Tribuna, ianuarie 1910 (Anul 14, nr. 1-23)

1910-01-28 / nr. 22

Pag. 2 tare de guvern, cu atât va fi acesta împins spre o înţelegere cu românii, slavii şi ger­manii pentru a dobândi o majoritate în parlament. Nu caută guvernul această în­ţelegere sau se fereşte de ea, voturile ro­mâne, slave şi germane pot să devină pradă opoziţiei şi situaţia guvernului devine şi în aceste circumscripţii mai grea. Nici în căzul când rămăşiţele partidului liberal s’ar ataşa guvernului, acesta nu poate fi indife­­rent faţă cu voturile naţionaliste, fiindcă are nevoie de ele pentru a ţine bilanţul cuvenit cu nesincerii amici TUza şi An­­drássy. Valoarea şi greutatea voturilor naţiona­liste astăzi ar spori în măsura unei com­plecte organizaţii a elementelor române, slave şi germane. Dacă ar exista astăzi în Un­garia un bărbat, care ar strânge în mâna sa toate firele acestei organizaţii n­aionali­­ste desăvârşite, şi ar dispune de toate vo­turile neungureşti, el ar fi mai puternic decât contele Khuen, căci el ar hotărî soarta viitoare a ţării. Dar şi dacă ne lipseşte această organi­zaţie şi ne lipseşte acel bărbat, nu urmează să nu ne folosim pe cât putem de avanta­giile ce ne oferă situaţia actuală politică şi electorală. După maghiari, noi românii, sân­­tem cel mai numeros popor. Este de dato­ria noastră deci să luăm iniţiativa pen­tru acţiunea în faţa alegerilor viitoare. Ac­ţiunea ce trebuie pornită este clară ca lu­mina zilei. Toate voturile cari nu sânt ale guvernului şi nici ale opoziţiei trebuiesc concentrate într-o mână. Nici noi românii, nici slavii, germanii, creştini-socialii, socia­liştii şi democraţii nu sântem adversari ai guvernului, dar nici amicii lui. Un cartel electoral care ar dispune de voturile aceste ar impune atât guvernului cât şi opoziţiei şi ar avea un efect din cele mai binefăcă­toare pentru desvoltarea ulterioară a lucru­rilor la noi în ţară. Românii şi slovacii, cari au partidele lor naţionale, îi găsim uniţi şi vor proceda în mod unitar la alegeri. O parte din sârbi s’au ataşat blocului româno­care să ne mai amintească de a cele timpuri«, când a te numi român era o primejdie. Ori cum ar fi, mult stimate domnule Şuluţu, plăcerea care mi au dat-o cuvintele d-voastră, nu se pot analiza, nici cântări, atâta pot spune cu sinceritate, că a fost foarte vie şi va fi de sigur şi durabilă. Cu cele mai respectuoase salutări, rămân al d-voastră, Tethari Antonescu, slovăcesc. Lipseşte acum ca partidul german poporal să intre şi el în aceasta alianţă şi nu credem că se vor ivi greutăţi în acea­sta privinţă. Creştinii­ sociali nu stau politi­ceşte departe de acest grup de pârtiile na­­ţionale. In tot cazul în privinţa reformei electorale ei nu sânt despărţiţi unii de alţii şi au cu toţii aceleaşi vederi. Tot pe baza re­formei electorale, democraţii şi socialiştii s’ar alătura bucuros cartelului. După ce şi aşa plat­forma alegeriilor viitoare are să fie reforma electorală, şi după ce guvernul Khuen nu va fi chemat să îndeplinească altceva decât tocmai reforma electorală, n’ar fi cu greu a strânge aceste partide într’un mănunchiu în ceia ce priveşte alegerile viitoare. Este exclus ca guvernul să nu aibă în anumite circumscripţii electorale trebuinţă de vo­­turile unuia sau altuia din aceste partide aliate, şi să nu fie interesat ca în alte cir­cumscripţii electorale anumite, unde el nu poate avea candidatul său, să nu învingă opoziţia. Cu cât mai numeros ar fi în noul par­lament grupul de deputaţi, care stă între guvern şi opoziţie, cu atât mai mare va fi garanţia că guvernul nu va fi tras de amicii şi adversarii săi în căi politice cari ar îm­pinge ţara în nouă şi mari crize. Govora, 6/19 iulie 1907. Mult Stimate Domnule Şuluţ, Îmi iau curajul de-a vă face o rugăminte. Ve­nit din Iaşi, sânt câteva zile, ca să ridic planu­rile şi să scot