Tribuna, noiembrie 1909 (Anul 13, nr. 237-260)

1909-11-26 / nr. 257

Fag. 2 mese pe nncile centrului politic, înscenează cele mai reuşite şi diar temute-demonstraţi. Membrii se recrutează din liceani mai ales studenţi, dar şi din persoane adulte cari au terminat şcoala. La ocazii se prezintă în port naţional. Scopul societăţii să deprindă pe membri la disciplină, în frânare, săoţolească trupe şi**, să irateze un spirit naţional intransigent. Toţi îi privesc ca sâmburele viitoarei armate polone revoluţionare. E bine caracterizat-1 Socol«-ul de ziarul »Czernik Zwonzkowij* din Chicago, într’un număr din 1908 citez după »Deutsche Revue« —: »Socotismul e cavaleristul A veacului nou de renaştere..., care va fi în stare odată să sfarme orice rezistenţă, să creieze naţiuni o soartă mai bună; ne făurim prin el o armă la care poate conta pe rând mama noastră Polonia?. Polonii au 63 de ziare şi reviste. Pentru ilustrarea numărului cititorilor amintim, cău Gazeta Grudzionska* apărea în luna Apr 1 în 89.600 de exemplare. Puţin gazetari de profesie — deşi azi nici unul nu-şi deapănă zilele a ai noştri prin bolţile temniţelor — ca şi la noi, mai mult publicul scrie foaia. Se munceşte mult pentru crearea unei numeroase clase de oameni cu carte. Cei mai mulţi studenţi sânt copii de ţărani şi trăiesc din burse. Amintim câteva fonduri de burse mai puternice: Societatea Marcincovski. Vreau să ridice din sânul tuturor claselor băieţi deştepţi, să ajute cu bani, cărţi, haine, să le dea învăţătura necesară pentru promovarea intereselor naţioale*. Se spune pe faţă în statute: vrem să creşte şi poloburi, duşmani germanilor. Şi statul luat de exemplu de propovăduitorii nenorocitei politice şoviniste de la noi, în loc să confişte — gândiţi-vă la bursele din Năsăud la motivul opriră lor — aceste burse acordă societăţii expediţia poştală gratuită. Fondurile de bursă nu sânt fundaţii particulare, se fac din colecte repeţite şi din taxele membrilor. Astfel se ajunge, ca în nu fie tulburată armonia. Portul poporan ca produs al iscusinţă femeii, ridică în mod clasic conturele corpului mlădios, întocmai ca la saufiele sculptorilor romani şi greci. Şi vedem cum a fost portul adevărat înainte de asta cu câţva ani. Femeia română din o pânză ţesută cu gura îşi făcea o vie, al cărei grumaz era par’că lucrat de mâni de zile cu ac şi fire nevăzute. Trebuie să te minunezi de delicateţa lucrului produs din un asemenea material. Tot asemenea lucrează şi Mărgineanul încrestăturile cede mai fie şi mai artistice cu un simpli: cuţit. Pe pumnicei se vedea o cusătură, care ridica rotunzimea manei. Dar ce să zic despre cheia era minunată cu puişori pe lângă ea, care ca un rîuleţ blând curgea de la umede până la pumnicei. Acea cheie tăcută cu un ac primitiv, gros, storcea admiraţia tuturor pricepătorilor. Poalele erau simple şi fără cute şi horbote, cum se obicinuiesc acum, numai cu o mică dar fină cusătură la marginea lor Albeaţa poalelor era ridicată prin un şorţ ţesut în lînă cu aleseturi puţine, dar migăioase. Tot aşa era şi cătrinţa ţesută cu multe ateseturi fine. După culoarea cătrinţei se deosebiau femeile din diferitele comune. Ca să ridice talia se încingeau cu un brîu făcut cu mare grije. Ca coroană la acest port a servit broboada, invalitoare aşezată în mod artistic pe cap, care numai româncelor le şade aşa bine, ca să potă stoarce admiraţia din partea străinilor. Nu vezi la nici un popor femeile cu o aşa ţinută dreaptă, ca bradul, ca la femeile noastre, şi aceasta au să o