Tribuna, ianuarie 1910 (Anul 14, nr. 1-23)
1910-01-28 / nr. 22
Pag. 2 tare de guvern, cu atât va fi acesta împins spre o înţelegere cu românii, slavii şi germanii pentru a dobândi o majoritate în parlament. Nu caută guvernul această înţelegere sau se fereşte de ea, voturile române, slave şi germane pot să devină pradă opoziţiei şi situaţia guvernului devine şi în aceste circumscripţii mai grea. Nici în căzul când rămăşiţele partidului liberal s’ar ataşa guvernului, acesta nu poate fi indiferent faţă cu voturile naţionaliste, fiindcă are nevoie de ele pentru a ţine bilanţul cuvenit cu nesincerii amici TUza şi Andrássy. Valoarea şi greutatea voturilor naţionaliste astăzi ar spori în măsura unei complecte organizaţii a elementelor române, slave şi germane. Dacă ar exista astăzi în Ungaria un bărbat, care ar strânge în mâna sa toate firele acestei organizaţii naionaliste desăvârşite, şi ar dispune de toate voturile neungureşti, el ar fi mai puternic decât contele Khuen, căci el ar hotărî soarta viitoare a ţării. Dar şi dacă ne lipseşte această organizaţie şi ne lipseşte acel bărbat, nu urmează să nu ne folosim pe cât putem de avantagiile ce ne oferă situaţia actuală politică şi electorală. După maghiari, noi românii, sântem cel mai numeros popor. Este de datoria noastră deci să luăm iniţiativa pentru acţiunea în faţa alegerilor viitoare. Acţiunea ce trebuie pornită este clară ca lumina zilei. Toate voturile cari nu sânt ale guvernului şi nici ale opoziţiei trebuiesc concentrate într-o mână. Nici noi românii, nici slavii, germanii, creştini-socialii, socialiştii şi democraţii nu sântem adversari ai guvernului, dar nici amicii lui. Un cartel electoral care ar dispune de voturile aceste ar impune atât guvernului cât şi opoziţiei şi ar avea un efect din cele mai binefăcătoare pentru desvoltarea ulterioară a lucrurilor la noi în ţară. Românii şi slovacii, cari au partidele lor naţionale, îi găsim uniţi şi vor proceda în mod unitar la alegeri. O parte din sârbi s’au ataşat blocului românocare să ne mai amintească de a cele timpuri«, când a te numi român era o primejdie. Ori cum ar fi, mult stimate domnule Şuluţu, plăcerea care mi au dat-o cuvintele d-voastră, nu se pot analiza, nici cântări, atâta pot spune cu sinceritate, că a fost foarte vie şi va fi de sigur şi durabilă. Cu cele mai respectuoase salutări, rămân al d-voastră, Tethari Antonescu, slovăcesc. Lipseşte acum ca partidul german poporal să intre şi el în aceasta alianţă şi nu credem că se vor ivi greutăţi în aceasta privinţă. Creştinii sociali nu stau politiceşte departe de acest grup de pârtiile naţionale. In tot cazul în privinţa reformei electorale ei nu sânt despărţiţi unii de alţii şi au cu toţii aceleaşi vederi. Tot pe baza reformei electorale, democraţii şi socialiştii s’ar alătura bucuros cartelului. După ce şi aşa platforma alegeriilor viitoare are să fie reforma electorală, şi după ce guvernul Khuen nu va fi chemat să îndeplinească altceva decât tocmai reforma electorală, n’ar fi cu greu a strânge aceste partide într’un mănunchiu în ceia ce priveşte alegerile viitoare. Este exclus ca guvernul să nu aibă în anumite circumscripţii electorale trebuinţă de voturile unuia sau altuia din aceste partide aliate, şi să nu fie interesat ca în alte circumscripţii electorale anumite, unde el nu poate avea candidatul său, să nu învingă opoziţia. Cu cât mai numeros ar fi în noul parlament grupul de deputaţi, care stă între guvern şi opoziţie, cu atât mai mare va fi garanţia că guvernul nu va fi tras de amicii şi adversarii săi în căi politice cari ar împinge ţara în nouă şi mari crize. Govora, 6/19 iulie 1907. Mult Stimate Domnule Şuluţ, Îmi iau curajul de-a vă face o rugăminte. Venit din Iaşi, sânt câteva zile, ca să ridic planurile şi să scot fotografiile unor mini vechi însemnate din Transilvania, am avut nefericirea să cad în mâna jandarmeriei ungare. Fără discernământ şi pe nedrept, căpitanul jandarmeriei din punctul Turnul-roşu, mi-a confiscat plăcile fotografice care Ie aveam la mine şi cu toate protestările mele le-a nimicit. Mai mult încă, deşi aveam paşaport în regulă, m’a silit să trec în ţară, unde pentru un moment m’am stabilit la Govora. Vă puteţi închipui, domnule preşedinte, câtă neplăcere a trebuit să îmi procure această procedare aspră şi nedreaptă. Nu vorbesc de cheltuelile mele mari, făcute cu venirea tocmai din Iaşi, dar mă gândesc mai cu seamă IanepuConstituţia Bosnia şi parlamentul unguresc. Un ministru ungur a făcut unei corespondenţe bosniace declaraţii interesante asupra raportului dintre constituţia Bosniei şi parlamentul unguresc. Toţi factorii, între ei şi guvernul unguresc trecut, au consimţit la proiectul pentru constituţia Bosniei. Cât priveşte hotărîrea parlamentului unguresc, zise ministrul, prin care se oprea promulgarea constituţiei Bosniei, nici nu vreau să vorbesc despre faptul că hotărea asta a fost adoptată după