioane lei. Comisia de specialiști a Con­siliului Județean Suceava, de­plasată la fața locului, a esti­mat valoarea totală a pagube­lor la 12 milioane lei. Sloiurile de gheață și apa revărsată au rupt 2 poduri de lemn și punți de trecere, cîteva gar­­­duri, au fost inundate 3 case. Nimeni nu a rămas fără adă­post. (A.M. PRESS) O filieră de export ilegal al cuprului Garda Financiară și Poliția din Gorj au prins firele unei rețele de scurgere a cuprului in străinătate pe cât ilicite. Patronul firmei „LILIANA“, romul Gheorghe Ceanghin face acest lucru în mod obișnuit, acoperit de o firma bucureștea­­nâ El a fost surprins Incăr­­cînd 20 tone lingouri de cupru intr-un autotren belgian, in timp ce alte cinei autotrenuri așteptau Încărcarea O ra­mificație a afacerii este­­ în Prahova, cuprul de acolo fiind inițial cumpărat tot de la ro­mii dir, Gorj și­ apoi revîndut în străinătate Surse ale poli­tiei gorjene afirmă că tot a­­cest comerț este „necurat", iar romii amestecați în aceas­tă afacere sînt protejați de „sus", unele fire conducînd spre guvernanți „foști și ac­tuali". Cercetările continuă. (A.M. PRESS)

Next