Tribuna, decembrie 1909 (Anul 13, nr. 261-285)
1909-12-08 / nr. 267
Anu! XIII. Arad, Marţi, 8/21 Decemvre 1909 Nr. 267 ABONAMENTUL Pe un an . ?4 Cor. Pe un jUm. . il « Pe o lună . 2 « Nrul de Duminecă Pe un an . 4 Cor. Pentru România şi America . . 10 Cor. Nrul de zi pentru România şi străinătate pe an 40 franci. REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA Deák Ferencz-utcza 20. INSERŢIUNHE se primesc la administrare. Mulţumite publice şi Loc deschis costă fiecare şir 20 fii Manuscripte nu seapoiază. Telefon pentru oraş şi comitat 502 Sindicatul presei româneşti. Viaţa noastră naţională, a românilor din Ungaria, se îmbogăţeşte azi cu un nou şi de mare importanţă factor, indispeniabil în organizaţia modernă a unei naţiuni: presa. Se va părea poate paradoxală afirmaţia aceasta, vorbind la noi de presă ca de un factor nou, care ni-ar fi lipsit până acum şi totuşi, de o adevărată presă românească nu se va putea vorbi, decât din ziua de azi, din care datăm înfiinţarea sindicatului presei româneşti. Până acum am avut numai ziare, dar de o presă în accepţiunea întreagă a cuvântului, nu prea puteam vorbi. Un ziar, două, trei, zece, ori o sută, fără nici o legătură organică între ele, fără nici o conlucrare unitară, spre aceleaşi năzuinţi, nu se poate numi presă. De câte ori nu s’a prezentat în publicistica noastră ciudatul fenomen, când ziare, cari urmăresc acelaş ideal, stau pe baza aceloraş principii, se anihilau unele pe altele şi se combăteau într’o totală şi regretabilă confuzie asupra adevăratelor interese ce urmăriau, deopotrivă. Iar un procedeu unitar în vreo chestie de tactică politică în presa noastră, din pricina lipsei de orice contact între ziare, era aproape imposibil. Nu se gândește desigur nimeni la o uniformizare a gândirii şi chiar a atitudinlor în luptă, dar nu este mai puţin adevărat, că din lipsa aceasta de conlucrare comună a ziarelor partidului, au rezultat multe neajunsuri. Şi dacă sindicatul presei noastre n’ar însemna decât aceasta corectură ce s’ar aduce organizării noastre politice, încă s’a făcut un mare lucru. Organizarea presei noastre ne va aduce însă şi alte mari foloase. Mai întâi îşi va ocupa şi presa noastră locul ce i se cuvine, în concertul presei internaţionale, unde fără organizaţie nu putea ajunge. Gazetarii noştri, din pricina, că nu făceau parte din nici un sindicat nu puteau face parte din aceasta organizaţie internaţională a presei tuturor popoarelor culte. Ce rol mare şi însemnat nu se va deschide aici pentru gazetarii noştrii? Doleanţele lor vor putea fi aduse în faţa acestui areopag şi câte legături şi alianţe preţioase nu vor putea ei câştiga la aceste prilejuri? Organizaţia noastră politică, o ştim, suferă de nenumărate lipsuri. Una dintre cele mai mari însă credem că este lipsa unui organ care să fie asupra şi misiunea de informare a străinătăţii asupra luptelor noastre. Adversarii noştrii ţin emisari plătiţi în străinătate, cu misiunea de a înăbuşi o propagandă a cauzei noastre drepte în presa străină, unde ea dacă şi străbate, este imediat, desavuată şi infirmată. Gazetarii noştri sânt mai mult în poziţie de a urmări aceasta propagandă de minciuni şi denaturare a stărilor adevărate de lucruri în presa străină şi tot dânşii îşi dau seamă, că o contrapropagandă cinstită şi dreaptă, se poate aştepta numai de la dânşii. Ne aducem aminte de efectul admirabil al memoriului nostru adresat astăvară, drept răspuns la memoriul ungurilor, în presa străină. Ne aducem aminte de efetul »Calvarului» nostru distribuit la Berlin între membrii conferenţei interparlamentare, de inormarea marelui Björnson, Scotus Viata etc. Toate acestea au venit de la presă, care pe lângă năcazurile şi mizeriile ei multe, a mai găsit vreme şi jertfe materiale şi pentru propaganda a easta. Dar, natural, luând asupră-şi sindicatul nostru rolul acesta, de aci în ele va urma într’un chip mai sistematic şi mai extins propaganda cauzei noastre în presa străină. Marea şi adevărata importanţă a sindicatului residă însâ în aintarea şi regularea situaţiei gazetarului român. Aceasta este de două feluri situaţia materială şi situaţia morală a gazetarului. Nu mai iera de demnitea poporului nostru, să răsplătească cu un toal indiferentism, şi cu o lipsă chiar de consideraţie, pe cei c în lupta naţională sânt mai expuşi şî fără îndoială, aduc cele mai însemnate servicii. S’au făcut în trecut multe abusuri de oamenii noştrii din presă, cari n’aveau pe nimenea de apărător faţă de atotputernicii editori şi proprietari, au fost lăsaţi în mizerii prin temniţi, uitaţi şi părăsiţi