citirea autografului împărătesc de aturnare a camerii, când nu era admisibilă nici discuţia nici hotărîrea. Invoc pur şi simplu constituţia Ungariei care nu recunoaşte hotărîrile camerii ca un izvor de drept obligatoriu pentru oricine. Dacă cu toate astea camera, ca una din părţile parlamentului, aduce hotărîri de acest fel, atunci nu poate cere ca guvernul să le respecte.tinţa în care mă aflu, de-a nu publica nici în acest an lucrarea mea asupra Columnei Traiane, lucrare care mi-a luat până acum 8 ani din viaţă. Aveţi în societatea din Sibiiu foarte multe cunoştinţe, desigur mulţi prieteni şi admiratori; pentru aceasta îmi iau permisiunea să vă rog a interveni pentru mine la comandantul corpului de armată din Sibiiu, să-mi îngădue a lua numai fotografia Turnului spart, care se află la jumătate drum între Boiţa şi graniţa noastră, la rîul Vadului. Punctul acesta însemnat strategiceşte în anticitate, în timpurile dominaţiunei romane, este astăzi lipsit de orice importanţă militară, pentru ca această a mea cerere să se izbească de nevoi mari din partea unui comandant militar inteligent şi priceput. In cazul când aţi reuşi să mi se acorde această dorinţă a mea, v-aş ruga, domnule Şuluţ, să-mi spuneţi un cuvânt pe adresa aci indicată, până în 10 zile cât mai stau. In aşteptarea preţioasei d-voastră scrisori, vă rog, să primiţi salutările mele cele mai devotate. Al D-voastră , Teohari Antonescu, profesor universitar, băile Govora. »TRIBUNA« 11 Februarie 1910 întrebat find dacă are cunoştinţă de năzuinţele trialiste ale Bosniei, ministrul a declarat: Nu am cunoştită de ele. Dacă ele există, guvernul unguresc va avea putere de-ajuns spre a împiedica realizarea lor şi spre a menţine neatins dualismul. * Emigrările din comitatul Aradului. Comisiunea administrativă a comitatului Aradului s’a ocupat, pe baza raportului vicecomitelui, cu chestiunea emigrărilor din comitatul Aradului. Dl viccomite a constatat în raportul său că în vremile din urmă sporeşte iarăşi în măsură mare numărul celor cari iau drumul spre America. Contele Zselénszky, căutând să afle cauza acestor emigrări, a atras atenţiunea vicecomitelui asupra agenţilor de tot soiul cari stau în sericiul societăţilor de navigaţiune străine şi îndeamnă oamenii să emigreze în America. La noi, de ani de zile, autorităţile tot numai în agenţi au descoperit cauzele emigrărilor care sporesc din an în an. Şi contele Zselénszky, care e proprietar de peste 27.000 jugere de pământ, e de părerea că agenţii poartă vina.... Fireşte, cum ar şi putea veni în minte că şi ţărănimea ar dori să aibă o bucăţică de pământ... o moşioară a lui... * Noi tratative cehe germane. Telegramă din Viena: După închiderea sesiunii dietei Boemiei se pare că se vor face noi încercări de apropiere între cehi şi germani. Germanii din Boemia şi cehii discută chestia aceasta, sperând să puie bazele unei înţelegeri între dânşii pentru viitoarea sesiune de după Paşti. Scrisori din Bncarifti. Balul Societăţii »Carpaţii«. — Agitaţia studenţiior. — Catedrele vacante la Universitate. — O eucarsie a Ligei Culturale în Macedonia. Societatea »Carpaţii« a românilor transilvăneni stabiliţi în Bucureşti şi-a serbat Duminecă aniversara a 28-a de la înfiinţarea ei. La serbare au fost reprezentate toate societăţile românilor transilvăneni din Bucureşti, precum şi numeroşi reprezentanţi ai societăţilor culturale din România. Dintre asistenţi amintim pe d. profesor universitar S. Mândrescu, apoi generalul Stoica, profesorii secundari Bârsan şi Grama precum şi fruntaşii negustorilor transilvăneni din Bucureşti, dd. S. Tzetzu, N. Lupan, D. Furnici, Ciuceanu, Ţăranu, fraţii Mircea etc. Doamnele şi domnişoarele erau cea mai mare parte îmbrăcata în costume naţionale din Ardeal. Petrecerea s’a început cu bătrâneasca horă,o horă mare, care a cuprins întreg vastul salon al societăţii germane din strada Brezoianu. S’au executat apoi diferite danţuri naţionale, dintre cari Romana, jucată după cum se joacă în Ardeal, a stârnit un entuziasm de nedescris în mijlocul azistenţilor bucureşteni. In pauză a avut loc o mată comună, cu care ocazie s’au ţinut toasturi însufleţite pentru românii din Ardeal, pentru luptătorii acestora, cari ştiu să înfrunte cu voinicie loviturile duşmane şi nu sperie grozăvia temniţelor. Cu deosebire a fost mult aplaudat discursul profesorului Mândrescu, care a accentuat unitatea sufletească a românilor de pretutindeni, a accentuat necesitatea de a se grupa toţi cei de un neam pentru a veni in mijlocul celor ce luptă In numele drep tesei Mier & Comp., Hedias-Hedgyes. Birou tehnic şi întreprindere de zidit pentru zidire de beton şi beton de fier; depozit de lucrări de ciment. Primeşte şi pregăteşte tot felul de construcţiuni de beton de fier: aşezarea de padimente fără închieturi, depozit stabil de ţiglă pentru acoperit din ciment, barere pentru trepte, plăci de ciment, şi pietrii-beton pentru fântâni.