Tineretul Liber, septembrie 1993 (Anul 5, nr. 1033-1057)
1993-09-15 / nr. 1045
MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 1993 NR. 10458 pagini 50 lei Fondat în 22 decembrie 1989 Director Ilie Șerbănescu Opacitatea... transparenței omnul Virgil Mugureanu a fost din nou la înălțime. A făcut o bună figură fără a spune, în esență, aproape nimic. Un raport îndelung așteptat, chiar prea îndelung așteptat, a excelat în latura sa teoretică, dar a rămas deficitar - așa cum s-a subliniat în multe dintre luările de cuvânt ale parlamentarilor, nu din opoziție, ci și din coaliția doar guvernamentală în abordarea unor situații sau cazuri concrete. Dând de înțeles că știe mult mai multe decât afirmă, dl Mugureanu și-a jucat rolul în mod magistral. Puterea postrevoluționară a putut astfel să răsufle ușurată. Marile taine ale istoriei recente sunt pe mâini bune ; aparențele au fost salvate, iar consemnul a fost respectat cu sfințenie. Nimeni nu se aștepta desigur ca într-o ședință parlamentară publică, radiodifuzată în direct, să fie deconspirate, tocmai de șeful serviciilor secrete, tainele care dau forță și eficiență oricărui serviciu de această natură de oriunde din lume. Era însă de așteptat ca semnalele de transparență și echidistanță transmise în ultima vreme - e drept, timid de SRI să fie confirmate măcar parțial cu prilejul acestei ieșiri în fața parlamentului și, de fapt, a națiunii. Ieșire care sperăm să nu fi fost impusă de calendarul aderării noastre în Consiliul Europei, ci numai de exigențele procesului democratic. Așteptările acestea întemeiate nu și-au găsit însă împlinirea. Opinia publică va continua doar să bânuie care au fost rațiunile simulacrului de proces de la Târgoviște, din decembrie '89, cine au fost teroriștii și pentru cine au ucis ei, cine a avut interes ca în martie '90 românii și maghiarii să se ciocnească la Târgu Mureș, de ce au venit minerii la București și cine i-a condus. Acestea sunt de fapt marile întrebări ale perioadei postrevoluționare la care nici de această dată dl Mägureanu nu a putut sau nu a vrut să dea un răspuns. Și este regretabil cu atât mai mult cu cât e greu de conceput că o reală reconciliere națională, o asanare morală a societății românești - și ele, dacă vreți, componente importante ale stabilității interne - sunt posibile în absența adevărurilor de care avem aua nevoie astăzi. l Mägureanu a irosit multă energie intelectuală pentru a oferi o nouă imagine a Serviciului Român de Informații, pentru a delimita această instituție de vechea securitate și îndeosebi de latura sa cea mai nocivă care a fost poliția politică. Nu vom pune la îndoială sinceritatea demersului d-lui director. In mod cert însă, un asemenea demers rămâne sub semnul relativității atâta timp cât lucrurilor nu li se spune pe nume. Imaginea dorită, a unui SRI ca instrument de bază al statului de drept, neangajat politic și credibil, ar fi crescut în mod spectaculos dacă discursul d-lui Măgureanu ar fi fost mai transparent și mai limpezitor măcar asupra unor probleme care obsedează de mai bine de trei ani și jumătate opinia publică românească. Acum, după consumarea actului dezbaterii parlamentare, balonul se află la Cotroceni. Nu vedem motive pentru ca președintele să propună legislativului un alt nume pentru importanta funcție de director al SRI. Consemnul a fost respectat și am fi nedrepți dacă nu am recunoaște că, luptându-se cu complexul descendenței, SRI-ul nu încearcă să fie ceea ce trebuie de fapt să fie un serviciu de informații , un apărător al Constituției și al siguranței naționale. O evoluție exisită, dar multe încă mai sunt de făcut. In primul rând, intrarea în legalitate prin aprobarea de către Parlament a propunerii prezidețiale și depunerea jurământului de către cel numit, fie că se va numi Virgil Magureanu, fie că va fi altcineva, poate găsi in urma unui pact politic între Putere și Opoziție, așa cum, de altfel, s-a și propus. ^ AUREL PERVA D D ÎN CAZUL IN CARE PUTEREA NU VA LUA MĂSURI ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI ALIANȚA dinei CEH CONVENIRI DEMOCRATICE si SE RETRAGĂ DIN PARLAMENT «a immmmm . . De la mitingul Alianței Civice, desfășurat ieri in Piața Revoluției din Capitală, relatare în pagina 8. .,Există o prăpastie intre industria DAF și industria românească de camioane" NE-A DECLARAT, IN EXCLUSIVITATE, DL COR BAAN, PREȘEDINTELE CONCERNULUI OLANDEZ DAF Deși era unul din cei mai mari producători de camioane din Europa, Concernul DAF a trecut prin momente foarte delicate în acest an, fiind foarte aproape de faliment. A fost salvat prin declanșarea unei proceduri