de toţi, drept răsplată a devotamentului şi idealismului lor fără seamăn în lupta naţională. Nu mai putea fi tolerată aceasta imoralitate în luptele noastre şi sindicatul va şi îngriji ca să i se pună capăt. In interesul situaţiei morale a gazetarului, sindicatul a crezut să-şi înceapă acţiunea cu o măsură îndreptată mai ales faţă de sine, făcând o selecţie rigu l-'oileton ştiihrfrific. întoarcerea anei rătăcite. Cometa lui Halley. Superstiţiile la care a dat naştere. — Căderea Constantinopolu- lui. — In ultimul timp. — Reîntoarcerea. In curând, prin Februarie sau Martie o să înceapă să se vadă un astru, care azi numai cu ochianul se poate vedea de către astronomi. Maximul visibilităţei acestui astru — care este o cometă — va fi ajuns în luna Mai, şi anume cam pe la jumătatea acestei luni, când cometa va ajunge în punctul cel mai apropiat de pământ, şi care este la 11 milioane 960 de mii de chilometri. Astăzi, cometa îşi urmează drumul său prin spaţiurile interplanetare, cu un mers regulat care se urmează de mai multe sute de ani, fără multe schimbări iar ajungerea ei pe cerul nostru fusese prevăzută de la ultima sa apariţie în aceste regiuni (1835) şi această prevedere a fost confirmată de placa sensibilă fotografică, ce a văzut-o în profunditatea cerului. Cometa aceasta, acest astru rătăcitor, este numită Cometa lui Hailey — şi o să vedem mai la vale pentru ce se numeşte astfel. In ziua de 11 Septembre trecut, astronomul Max Wolf de la observatorul din Königsthal, făcând o fotografie a cerului, a găsit o aproape de constelaţia Gemenilor, la o depărtare de 500 de milioane de chilometri de pământ. La observatorul astronomic din Roma, s-au făcut asemenea cercetări asupra acestei comete. * Foarte probabil — zic astronomii, — pământul nostru trece prin coada cometei. In anul 1682 astronomul englez Eduard Halley, învățând de la marele Newton cum trebuie calculată orbita unei comete, a făcut cercetări asupra unei comete ce se vedea în acel an, şi care semăna cu o cometă văzută în anul 1607 şi cu una şi mai veche din anul 1531, şi din asemănarea ce era între orbitele parcurse de aceste trei comete, Halley deduse că nu este vorba decât de una şi aceia cometă, periodică. Lucrul se confirmă de alţi astronomi, şi de-atunci, această cometă periodică poartă numele lui Halley. In urma studiilor făcute, Halley prezise că pe la sfîrșitul anului 1758 și la începutul lui 1759 cometa se va vedea iar pe cerul nostru, ba chiar a rugat pe observatori să-şi aducă aminte de această a lui prezicere. Și cometa a reapărut exact în anul prezis, în ziua fixată de calculele astronomului Clairant în colaborare cu doamna Lepante, dar n’a fost un astronom care a văzut-o în noaptea senină a Crăciunului din 1758, ci un țăran Palitsch, din vecinătatea Drezdei, care odihnindu-se de munca zilnică, se uită pe cerul înstelat. Cometa a rămas vizibilă în Europa din Aprilie pân’n Mai 1759. * Periodicitatea acestei comete este de 76 de ani aproape, şi din timpurile cele mai vechi, apariţia acestei stele cu coadă pe cer, a produs în lume o mare teamă, socotind o ca un semn de mânie cerească, în stare de a influenţa în mod evident asupra destinelor lumeşti, şi capabilă de a aduce evenimente grave şi schimbări mari pe pământ. Aşa, în 1456, populaţia înspăimântată de invazia Turcilor în Europa, i se părea că vede în coada cometei un paloş, pe când turcii speriaţi şi ei de această stea ciudată, vedeau in coada ei o cruce. Aceiaş cometă, când a apărut în 1066, a corespuns cu invazia în Anglia a lui Wilhelm Conchistatorul în fruntea armatelor normande. Apariţia cometei atunci, a fost socotită ca un semn de victorie şi se zicea: »Nova stell«, novus rex«. Cronicile din acele vremuri sânt pline de amănunte, şi într’o broderie lucrată — poate — de nevasta lui Vichelm, se vede cusută cometa cu inscripţia: Chilmirant Stella«. Urcându ne mereu în sus în cronologie a apariţiei cometei lui Halley, se găsesc date sigure de 28 de apariţii ale ei, până în anul 240 înainte de Christos, iar in analele chineze se vorbeşte de apariţia ei încă din anul 012 înaintea erei noastre. Cum zisei mai sus, cometa lui Halley din anul 1456 coincide cu căderea Constantinopolului şi cu invazia în Europa a ordelor mahomedane conduse de Mahomet al II-lea. Creştinătatea întreagă s’a emoţionat de invazia Turcă, întovărăşită de apariţia unei comete cu o coadă foarte lungă, şi papa Cauist al IlI-lea a dat poruncă să se facă rugăciuni, invocând protecţia divină. Ba ceva mai mult, se zice că papa, în afară de rugăciuni, a mai dat şi o Bulă, prin care excomunica cometa