Transilvania, 1876 (Anul 9, nr. 1-24)
1876-01-15 / nr. 2
tierii secui dela Oiesdia si Agarbiciu, sub conducerea locotenentelui Potsa, era ca jude procesualu (subprefectu, szolgabireu) era Tövisi Gergely. Acestia cu totii sosiră in 6. Iuliu 1837 in prediulu Buciumului numitu Cerbu. Pe aici trecură in liniste, provocandu poporulu ca se vie in satu (Buciumu). Trecându înainte in confiniulu hotarului Buciumu-Satu, afla inplantatu unu lemnu, in alu cărui verfu crepatu era pusu unu banu, precumu dicea ei de trei marie si, ca protesta, se nu intre in comuna loru. Trecură si pe aici, inse in depărtare ca la 500 de pasi, era adunaţi ca la 200 de Omeni, inse nu armaţi. In fruntea acestora sta unu Cosma Manasie dein prediulu Muntari, tienendu cu amendoue manile privilegiulu decopiatu si aratandu'lu catra conducătorii brachiului. Sosindu in fruntea cavaleriei capii. Vizner se arunca cu calulu dreptu spre Cosma Manasie, si vrii se’i smulgă scrisorea dein mana, inse acesta o trase indereptu. Atunci capitanulu Vizner incepu a’i mesura pe spate si capu cu sabi’a; elu se arunca si ei prinse calulu de freu; poporulu incepu a fugi pe unu perîu in susu; dara locotenentele Pot sa comandă cavaleri’a in susu, care intorse pe umeții indereptu, apoi ii luara in careiu, si ii adusera in satu (Buciumu). Aici ei închiseră in mai multe staule (grasdiuri), punendu sentinele îndoite in giuru; după acesta numai decltu dedera ordinu judelui comunala , ca se aduca diece capete de vite, care aducendule, macelariulu dein Abrudu, Kővári Józsi le taik fara mila, apoi bucatariulu Gyöngyösi dein Zlatna, pregăti unu prandiu stralucitu. Asia domnii se ospetara plini de bucuria, ce au facutu o învingere asia mare. Inse la prandiu dise Vizner. Daca era numai 200 cu Manasie, in sila amu fi intratu in Buciumu. A dou’a di se incepu criminal’a si barbara esecutiune. Mai antaiu fu scosu la banca Cosma Manasie cu alti noue insi langa sine. Pe acesta ilu puseră mai antaiu pe banca, apoi 4 corporali dela cavaleria, unguri dein Ojesdia si Agarbiciu, s’au perendatu, plina ce iau mesuratu 100, di una suta de toiege. Elu era in etate ca de 28 sau 30 de ani, de statura de midiulocu, omu cama uscatiosu, inse curagiosu, dara nefericitii, caci prin crancen’a bataia fu infrantu de stele, adeca schilavitu asia, in crtu nu mai era in stare de a’si mai castiga panea siesi si familiei side, ci in toata viéti’a sa au umblatu in cârji; l’amu vediutu schilavitu, cersindu inca si pe la an. 1852, dara apoi a muritu. După acesta urma esecutiunea cu ceilalti pe rondu, care dura 5 dile, inse nici unulu n’au scapatu dein 40 de toiege mai diosu, ci camu 50—60 si 80. Merita aici a se aminti si acea giurstare, ca pe ceia carii era surpati, sau cumu se mai dice, avea vetamatura, de cari suntu multi intre baiesi, ii batea cu cate 50 de vergi (suficele) pe trupulu golu. Dupa ce petrecura aici 9 dile, macelara la vreo 50 de vite, si storsera vreo 20 de mii fl. m. c. in bani sunători, plecara in 15. Iuliu catra Abrudu. Era intr’o zi de luni, candu e tergu de septemana in Abrudu. Eu eramu in Abrudu, unde vediu pre unu Ciora Ilie (Simina) dein Abrudu-Satu, care inca umblase cu plenipotentiatu in caus’a comuneloru, si mie imi era cunoscutu, fiindu-mi consoțiu intr’o baia. Eu ei diseiu, Baciule Ilie, te fa camu de laturi,ceci astadi mane voru veni catanele aici, apoi se nu o pati cu Buciumanii. Acesta era camu pe la 2 ore după amiadi. Noi stateamu in piatra, inaintea prăvăliei (boitei) lui Enyedi Józsi; dara spre mirarea mea omulu simplu imi respunse, ca nu crede se vie, caci orasiulu nu’i lasa se treca pe aici. Elu abia termina vorba, candu se si audira dobele pe uliti’a de catra Buciumani. Eu ii diseru: acuma credi baciule Ilie. Elu imi respunse: Acuma nu numai credu, ci si vedu, ce se si vedea fruntea militiei. Asia Ilie o tuli la plaiu. Indata si sosiră in midiuloculu piatrei, in frunte era Vizner cu sabiea radicata in susu, candu jéra ce vine înaintea lui unu haiducu alu orasiului, care se numia Friss Pista. Acesta inca era cu toiagulu seu radicatu in susu, si dise in limb’a magiara aceste cuvente. Intreba domnulu jude primariu, ce cu a cui licentia treceti prin orasiu? Atunci capitanulu Vizner striga cktra elu: Weg von hier. La aceste cuvente Friss Pista le puse in teaca si se facu nevediutu printre multimea de poporu. Judele care l’au tramisu, se numea Nagy Károly. — Totu in acestu momentu vede consiliariulu Fillenbaum, pe unu omu dein Carpinisiu cu numele Coroiu Petru, care era departe de mine cu vreo 15 pasi, si ilu intreba, de unde esci? Elu respunse: dein Carpinisiu, Maria Ta. Atunci se intorse catra unu oficialii dela spania si ei dise: „Ez is aféle, si acesta e de aceia. Acela ei respunse: mindaféle, totu de aceia. Atunci striga: Patroul her, si veniră 5 soldați cari ilu luara intre pusei. Ii mai dise: pe tine facemu catana. Elu respunse: Nu suntu bunu, Maria ta, ca suntu vermenosu dein lontru. Acestu Coroiu Petru era in etate camu de 28 de ani, cantora si curatoru la baseric’a gr. or. dein Carpinisiu. Asia l’au dusu intre pusei, si iau mesuratu 30 de toiege, in 16. Iuliu in curtea judelui comunalu Bidiga Alexandru (Ciocli). Aici in Abrudu-Satu comisiunea petrecu numai in 15. si 16. Iuliu, in care tempu făcură repartitiuni, ckte vite de macelatu se aduca, si ckta suma de bani; asia si pe celu mai misem se repartira ckte 5 fl. m. c., era pe cei mai cu stare la 10 fl., ba si pina la 20 fl. m. c. In 17. Iuliu plecara cktra Carpinisiu. După prandiu, si camu pe la 5 ore in aceeasi di ajungendu in marginea satului la unu podu care este pusu peste ap’a Vîrtopului numita, aici stetera in locu si incarcara puscele. La marginea podului se incepe gradin’a parochului gr. c. Ladislau Balintu; totu acolo era si este si astadi o cruce; langa crucea aceea stetea amintitulu parochu cu parochulu gr. o. Moisi Manoj viciu, era cu cativa pasi mai înainte, stetea unu singura omu cu numele Onu Precupu, candu-va grana- I diru, era acuma demisionatu. Acesta tienea in mana 14 —