speciale, numită „receivership“ — de urmărire și restructurare a companiei — de către guvernul olandez. DAF-ul a renăscut astfel din propria cenușă, constituind un subiect de meditație pentru toate corporațiile din lume. Cu ocazia zilelor „DAF TRUCK IN ACTION“ organizate la Einhoven, oraș al concernelor Philips și DAF, în Olanda, Președintele DAF, dl. Cor Baan a avut amabilitatea să ne acorde un interviu în exclusivitate ; de altfel, „Tineretul Liber“ a fost singurul ziar care s-a bucurat de o asemenea onoare. V. DAN IM — * Un vioi â la Cataramă reclamă tabăra Câmpeanu La întâlnirea desfășurată la Putna, din zilele de 10-12 septembrie, la care au participat reprezentanți mandatați ai 19 organizații județene și de la sectoare ale municipiului București, precum și reprezentanți ai Senatului P.N.L. au fost adoptate, după dezbateri, ,,Hotărârea" și „Declarația de la Putna". „Hotărârea" constată „lipsa de legitimitate a unor membri ai Biroului Permanent Central P.N.L.“ Sunt amintiți, intre aceștia, Viorel Cataramă, Călin Popescu Târiceanu, Andrei Chiliman și Radu Boroianu care „au beneficiat la Brașov de 130 de voturi ale delegaților N.P.L.", voturi care nu pot fi justificate în urma procesului de fuziune. în opinia dlui. Anton Nedelcu, președintele Organizației Județene Dolj a PNL, „a spus că alegerile de la Brașov au fost o fraudă electorală“. „In legătură cu fuziunea P.N.L.—N.P.L., dl. Gheorghe Voinea, președintele organizației P.N.L a Sectorului I București a afirmat „Căsătoria cu NPL n-a fost din dragoste, iar ei (NPL) au transformat-o în viol". In „Hotărâre* se mai spune că dnii „Viorel Cataramă și Călin Popescu Tăriceanu conduc de peste 7 luni destinele PNL fără a fi înscriși în acesta". Și domnul „George Danielescu participă la conducerea PNL, deși a fost exclus, statutar, din partid de către organizația sectorului IV în urmă cu 6 luni“. Din aceste motive, reprezentanții celor 19 organizații și ai Senatului P.N.L. cel Delegației Permanente (PNL) din 18 septembrie convocarea Congresului Extraordinar al PNL și hotărăsc retragerea oricărui sprijin politic pentru actualul Birou Permanent Central al PNL care ar putea anunța o sciziune. (Alte opinii în pagin 8), CEZAR STRATON REGIMUL VALUTAR AL LEULUI L-A ZĂPĂCIT PÂNĂ ȘI PE REPREZENTANTUL F.M.I. LA BUCUREȘTI In 1993 F.M.I. și-a mărit numărul membrilor de la 157 la 177. între țările care s-au adăugat, se numără fostele URSS, Slovacia și chiar Federația Statelor din Micronezia, un arhipelag de insule foarte mici. F.M.I. și-a mărit și activitatea de la implicarea macro-economiei și consultanță, pînă în asistență tehnică și noi metode de suport financiar. Alături de metodele cunoscute, F.M.I. a introdus și „Systemic Transformation Facility“, facilitate care permite țărilor ce nu au încheiat un acord stand-by cu F.M.I. să aibă acces la finanțare în anumite condiții. Chiar și țările care au acordurile semnate, STF poate fi folosită pentru a obține fonduri în plus față de ce a fost stabilit prin stand-by. Probabil datorită presiunilor politice determinate de țările fostei URSS, FMI și-a mărit capitalul cu 16 la suta, „pușculița mondială comună“ crescînd de la 125 miliarde dolari la 200 miliarde dolari. Deși ne-a prevenit că nu va răspunde nimic în privința relațiilor dintre FMI și România, dl. Joshua Green, reprezentantul FMI la București, a acceptat totuși să vorbească despre relațiile... istorice. Și cum istoria se termină ieri, am aflat că România nu a realizat toate criteriile de performanță stabilite cu Fondul. Nemaifiind semnat acordul,, partea română ar fi putut beneficia de o procedură specială, întocmind o cerere pentru finanțare în condițiile date, explicind de ce nu s-au realizat criteriile. Dacă fondul acceptă explicațiile, situația se ameliorează. Pînâ una alta, guvernul nu a cerut așa ceva. (?). în 16 septembrie, România va fi analizată in cadrul Fondului, operațiune, de rutină. Asta înseamnă că vom intra în reuniunea anuală, așa cum am ieșit din vară, adică prost. Cea mai spectaculoasă chestiune a fost însă situarea României, în Raportul anual, la capitolul regim de schimb valutar, în zona „independently floating“ filotare independentă a cursului), în ciuda faptului că noi știam de la Banca Națională că avem ceea ce se cheamă „managed floating“ (flotare controlată); întrebat asupra acestei chestiuni, dl. Green nu a putut lămuri enigma. S-ar părea că politica noastră de curs valutar l-a amețit până și pe un angajat al FMI. Mai ales că figurăm, în Raport, la același capitol cu SUA, Marea Britanie, Canada sau Japonia. Respectivele țări duc o politică independentă de