mulţimiască în parte ideiilor bune, că poartă povoară pe cap, contrar lor să se mituiască toate dobânzile fundaţiunei, fondul creşte din anui an, înmulţit de daruri mai mici şi nui mărişoare. Un sistem care ar avea şi la noi bun efect. La noi fac fondaţiuni acei câţiva fericiţi, cărora li s’a de mult prisos sufletesc pe lângă o inimă bună. Cu 1000—2000 de coroane, ce ar da mulţi din rodul vieţii lor nu poţi face o fundaţiune. Câte 100—2000 de coroane s’ar jertfi cu drag pentru binele neamului de s’ar înfiinţa un fond general de burse, o societate de burse. Fondul Marciukovski după o existenţă nu prea lungă, avea în 1908, 6588 de membri, intrate 107,108 72 de mărci, fond stabil de 1 milion 514,720 83 de mărci şi a împărţit în acel an burse în suma de 94,223 50 de mărci Venitele fondului sânt legate, daruri, colecte, dobânzile cari cresc din an în an, se mai adaugă taxele membrilor şi răsplătirile burselor, lucru la care sânt obligaţi ajutoraţii. Societăţile »Zgoda« şi »Societatea pentru burse« în doi ani a creiat fonduri de câte 25—30 de mii de mărci. In Posen e o bibliotecă centrală poporală, care împarte bibliotecilor săteşti numai cărţi polone, mai ales acomodate pentru desvoltarea simţului naţional. Ea scoate ediţii ieftne ale operelor marilor scriitori poloni. Din 1880 până în 1900 a înfiinţat 1600 de biblioteci, în 1907 avea 27,90846 mărci intrate din colecte şi taxe de membru. Fond nu se adună, se întrebuinţază întreg venitul. Un fond de burse pentru ţărani ce învaţă economie raţonala, în un an a atins suma de 15,99205 de mărci. Cu multă prevedere şi grijă se lucrează pentru organizarea şi creşterea în spirit naţional a copiilor, ce ace la noi se neglijează cu desăvâşire. Impedecaţi de legile şcolare polonii se organizează în bine întocmite societăţi secrete - nu se sperie de cuvântul »secret«! — după cum au dovedit şi ultimele mari procese de şcoală. Cunoaştem şi noi frumoasa grevă şcolară, un rezultat al acestor societăţi secrete, care a stârnit pretutindenea admiraţie şi a dovedit puterea unei creşteri bune. Azi societăţile polone se îngrijesc să întărească prin alte mijloace în inimile copiilor dragostea de neam şi ura faţa de asupritori. Gazetele provoacă băieţii să le trimită impresii şi întâmplări de la şcoală, pe cari Ie premiază apoi cu cărţi bune polone. Copiii sânt trăii in timpul vacanţelor, în ţinuturi turat polone, la familii naţionale intransigente. Din Berlin merg copii vara la Posen, în Galiţia, în Rusia; în vacanţe e un veşnic schimb de copii între familiile polone despărţie în cele trei împărăţii. Copiii ajung să cunoască cu acest fel ideea generală polonă şi neamul lor întreg, şi din copilărie atunci li se naşte în suflet dorul după o nouă epocă polonă. Studenţii sânt cuprinşi în două societăţi, cari trec graniţele, au membrii în Rusia şi Galiţia: »Zwiezek« şi »Zjednoczenie«, amândouă secrete, având drept filiale »societăţile literare«, aprobate de senatele universităţilor. Adăugând la aceste foarte bine organizatele bănci, societăţi de meseriaşi, de comercianţi, de femei, putem observa puterea acestei reţele, care îmbrăţişează întregul lor pământ aproape pe toţi polonii de supt stăpânirea germană, o vastă organizaţie comandată în chip conştient şi sistematic din centru. Se duce o luptă cuvinte, cei cu suflet tare — cei mai mulţi sânt aşa — merg înainte, duc cu sine, cu puterea irezistibilă a curentului şi pe cele câteva fiinţe şovăitoare, îi silesc cu arma cea mai puternică — pe care însă numai organizaţia o poate întrebuinţa —, cu arma boicotului. Nu ştiu dacă este dat polonilor, să li se împlinească vecinica rugăciune din durersul lor imn: »redă-ne, Doamne, Polonia noastră!