Transilvania, 1873 (Anul 6, nr. 1-24)
1873-01-15 / nr. 2
— 15 rante, auctorisate a negotia si inchiate de nou pace intre cele trei fracţiuni de poporu, aristocraţi feudali, primaţi secui, patricii saşi, si intre poporu, au fostu tramisi la conferenţia dein diverse tienuturi ale tierei, numai dein sasime se pare ca nu a fostu neci unulu. Mai este de insemnata, ca representanti’a collectiva a poporului se numesce in documentele respective cu terminulu oficiale si diplomatica unitatii si mai inainte, si pe atunci, si mai tardiu in acesta tiera, adeca Universitas, prin urmare Universitas Hungarorum et Valachorum, universitas populorum et rusticorum, ca si . Universitas nobilium, siculorum et saxonum. Se intielege inse, ca poporulu isi potii storce numai cu armele in mana, acea titulatura onorifica, ce dă testimoniu pentru vietia politica si nationale. Conditiunile de pace stabilite in conferenti’a dela A pu tu, scrise si corroborate cu sigiliele vicevaivodului Lepes si ale celoru duoi comiti secuiesci, au fostu transmisse prin una deputatiune la conventulu monasteriei dela Clusiu, pentruca călugării de acolo se le dea afara in forma autentica, se le conserve totu-odata intr’unu originalu in archivele monasteriei, după cum era usulu vechiu de a se conserva actele publice séu in archivele capitularie dela Alba, séu in acelea monastiresci dela Clusiu. In acelu archivu a si aflatu c. Ios. Kemény memorabilele acestu documentu dein 6. Oct. 1437, pe care’lu vomu publica si noi in ordinea celorulalte. Acelea conditiuni de pace dein 6. Oct. se potu contrage in urmatoriele puncte: 1. Fiacare omu de conditiune iobageasca seu tieranesca are se dea boieriului (in documentu domnului, domino)seu, taxa animale cate unu florinu (galbinu) de auru, déca ara cu ckte optu boi, diumetate după patru boi, 25 denari după ckte duoi boi sau duoi cai, era déca tieranulu nu ar avea vite tragatorie, ci numai alte vite, cumu oi, capre, vaci, apoi vii, care tóate aru ajunge valoarea unui aratru, adeca pre cktu ar potea ara cu ckte optu boi, se dea totu ckte unu florinu taxa pe anu, era cine are vite mai pucine, se dea in proportiune totu mai pucinu, era tieranulu ce nu are vite de locu, ci este diferiu, proletariu, se dea ckte doisprediece denari pe anu. 2. Fiacare tieranu se dea boieriului usitatele trei daruri la dilele anumite.*) 3. Fia-care tieranu se lucre boieriului cate una din septemana, adeca 52 de dile in anu**). 4. Fia-care nobilu are in mosii’a sa jurisdictiune, adeca potestate de judecatoriu preste iobagii sei, dara iobagiulu care se crede asupritu, se aiba dreptu de apellatiune seu de recursu la vreunu altu boieriu dein alta comuna, dela a cărui sententia se nu mai fia locu de apellu***). 5. Deca vreunu iobagiu s’ar strămută de pre locu lu boierescu flora scrie si flora a fi implinitu cu ceea ce era datoriu, boieriulu se aiba dreptulu de a’lu readuce si a’lu detiene, plina ce va implini cu ce era datoriu. 6. In oricare altu casu tieranii voliendu a se strămută dela unu locu la altulu, se nu pota fi impedecati de nimeni, neci readusi, indata ce au împlinitu totu cu ce era datoriu boieriului in sensulu conditiuniloru specificate mai insusu.*) 7. Iobagii se fia obligati a tiene morile boieresci in stare buna. 8. Tieranii se nu faca la ómenii boieriloru neci unu reu. 9. Inse nobilii se se abtiena dela orice bajocura si maltratare, si neci pentru cele intemplate in decursulu acestui bellu civile se nu impute si se nu incriminedie nimicu, neci pe căpitănii poporului, neci pe poporu, ci sei lase in buna pace; intocma căpitănii si tieranii se nu’si bata jocu de nobili si se nu le faca neci unu reu. Era daca vreunu nobilu ar calea conditiunea acésta, atunci se fia trasu in judecata, séu la vodă, séu la vicevoda, si se dea satisfactiune. Era deca aceeasi conditiune ar fi calcata de catra vreunu capitanu séu de vreunu tieranu, atunci nobilulu vetamatu se aiba dreptu asupra capului si averei celuia, tractandu’lu ca pre unu călcătoriu de juramentu. 10. Oricandu, seu vodă, seu vicevoda ar provoca pe poporulu tieranu ca se se scóle cu arme pentru apararea patriei in contra inemiciloru ei, atunci poporulu se fia obligata a se scula indata, a se arma ostasiesce si a merge ori inchtrau va fi comandatu de catra vaivodi. 11. Toți acești articlii si toate acestea elau sub cite s’au enumerații prina aci, sunt obligate ambele parti a le observa cu toata rigoarea, prina candu se va reintoarce deputatiunea loru dela imperatulu Sigismundu; era acela seu aceia, carii se voru oppune, se fia tractati cu perjuri si călcători ai credentiei catholice, si deca va fi nobilu, se fia trasu in judecata criminale cu perjuru, seu la vodă, seu la vicevoda; éra de va fi tieranu, domnulu seu (boieriulu) se’lu poata arunca in prinsoare si se aiba dreptu de a’i confisca toata averea. 12. Fiendu ca acestea conditiuni de pace sunt numai provisorie, avendu valoare numai plina la reintoarcerea deputatiunei dela imperatulu, asia se obliga ambele parti, adeca si aristocratii, si tieranii, ca plina la 1. Novembre se tramita nesmentitu si neaparatu la imperatulu, era partea ce nu ar tramite deputati (Nuntios), se tréca de perjura, calcatoria de juramentu. Acestu tractatu de pace provisoria s’a transmisse la conventuru dela Clusiu prin deputaţi anumiţi si adeca dein partea aristocratiloru prin Ladisau deinSomesieni si prin Benedicu Pârvuu dela Valcau, era dein partea poporului prin capitanulu Michaiu Vlachuiu dela Gritacu, Benedicu dela Deodu si unu altu Michaiu dela Celiu *) Acelea sunt anumite in documentulu dein G. Iuliu, adeca doue galete de presti, pogaci (tortas, turte) si pui de galina. **) Dein care se făcuseră 104, inca si 208 dile pe anu! ***) Forum dominale, seu cumu se dicea pe la nemți, patrimoniale. *) Libera migratio, pe care totusi oligarchii mai tardiu o cassasera erasi cu totulu. 3*