Transilvania, 1870 (Anul 3, nr. 1-24)
1870-01-15 / nr. 2
vore era si acea forma, ca si fibrin’a si albustulu animaleloru carnivore in stomaculu carnivoreloru. Judecat’a barbatiloru celoru mai renumiti in privintia nutrementului omenescu conformu naturei omenesci se baseaza pe resultate comprobate l-o prin combinatiunile anatomice, care ne invetia, ca omulu după organisatiunea sa se asemena cu animalele frugivore in tute relatiunile, in neci o privintia inse cu cele carnivore. 2-a. Esperimentele fisiologice, după care mancarea de carne trebue dechiarata de nemorale, caci nu se poata proba, ca noi amu avea dreptu a ucide animalele fara necesitate si numai pentru ca se le consumamu cadavrele loru. 3. Observatiunile medice, care ne arata invederatu, ca mancarea de carne este nepriintiósa pentru corpu si spiretu. 4. Punctulu de economia. Tacendu de principialii nationalu-economicu carele tiene, ci cea mai numeroasa impopulatiune a pamentului nostru si cea mai mare cultura este posibile numai pe langa unu viptu de plante, se consideramu numai tienerea seu nutrirea singuraticeloru familii. Cate mii de familii se ingrijescu si se necajescu, ca se traiesca conformui starei loru si ca se poata castiga necesari’a carne pentru nutrimentul Cu intrebuintiarea tuturoru midiuloceloru alearga sute de mii după venituri mai mari, ca se poata plati carnea si alte midiuloace iritatioase! Daca inse oamenii aru voi se vedia, ca acesta carne si acestea midiuloace de iritatiune, cumu caféoa, céiulu etc., pentru ei si pruncii loru au se aduca numai blastemu, era neci odata binecuventare; atunci toata viéti’a loru s’ar preface cu totulu spre bine, si ar lua forma si direcțiune mai frumoasa, vesela, plăcută. Mes’a de vegetabilia este mai curata, mai frumoasa, mai sanetoasa si mai puteroasa, decatu cea cu viptu mestecatu, pe langa acesta si mai gustuoasa, necausandu neci o gretia. Apoi desî nu potemu afirma ca tienerea casei fara carne ar fi neconditionata mai eftina, pentruca si bucatele de legume si de aluati, apoi si pomele si fructele cele mai fine potu fi tocmai asia de scumpe, inse totusi substantiele care ne sunt absolutii necesarie, sunt fara indoiela si mai eftine si se potu castiga mai usioru. Doctorul Mile North din Hartford in Nordamerica vrendu a’si castiga oresicare date despre efectulu unei diete fara carne asupra corpului si spiretului, a provocatii pe medici, ca se’i respundia la urmatoriele întrebări: 1. Crescut’a séu decrescutu poterea corpului prin delaturarea totale a nutrimentului de carne; 2. urmat’a procesulu digestiunei séu alu mistuirei cu vreunu simtiu placutu séu neplacutu in comparatiune cu aceea ce purcede din mancarea carnei; 3. fost’a spiretulu mai limpede si potut’a continua ostenitorie scrutatiuni mai indelungatu, decatu pe langa diet’a mestecată; 4. care bele s’au vindecatu mai greu ori mai usioru, ori s’au delaturatu; 5. este diet’a vegetabile cu influintia asupra scaunului ; 6. credu ei după esperienti’a făcută, ca prin delaturarea nutrementului de carne nu se altereza sanetatea lucratoriloru, ori a celoru ce studieza; 7. ale sau ei după observatiunile proprie ale loru vreunu nutrementu din remnulu vegetabile cu cehi mai sanetosu, ori altfeliu folositorii. Respunsulu la primele trei întrebări a fostu, ck poterile trupului si ale spiretului au duratu mai lungu ca la viptu cu carne, ck nu au simtitu neci o neplăcere la mistuire, ba din contra, mai multa plăcere, ck sanetatea a prosperatu mai bine. — La întrebarea a 4-a au respunsu, ck slabitiunea de mistuire cu incuierea, slabitiunea generala, rheumatismulu, durerile de capu, baterea de anima, intaritatiunile nerviloru, esantemele, scorbutulu, slabitiunile plumaniloru, oftic’a, scrofulele, epilepsi’a, artritisulu, frigurile reci, sunt acelea bele, care prin dieta vegetabile s’au delaturatu ori mai alinata. — La întrebarea a 5-a a fostu respunsulu, cu diet’a vegetabile mana mai bine la scaunu. — La întrebarea a 6-a medicii carii au facutu esperimentu cu sinesi, au respunsu, ck dietia vegetabile este cu totulu favoritoria, adeca ck ea este foarte priintiósa si pentru aceia, carii ducu vietia siedietaria. — La a 7-a au respunsu, ck vegetabiliale farinose merita preferentia. Acestea mari resultate ale esperimenteloru făcute de medicii americani despre iutrementulu vegetabile consuna perfectu cu judecata, ce au dat’o unulu din cei mai renumiti medici europeni, adeca Hufeland despre viptulu animale si vegetabile in multa latît’a sa carte Macroviotic’a in modulu urmatoriu: La alegerea bucateloru se ne tienemu mai multa de cele vegetabili. Bucatele de carne au mai multa aplecare spre putredire, cele vegetabili din contra spre a opri putreditatea, care este cu preferentia inemiculu nostru celu mai perseverante; mai departe bucatele animali intarîta si inferbenta mai tare, din contra cele vegetabili dau sânge mai recorosu, mai blandu, micsioreza misicarile interne, iritatiunea corpului si a sufletului si astfelin reintardie in adeverii consumtiunea vietiei. Mai cu seama trebue se ne ferimu de carne var’a si candu graséza frigurile putrede (tifusu).Presta acesta noi mai aflamu, ca nu cei ce mananca carne, ci aceia ce au trăita cu vegetabilia (legume, peme, fructe) si lapte au ajunsu cea mai înalta etate.*) Pana candu omulu va considera îndestularea unui apetitu stricata si altor bolduri simttuali cu propriulu scopu alu vietiei, pana atunci elu anevoia va scapa de catusiele cele încurcate, complicate ale unei stări sociali subordinate; elu nu va fi in stare de a vedé cu ochi limpedi si cu spiretu seninu cele mai inalte *) Vedi despre acesta mai pre largu in Macroviotic’a tradusa de dr. Vasiciu tom. II. fatia 198 —7. O carte acesta, care nu s’a apretiuitu de publiculu romanescu, precumu ar fi meritatu; aceea nu ar trebui se lipseasca neci la o familia. — 19 3*