Transilvania Jurnal, februarie 2002 (Anul 5, nr. 1146-1169)

2002-02-04 / nr. 1148

Transilvania Jurnal Luni, 4 februarie 2002 Agricultura românească are lipsuri din plin Statul are de plătit agricultorilor peste 1.380 de miliarde Potrivit declarației deputa­tului PNL de Alba Dan Simedru statul român are datorii ce de­pășesc 1.380 de miliarde de lei față de producătorii agricoli și deținătorii de terenuri, datorii care datează de anul trecut. Acesta a spus că se înregis­trează următoarele restanțe: 600 de miliarde la taxa de dru­muri inclusă în prețul motorinei cu care s-au executat lucrările agricole; 400 de miliarde la furnizorii de mașini și tractoare agricole; 145 de miliarde din cauza neacordării „milionului de lei/hectar cultivat” și 50 de miliarde la subvenția pentru se­mințe. Pe de altă parte liberalul a acuzat lipsa unor politici agri­cole adecvate. Printre altele deputatul Simedru a mai afir­mat că bugetul Ministerului Agriculturii pe acest an a fost încărcat cu datoriile restante din 2001, chiar dacă acesta este mai redus cu 23% față de anul precedent. • Nicu Popescu Sprijiniți-vă pe țărani Pe de altă parte, ministrul negociator-șef cu­ UE, Vasile Pușcaș, a declarat ieri, la Cluj, că dezvoltarea mediului rural trebuie să se facă prin organi­zarea agriculturii pe bază de piață. El a precizat că, pentru îndeplinirea acestui obiectiv, s­­a început deja subvenționarea produselor agricole competiti­ve, renunțându-se astfel la sub­vențiile în funcție de suprafața cultivată. Pușcaș a afirmat că, în cazul în care banii proveniți din programul SAPARD vor fi folosiți eficient, România va primi 300 de milioane de euro, până în 2003. „Pentru dezvol­tarea întregului habitat din me­diul rural, și implicit crearea unor noi locuri de muncă, este nevoie de foarte multe fonduri. Procentul oamenilor ce trăiesc la sat este de 40 la sută, ceea ce reprezintă o sumă foarte mare", a mai arătat negociato­­rul-șef. De asemenea, el consi­deră că o scădere a ponderii populației rurale la 25 la sută ar fi oportună. Roxana Nica ECONOMIC Dolarul SUA 32120 lei Euro : 27 636 lei Marca germană 1413ü lei gramul de aur 291 216 lei______~ Șilingul austriac 2­008,4 lei Dolarul australian 16 32b lei Francul belgian 605,08 lei Dolarul canadian 20186 lei Francul elvețian­­ 18 714 lei Coroana ceheasca 867,24 lei Coroana daneza ~~~ 3 720,2 lei Ura egipteană 6 933,6 lei Peseta spaniolă 166, 1­0 lei Marca finlandeză 4 648,0 lei Francul francez­­ 4213,1 lei Lira sterlină 45­ 302 lei Drahmă grecească 81,103 lei " Forintul maghiar 118,92 lei Ura irlandeză 35 090 lei • Lira italiană 14,2728 lei I Yenul japonez­ 239,80 lei Leul moldovenesc 2 452,8 lei Coroana norvegiană 3 527,7 lei Zlotul pöíőhez 7 708,7 lei Escudo portughez 137,848 lei Coroana suedeză 3 013,6 lei Lira turcească 0,02455 lei —DST------­-------------------------3 5755413 In 45 de zile, APAPS încheie privatizarea prin PSAL Președintele APAPS. Ovi­­diu Mușetescu a declarat sâm­bătă la Cluj că în ultima peri­oadă există presiuni și din par­tea Uniunii Europene pentru accelerarea procesului de privatizare, pe lângă cele exer­citate de către Banca Mondială și Fondul Monetar Internațio­nale. în aceste condiții, APAPS și-a propus încheierea acestui proces în maximum un an și ju­mătate. Până la sfârșitul lunii martie agenția va lansa ulti­mele 15 societăți care urmează să fie privatizate prin PSAL, program gestionat de Banca Mondială. Mușetescu a opinat că privatizarea SC Tehnofrig din Cluj-Napoca prin PSAL a fost un succes, urmând ca prin același program să fie scoase la licitație internațională Indus­tria Sârmei Câmpia Turzii (ISCT) și două societăți de pe platforma Combinatului de Uti­laj Greu (CUG) din Cluj-Napo­­ca. APAS Cluj are, în acest moment, în portofoliu, pe raza județului, 18 întreprinderi mici și mijlocii care vor fi scoase la vânzare. Din punct de vedere al de­rulării procesului de privatizare, Clujul se situează între primele zece județe din țară. Mușe­tescu, a declarat despre SC Roman SA Brașov că în pre­zent este o societate nevanda­bilă. Pentru a se putea realiza privatizarea trebuie instituite măsuri speciale. * • Președintele APAPS a incriminat faptul că programul de restructurare a firmei nu a fost declanșat în 2000, cum era prevăzut inițial, pentru că numai procedura de divizare a acestui colos industrial durează circa șase luni. Claudiu Paul Corăbian

Next