Transilvania, 1873 (Anul 6, nr. 1-24)

1873-01-15 / nr. 2

— 15 rante, auctorisate a negotia si inchiate de nou pace intre cele trei fracţiuni de poporu, aristocraţi feudali, primaţi secui, patricii saşi, si intre poporu, au fostu tramisi la conferenţia dein diverse tienuturi ale tierei, numai dein sasime se pare ca nu a fostu neci­ unulu. Mai este de insemnata, ca representanti’a collectiva a poporului se numesce in documentele respective cu terminulu oficiale si diplomatica unitatii si mai inainte, si pe atunci, si mai tardiu in acesta tiera, adeca Universitas, prin urmare Universitas Hun­­garorum et Valachorum, universitas po­pul­orum et rusticorum, ca si . Universitas nobilium, siculorum et saxon­um. Se intie­­lege inse, ca poporulu isi potii storce numai cu ar­mele in mana, acea titulatura onorifica, ce dă testi­moniu pentru vietia politica si nationale. Conditiunile de pace stabilite in conferenti’a dela A p­u t­u, scrise si corroborate cu sigiliele vicevaivo­­dului Lepes si ale celoru duoi comiti secuiesci, au fostu transmisse prin una deputatiune la conventulu monasteriei dela Clusiu, pentruca călugării de acolo se le dea afara in forma autentica, se le conserve totu-odata intr’unu originalu in arch­ivele monasteriei, după cum era usulu vechiu de a se conserva actele publice séu in arch­ivele capitularie dela Alb­a, séu in acelea monastiresci dela Clusiu. In acelu archivu a si aflatu c. Ios. Kemény memorabilele acestu docu­­mentu dein 6. Oct. 1437, pe care’lu vomu publica si noi in ordinea celorulalte. Acelea conditiuni de pace dein 6. Oct. se potu contrage in urmatoriele puncte: 1. Fiacare omu de conditiune iobageasca seu tieranesca are se dea boie­­riului (in documentu domnului, domino)­seu, taxa an­imale cate unu florinu (galbinu) de auru, déca ara cu ckte optu boi, diumetate după patru boi, 25 de­nari după ckte duoi boi sau duoi cai, era déca tie­­ranulu nu ar avea vite tragatorie, ci numai alte vite, cumu oi, capre, vaci, apoi vii, care tóate aru ajunge va­­loarea unui aratru, adeca pre cktu ar potea ara cu ckte optu boi, se dea totu ckte unu florinu taxa pe anu, era cine are vite mai pucine, se dea in propor­­tiune totu mai pucinu, era tieranulu ce nu are vite de locu, ci este diferiu, proletariu, se dea ckte doi­­sprediece denari pe anu. 2. Fia­care tieranu se dea boieri­ului usitatele trei daruri la dilele anumite.*) 3. Fia-care tieranu se lucre boieriului cate una di­­n septemana, adeca 52 de dile in anu**). 4. Fia-care nobilu are in mosii’a sa jurisdictiune, adeca potestate de judecatoriu preste iobagii sei, dara iobagiulu care se crede asupritu, se aiba dreptu de apellatiune seu de recursu la vreunu altu boieriu dein alta comuna, dela a cărui sententia se nu mai fia locu de apellu***). 5. Deca vreunu iobagiu s’ar strămută de pre locu lu boierescu flora scrie si flora a fi implinitu cu ceea ce era datoriu, boieriulu se aiba dreptulu de a’lu rea­duce si a’lu detiene, plina ce va implini cu ce era datoriu. 6. In ori­care altu casu tieranii voliendu a se strămută dela unu locu la altulu, se nu pota fi impedecati de nimeni, neci readusi, indata ce au îm­plinitu­ totu cu ce era datoriu boieriului in sensulu conditiuniloru specificate mai in­susu.*) 7. Iobagii se fia obligati a tiene morile boieresci in stare buna. 8. Tieranii se nu faca la ómenii boieriloru neci­ unu reu. 9. Inse nobilii se se abtiena dela ori­ce bajo­­cura si maltratare, si neci pentru cele intemplate in decursulu acestui bellu civile se nu impute si se nu incriminedie nimicu, neci pe căpitănii poporului, neci pe poporu, ci sei lase in buna pace; intocma căpi­tănii si tieranii se nu’si bata jocu de nobili si se nu le faca neci­ unu reu. Era daca vreunu nobilu ar calea conditiunea acésta, atunci se fia trasu in jude­cata, séu­ la vodă, séu la vicevoda, si se dea satisfa­­ctiune. Era deca aceeasi conditiune ar fi calcata de catra vreunu capitanu séu de vreunu tieranu, atunci nobilulu vetamatu se aiba dreptu asupra capului si averei celuia, tractandu’lu ca pre unu călcători­u de juramentu. 10. Ori­candu, seu vodă, seu vicevoda ar provoca pe poporulu tieranu ca se se scól­e cu arme pentru apararea patriei in contra ine­­miciloru ei, atunci poporulu se fia obligata a se scula indata, a se arma ostasiesce si a merge ori inchtrau va fi comandatu de catra vaivodi. 11. Toți acești articlii si toate acestea elau sub­ cite s’au enu­merații prina aci, sunt obligate ambele parti a le ob­serva cu toata rigoarea, prina candu se va reintoarce deputatiunea loru dela imperatulu Sigis­­mundu; era acela seu aceia, carii se voru oppune, se fia tractati cu perj­uri si călcători ai credentiei ca­­tholice, si deca va fi nobilu, se fia trasu in judecata criminale cu perjuru, seu la vodă, seu la vicevoda; éra de va fi tieranu, domnulu seu (boieriulu) se’lu poata arunca in prinsoare si se aiba dreptu de a’i con­fisca toata averea. 12. Fiendu­ ca acestea conditiuni de pace sunt numai provisorie, avendu valoare numai plina la reintoarcerea deputatiunei dela imperatulu, asia se obliga ambele parti, adeca si aristocratii, si tie­ranii, ca plina la 1. Novembre se tramita nesmentitu si neaparatu la imperatulu, era partea ce nu ar tramite deputati (Nuntios), se tréca de perjura, calcatoria de juramentu. Acestu tractatu de pace provisoria s’a trans­misse la conventuru dela Clusiu prin deputaţi anu­miţi si adeca dein partea aristocratiloru prin L­a­­dis­­­au deinSomesieni si prin Benedicu Pârvu­­­u dela Valcau, era dein partea poporului prin capitanulu M­i­c­h­­a­i­­­u Vl­a­c­h­u­i­u dela Gritacu, Benedicu dela Deodu si unu altu M­i­c­h­­a­i­­­u dela C­e­li­u *) Acelea sunt anumite in documentulu dein G. Iuliu, a­­deca doue galete de presti, pogaci (tortas, turte) si pui de ga­­lina. **) Dein care se făcuseră 104, inca si 208 dile pe anu! ***) Forum dominale, seu cumu se dicea pe la nemți, patri­moniale. *) Libera migratio, pe care totusi oligarchii mai tardiu o cassasera erasi cu totulu. 3*

Next