«, dar e sigur că, cu un astfel de simţ naţional, cu o astfel de organizaţie, oricât de cult şi de puternic ar fi poporul nemţesc, nu va putea zice niciodată fără să exagereze: »Unser Deutschland«. Berlin. Iun. *? n IB V H Ac femeilor de altă naţie, cari toate lucurile g ele le poadă în spate. O femeie română cu portul ei discret, cu broboda ei frumos aşezată, pare o regină« nu alta Dar fdels cât g au fost de drăguţe în portul lor! Chica pe fruntea dreaptă şi capul legat cu chet cu cârpa, făcea să stee în loc bărbaţii să te admire. Dar să vedem cum e portul de prezent. Cojocul drăgălaş al fetelor a dispărut. Nu mai e deosebire între fete şi femei în ce priveşte modul învâlirii capului. In loc de chică poartă fetele breton, părul furiş pe frunte, ba şi frizate încât ai izbucni îi rîs, de nu ţi ar stârni jale portul schimonosit. începând cu modificarea învățitoarei şi a pieptenatului se înţelege de sine, continuă cu stricarea portului întreg. Iia cea frumoasă e toată înegrită şi putrită de broderiile scrise, cari au ceva bun pentru femeile leneşe, că merge lucrul mai repede, apoi în şorţuri lux nemaipomenit. Tot mătasă, dar femeia de ţăran nu ştie, că mătăsurile nu mai sânt ţesute din mătasă, ci prin procedeuri chimice din prav de firez, pentru aceea damele nu mai poartă mătasă, fiind cea veritabilă scumpă. Cătrinţa făcută mai de mult cu grijă şi din material bun, ţinea zeci de ani, iar celea de acum într’un an doi se isprăvesc. E adevărat, că costă mai puţin ca celea din bătrâni, însă pentru aceea şi sânt obiecte de lux nefiind trainice şi servind numai să amăgiască ochii lumii, ca în scurt timp nemai folosindu le să se pună la o parte. Să vedem acum este oare practic şi folositor portul naţional? Abstrigând deja frumos şi armonios, mai are portul naţional importanţa, şi din punct de vedere economic naţional. Pregătindu-se fiecare bucată a portului acasă, membrii familiei au ocupaţie fără sa fie constrânşi a se depărta. Mama pe lângă aceea că coasă, ţese, conduce, învăţând fetele, poate să pregătească de ale mâncării pentru bărbatul dus la lucru, îngrijeşte de copii, nu simte trebuinţă de a i trimite prin szile. In acest timp fetele sânt introduse în economia de casă. Ce impresie plăcut să vezi nişte fetişcana numai cât cotul păşunând vitele cu cusătura în mână. Ca să îmbrace femeia română familia întreagă este ocupată peste anul întreg. Ea seamănă cânepa, o smulge, o topeşte, o meliţâ, toarce, ţese, albeşte şi coasă. Toate aceste le isprăveşte când economia căsii îi iasă timp. Fiecare femeie ştie, că lucrurile cumpărate din târguri nu sânt ţinătoare, ci numai scumpe. Portul naţional este şi practic. Făcut din pânză bună de casă ce se poate spăla cât de des, tot aşa şi obiectele de lână. Purtarea pânzei pe trup este sănătoasă, iarna ţine cald,ar vara răcoreşte fiind puţin aspră, face ca pielea să fie totdeauna sănătoasă. Cu portul naţonal se poate face aceeaşi variaţie ca şi cu moda damelor. O ferme deşteaptă îşi va şti face cămeşi, şorţuri, cătrinţe şi brâne o sută, fiecare deosebite una de alta şi totuşi vor fi unul şi acelaş port din aceiaşi localitate. Femeii, care nu e îndestulată cu portul cutărui ţiut îi stau la dispoziţie diferitele porturi din alte ţinuturi al marelui nostru comitat. Aceste porturi sânt toate frumoase, însă cu ocaziunea Astrei la Sibiiu unde 9 Decemvre .