Transilvania, 1877 (Anul 10, nr. 1-24)
1877-07-15 / nr. 14
Acesta faia ese i'a cate 3 cele pe linia si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii asociatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate galbenii cu porto w v, postei. ct fB'SV'v----------------'V'aii&S. Fei’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. ----------*,V. •' c.:fA ^ Abonamentulu se ^ 3 face numai pe cate I unu intregu. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii colectori. Vp r* * 26 -----------*------------\J , \r. 14. Brasiovu 15. luliu 1877. Amilii X. Sumar iu: Ioanu Maiorescu. — Episode si scene dela Abrudu din Maiu 1849. (Fine). — Epistol’a deputatului Ioanu Gozmanu din Ungari’a, catra Avramu lancu. Romanulu in poesi’a sa poporale. (Urmare). — Edgar Quinet. — Poesii contimpurane. — Procesii verbale. — Bibliografia. Ioanu Maiorescu.*) Me vediu provocații a împărtăși eu aceea ce’mi este cunoscutu din viéti’a contimporanului meu Ioanu Maiorescu, amicu alu meu credintiosu in dile bune si in dile rele, amicu pe care l’am iubitu si stimatu pre catu a fostu in viétia, si a cărui memoria o voiu păstră pana la cea din urma a mea resuflare. Cea de antaiu cunoscintia a mea cu Ioanu Maiorescu s’a inceputu înainte tocma cu ani patrudieci, adeca din an. 1824, candu părintele meu m’a dusu mai antaiu in clas’a III. normala in Blasiu, unde eu pe amiculu meu Tam aflatu in I. gimnasiala, adeca cu o clasa mai susu, era referintiele mele intime cu elu mi s’au inceputu la a. 1838. Crede inse cineva, ca a descrie viéti’a unui barbatu precum a fostu si Ioanu Maiorescu, poate se fia lucru de cateva oirescu si de cateva dile? Unu talentu atatu de estraordinariu, preparatu cu eruditiune atatu de vasta, unu caracteru atatu de poterosu si determinate ce se manifestă in o vointia de ieru, mai in scurta unu barbatu , carele in toata viéti’a sa isi tienuse de modelu alu conduitei sale pe caracterele antice de antai’a categoria, cere unu studiu inadinsu, o urmărire istorica preste toate lucrările si faptele sale, era pentru cela ce va întreprinde o lucrare ca aceasta, se cere pace si liniște, cum si o colectiune intreaga de documente. Ioana Maiorescu fusese unulu din acei barbati, pe carii ii produce numai cate o epoca anumita, carii se născu cu cate 10 seu si 20 ani mai curendu decatu ca se poata fi intielesi de contimporanii loru, carii prin urmare sunt născuţi numai pentru ca se „sufere, se taca si se moara“ totu suferindu. — Arbores serit agricola, quarum fructus ipse aspiciet nunquam. De aceea si cu istoria vieţii lui Maiorescu este legata o parte a istoriei noastre nationale. Deci se nu asteptati dela mine o biografia a repausatului meu amicu elaborata dupa toate regulele artei, pentruca atata lipsa momentana a respectiveloru documente pe care le am păstrate aicea, catu si starea de astadi a inimei mele sfasnete asemenea de grele suferintie, me impedeca intru împlinirea dorintiei mele. Ve voiu impartasi prin urmare astadata numai cateva date, pe care mi le am păstrătu mai bine in memoria mea, era acesta cu atktu mai virtosu, cu cktu am si avutu ocasiune de a observa, cumu cu generatiunea mai juna a si inceputu a intreba, ck „cine a fostu acelu Ioanu Maiorescu, cam asia precum intrebamu noi in copilari’a noastra, ck cine au fostu Samuilu Miculu, Georgie Sincai, Petru Maioru, Dr. Molnaru, Georgie Lazaru, Pavelu Iorgoviciu, Dimitrie Cichindealu s. a. Ioanu Maiorescu alias Trifu, s’a nascutu in satulu Bucerdea, nu departe de Blasiu, in care anu? amu uitatu, credu inse ca era numai cam cu 2 ani mai betranu decatu mine, prin urmare estimpu ar fi implinitu 54 ani.*) Familia lui Trifu din Bucerdea stetesc dupa mama in ore care consangenitate atatu cu familia episcopului Samuilu Vulcanu dela Oradea, carele fusese nascutu din Blasiu, catu si cu a lui Petru Maioru, din care causa Trifu lui mai tardiu numele Maiorescu. In an. 1829 junele Ioanu absolvi in Blasiu cu prima eminentia cursulu de filosofia, carele pe atunci era numai de unu anu in acelu liceu; cu toate acestea la cursulu teologicu unde doria se’lu védia părinţii lui, nu a fostu priimitu din caus’a unoru vorbe neplăcute ce avuse cu unulu din canonicii cei mai betrani. Pe atunci adeca se cerea dela candidaţii de teologia supunere necondiţionata, ascultare aiba curatu monastica. . . Deci Maiorescu merse in acelasiu anu la Clusiu, unde eram si eu inca din an. 1827, si din causa ca facultatea filosofica din Blasiu nu era recunoscuta ca atare, inti- cu repetente totu in cursulu filosoficu de a. I., in crtu acumu noi ambii ne aflamu in aceeasi clase. Preste o luna inse Maiorescu disparu dintre noi si trecu la Oradea, unde *) In an. 1864 am depusu mai antaiu pe mormentulu lui Maiorescu acestea pucine episode si peripetii din viéti’a lui, langa frumosulu monuraentu de marmore, pe care i l’au pusu fiic’a si fiiulu seu in cimiteriulu din Bucuresci. Voindu a publica unele corespondentie de ale repausatului, am crediutu ce trebue se reproducemu aci acelea schitie biografice. Red. *) Dn. Papiu espuse anulu nascerii la 1811. 26