curs, în sensul că nu-și ghidează evoluția valutelor proprii după traiectoria vreunei alte monede (sau coș de monede) luate ca reper.. Ele își permit! Pentru că toate celelalte țări își aleg un asemenea reper. Relevant este însă că tot fără vreun reper anume — cum s-ar spune independent ! — fluctuează cursurile monedelor din Afganistan, Alibania, Gambia, Guatemala sau Haiti, care având evoluții independente, figurează în același capitol. Ca și monedele din aceste ultime țări, leul nostru nu ține cont de nimeni și de nimic. Iată cum suntem realmente independenți ! Politica monetară nu a legat moneda noastră de nici o altă monedă, că de aceea este leu ! DAN VARDIE __________independenți/ floating Afghanistan. Mozambique* Islamic Stata of4 New Zealand Albania . Nepal Australia Nigeria* Bolivia Norway Brazii* Paraguay Butgana Peru Canada FMppmes Dominica? RepUbfc pf^tT*3 SSTuo«. Finland South Gambia, TV» „ Africa* Ghana Sudan* Guyana3** Sweden-Ujyana Switzerland Haiti Trinidad and Honduras Tobago India Uganda* Iran, Islamic • Ukraine Republic ol united Kingdom Jamaica UVfed Japan States Latvia Venezuela "jsbartcaft 2aire uthuarva______ Zambia*_________ Un emisar ungur la București Vizita ministrului maghiar al afacerilor externe Geza Jeszensky la București are loc, probabil nu întâmplător, într-un moment important pentru ambele țări. Daca data vizitei a fost propusă, așa cum se spune, de partea ungară înseamnă că Budapesta încearcă să se folosească (așa cum a făcut la vremea respectivă și cu Slovacia) de momentul 27 septembrie, când va fi votată admiterea României la Consiliul Europei, pentru a obține o serie de concesii in problema statutului minorității ungare din România. Se știe de altfel ca această chestiune este principalul obstacol pe care partea ungară îl ridică în realizarea Tratatului bilateral. Un alt deziderat este deschiderea mult râvnitului consulat maghiar în orașul în care e primar dl Funar, adică la Cluj. Dacă programarea vizitei a fost sugerată de dl Teodor Meleșcanu înseamnă că partea română dorește să fie sigură că au fost netezite anumite asperități din raporturile bilaterale, în așa fel încât sâ fie evitată surpriza unui vot negativ din partea Ungariei, care ar bloca probabil pentru încă multă vreme accesul nostru în Consiliul Europei. Este clar însă că și Bucureștiul va cere Ungariei ca viitorul Tratat sâ stipuleze în mod limpede ca nu exista pretenții teritoriale reciproce, principala noastră obiecție în relațiile cu Budapesta. Vizita are, acum, în România o rezonanță specială și pentru că ea vine după inoportunul și răuvoitorul gest al UDMR de a înainta Consiliului Europei acel memorandum. Totodată partea naționalistă a spectrului politic românesc (și în special PUNR care a și cerut MAE amânarea vizitei) va exploata acest moment pentru a-și reafirma tezele care le-au creat, în parte, popularitatea. Dincolo însă de acești factori conjuncturali este limpede câ vizita este necesară și poate fi utilă ambelor țâri pentru clarificarea pozițiilor și construirea punților minime necesare unei conviețuiri dacă nu prietenești măcar rezonabile în acest spațiu geopolitic în care trăiesc popoarele noastre. STEFAN NICOLAE W 7 m ‘m / ,# dr i I * §? M é| și >» HFfPFf I« $ féJjULJJLar ... I â ; ^ v \ ' Este de presupus faptul că, datorită tirului întrebărilor la care a fost supus în Parlament, dl. Virgil Magureanu a avut și momente in care nu s-a mai simțit in deplină securitate. Știrea zilei TOATĂ LUMEA LA ȘCOALĂ! Dacă, presupunând prin absurd, ați uitat, stimați concetățeni, permiteți-ne să vă aducem aminte , astăzi începe școala ! Ridicând ochii de pe rândurile de față, veți observa că străzile s-au îmbogățit la capitolul tinerețe. Nu pentru ca cineva s-ar fi îndurat sa le astupe gropile și sa le dea o fața nouă ci pentru ca în aceasta dimineață tineri posesori de ghiozdane ori mare, mai încruntați sau mai veseli, au spus „la revedere" vacanței au pornit-o din nou către școli. Inși tr acolo se îndeamnă și părinții și bunicii și cei pentru care școala este o profesiune la granița cu pasiunea dascălii. Ce îi așteaptă acolo ? Ceea ce îi așteaptă în oricare alt loc. Suma satisfacțiilor și necazurilor de care viața nu duce lipsă. Pentru că școala este o parte a vieții fiecăruia dintre noi. In vremurile, pe care mai toată lumea le „de tranziție", marcate de numește numeroase eșecuri, nimic nu poate anula optimismul unui nou început. Așadar începe școala ! Amănunte despre acest subiect inepuizabil în pagina 5 a ziarului nostru. : fucmi kttc fmtw-GOPA Center BUCUREȘTI, CALEA DOROBANȚ 11 fTEL 01-312 99 83; FAX 01-312 75 69 P