Transilvania Jurnal, februarie 2002 (Anul 5, nr. 1146-1169)
2002-02-04 / nr. 1148
Transilvania Jurnal Luni, 4 februarie 2002 Agricultura românească are lipsuri din plin Statul are de plătit agricultorilor peste 1.380 de miliarde Potrivit declarației deputatului PNL de Alba Dan Simedru statul român are datorii ce depășesc 1.380 de miliarde de lei față de producătorii agricoli și deținătorii de terenuri, datorii care datează de anul trecut. Acesta a spus că se înregistrează următoarele restanțe: 600 de miliarde la taxa de drumuri inclusă în prețul motorinei cu care s-au executat lucrările agricole; 400 de miliarde la furnizorii de mașini și tractoare agricole; 145 de miliarde din cauza neacordării „milionului de lei/hectar cultivat” și 50 de miliarde la subvenția pentru semințe. Pe de altă parte liberalul a acuzat lipsa unor politici agricole adecvate. Printre altele deputatul Simedru a mai afirmat că bugetul Ministerului Agriculturii pe acest an a fost încărcat cu datoriile restante din 2001, chiar dacă acesta este mai redus cu 23% față de anul precedent. • Nicu Popescu Sprijiniți-vă pe țărani Pe de altă parte, ministrul negociator-șef cu UE, Vasile Pușcaș, a declarat ieri, la Cluj, că dezvoltarea mediului rural trebuie să se facă prin organizarea agriculturii pe bază de piață. El a precizat că, pentru îndeplinirea acestui obiectiv, sa început deja subvenționarea produselor agricole competitive, renunțându-se astfel la subvențiile în funcție de suprafața cultivată. Pușcaș a afirmat că, în cazul în care banii proveniți din programul SAPARD vor fi folosiți eficient, România va primi 300 de milioane de euro, până în 2003. „Pentru dezvoltarea întregului habitat din mediul rural, și implicit crearea unor noi locuri de muncă, este nevoie de foarte multe fonduri. Procentul oamenilor ce trăiesc la sat este de 40 la sută, ceea ce reprezintă o sumă foarte mare", a mai arătat negociatorul-șef. De asemenea, el consideră că o scădere a ponderii populației rurale la 25 la sută ar fi oportună. Roxana Nica ECONOMIC Dolarul SUA 32120 lei Euro : 27 636 lei Marca germană 1413ü lei gramul de aur 291 216 lei______~ Șilingul austriac 2008,4 lei Dolarul australian 16 32b lei Francul belgian 605,08 lei Dolarul canadian 20186 lei Francul elvețian 18 714 lei Coroana ceheasca 867,24 lei Coroana daneza ~~~ 3 720,2 lei Ura egipteană 6 933,6 lei Peseta spaniolă 166, 10 lei Marca finlandeză 4 648,0 lei Francul francez 4213,1 lei Lira sterlină 45 302 lei Drahmă grecească 81,103 lei " Forintul maghiar 118,92 lei Ura irlandeză 35 090 lei • Lira italiană 14,2728 lei I Yenul japonez 239,80 lei Leul moldovenesc 2 452,8 lei Coroana norvegiană 3 527,7 lei Zlotul pöíőhez 7 708,7 lei Escudo portughez 137,848 lei Coroana suedeză 3 013,6 lei Lira turcească 0,02455 lei —DST-------------------------------3 5755413 In 45 de zile, APAPS încheie privatizarea prin PSAL Președintele APAPS. Ovidiu Mușetescu a declarat sâmbătă la Cluj că în ultima perioadă există presiuni și din partea Uniunii Europene pentru accelerarea procesului de privatizare, pe lângă cele exercitate de către Banca Mondială și Fondul Monetar Internaționale. în aceste condiții, APAPS și-a propus încheierea acestui proces în maximum un an și jumătate. Până la sfârșitul lunii martie agenția va lansa ultimele 15 societăți care urmează să fie privatizate prin PSAL, program gestionat de Banca Mondială. Mușetescu a opinat că privatizarea SC Tehnofrig din Cluj-Napoca prin PSAL a fost un succes, urmând ca prin același program să fie scoase la licitație internațională Industria Sârmei Câmpia Turzii (ISCT) și două societăți de pe platforma Combinatului de Utilaj Greu (CUG) din Cluj-Napoca. APAS Cluj are, în acest moment, în portofoliu, pe raza județului, 18 întreprinderi mici și mijlocii care vor fi scoase la vânzare. Din punct de vedere al derulării procesului de privatizare, Clujul se situează între primele zece județe din țară. Mușetescu, a declarat despre SC Roman SA Brașov că în prezent este o societate nevandabilă. Pentru a se putea realiza privatizarea trebuie instituite măsuri speciale. * • Președintele APAPS a incriminat faptul că programul de restructurare a firmei nu a fost declanșat în 2000, cum era prevăzut inițial, pentru că numai procedura de divizare a acestui colos industrial durează circa șase luni. Claudiu Paul Corăbian