Transilvania, 1900 (Anul 31, nr. 1-10)

1900-01-15 / nr. 1

3 până acum. Un lucru se confirmă şi prin aceasta cronică, că adecă Horia şi oamenii sei, ori­cât de simpli şi pe lângă toate atrocităţile ce li se impută, atrocităţi comise în extrema desperaţi­une şi furie, la care au fost aduşi prin opresiunea seculară, au avut un ideal: idealul libertăţii. Ţinem deci să facem cunoscut şi cetitorilor noştri studiul publicat de „Budapester Tagblatt“ şi prin acesta însăşi cro­nica lui Siess, ca să se vadă cum presintă şi acesta cele pe­trecute în drama sângeroasă a lui Horia. Nu vom uita, că Siess a fost un străin pripăşit pe aici pe scurt timp, și că în cercurile prin cari s’a învârtit în Sibiiu, numai bine nu va fi avut vorbindu-se de poporul român preste tot. în timpul din urmă — cjice Dr. Guy — s’a vorbit de repetite­ ori de rescoala lui Horia, de acea revoltă sângeroasă a iobagilor valachi din Transilvania, care fu asemenea unui preludiu sângeros al celor­ ce avea să le producă în privinţa grozăveniilor cu cinci ani mai târ­ fiu revoluţiunea franceză. Aici şi acolo s’au manifestat patimile masselor aţiţate ale po­porului în cruzimi ne mai aucrite, ca şi când opresiunea seculară, ce Ie-a ştirbit drepturile omenesci, le-ar fi înstrăinat de tot ce este uman şi le-ar fi transformat în animale sălbatice. Deosebire între cele doue revoluţiuni, curând suprimata răscoală a lui Horia şi triumfătoarea revoluţiune franceză, este numai în ceea­ ce priveste întinderea şi poate în privinţa bestialităţilor săvîrşite. Uciderile dela 1784 în Transilvania întrec de sigur în ceea­ ce privesce cruzimea animalică pe cele din timpul teroarei în Francia, dar între căuşele răscoalei ţărăneşti transilvane va găsi istoricul multe, cari nu se pot asemăna cu cele ale revoltei „tiers­etata-ului din Francia, în tot caşul se pare, că istoria deplin vrednică de încredere a răscoalei lui Horia încă nu este scrisă. Adevărat, că aceasta revoluţiune ţărănească a fost tractată în repeţite opere, dar acestea după posiţia de partid a au­torilor lor trec cam repede peste unele momente, pe când alte momente le accentuează cu atât mai mult; tot aşa rămân în toate expunerile multe lucruri nelămurite, dar mai ales ţinuta împăratului Iosif II. Apoi ne stau la îndemână privitor la drama sângeroasă din iarna anului 1784/5 şi puţine isvoare, şi nici acestea nu sunt peste tot cunoscute. Astfel s’a descoperit numai acum de cătră Dr. Ludovic Merényi o cronică germană a „lumei lui Horia“, de care se pare, că n’a avut cunoscinţă nici Francisc Szilágyi, savantul autor poate al celei mai obiective lucrări în aceasta materie: „A Horavilág Erdélyben“ (Lumea lui Horia în Transilvania), nici Benedict Jancsó şi Alexandru de Bertha, cari se ocupă în cărţile lor despre chestiunea română foarte pe larg cu răscoala ţărănească din secolul precedent. Francisc Szilágyi, care înseamnă cu mare consciențiositate fie­care isvor disponibil și folosit de el, n’ar fi întrelăsat de sigur să facă o 1*

Next