fotografiile unor mini vechi în­semnate din Transilvania, am avut nefericirea să cad în mâna jandarmeriei ungare. Fără discernă­mânt şi pe nedrept, căpitanul jandarmeriei din punctul Turnul-roşu, mi-a confiscat plăcile foto­grafice care Ie aveam la mine şi cu toate pro­testările mele le-a nimicit. Mai mult încă, deşi aveam paşaport în regulă, m’a silit să trec în ţară, unde pentru un moment m’am stabilit la Govora. Vă puteţi închipui, domnule preşedinte, câtă neplăcere a trebuit să îmi procure această procedare aspră şi nedreaptă. Nu vorbesc de cheltuelile mele mari, făcute cu venirea tocmai din Iaşi, dar mă gândesc mai cu seamă Ianepu­Constituţia Bosnia­ şi parlamentul un­guresc. Un ministru ungur a făcut unei cores­pondenţe bosniace declaraţii interesante asupra raportului dintre constituţia Bosniei şi parlamen­tul unguresc. Toţi factorii, între ei şi guvernul unguresc trecut, au consimţit la proiectul pentru constitu­ţia Bosniei. Cât priveşte hotărîrea parlamentului unguresc, zise ministrul, prin care se oprea pro­mulgarea constituţiei Bosniei, nici nu vreau să vorbesc despre faptul că hotă­rea asta a fost adoptată după citirea autografului împărătesc de aturnare a camerii, când nu era admisibilă nici discuţia nici hotărîrea. Invoc pur şi simplu cons­tituţia Ungariei care nu recunoaşte hotărîrile ca­merii ca un izvor de drept obligatoriu pentru oricine. Dacă cu toate astea camera, ca una din părţile parlamentului, aduce hotărîri de acest fel, atunci nu poate cere ca guvernul să le res­pecte.­tinţa în care mă aflu, de-a nu publica nici în acest an lucrarea mea asupra Columnei Traiane, lucrare care mi-a luat până acum 8 ani din viaţă. Aveţi în societatea din Sibiiu foarte multe cu­noştinţe, de­sigur mulţi prieteni şi admiratori; pentru aceasta îmi iau permisiunea să vă rog a interveni pentru mine la comandantul corpului de armată din Sibiiu, să-mi îngădue a lua numai fotografia Turnului spart, care se află la jumătate drum între Boiţa şi graniţa noastră, la rîul Va­dului. Punctul acesta însemnat strategiceşte în anticitate, în timpurile dominaţiunei romane, este astăzi lipsit de orice importanţă militară, pentru ca această a mea cerere să se izbească de nevoi mari din partea unui comandant militar inteli­gent şi priceput. In cazul când aţi reuşi să mi­ se acorde această dorinţă a mea, v-aş ruga, dom­nule Şuluţ, să-mi spuneţi un cuvânt pe adresa aci indicată, până în 10 zile cât mai stau. In aşteptarea preţioasei d-voastră scrisori, vă rog, să primiţi salutările mele cele mai devotate. Al D-voastră , Teohari Antonescu, profesor universitar, băile Govora. »TRIBUNA« 11 Februarie 1910 întrebat find dacă are cunoştinţă de năzuinţele trialiste ale Bosniei, ministrul a declarat: Nu am cunoştită de ele. Dacă ele există, guvernul un­guresc va avea putere de-ajuns spre a împie­dica realizarea lor şi spre a menţine neatins dua­lismul. * Emigrările din comitatul Aradului. Comisiunea administrativă a comitatului Aradului s’a ocupat, pe baza raportului vi­­cecomitelui, cu chestiunea emigrărilor din comitatul Aradului. Dl vi­ccomite a consta­tat în raportul său că în vremile din urmă sporeşte iarăşi în măsură mare numărul celor cari iau drumul spre America. Contele Zselénszky, căutând să afle cauza acestor emigrări, a atras atenţiunea vice­­comitelui asupra agenţilor de tot soiul cari stau în ser­iciul societăţilor de navigaţiune străine şi îndeamnă oamenii să emigreze în America. La noi, de ani de zile, autorităţile tot numai în agenţi au descoperit cauzele emi­grărilor care sporesc din an în an. Şi con­­tele Zselénszky, care e proprietar de peste 27.000 j­ugere de pământ, e de părerea că agenţii poartă vina.... Fireşte, cum­­ ar şi putea veni în minte că şi ţărănimea ar dori să aibă o bucăţică de pământ... o moşioară a lui... * Noi tratative cehe germane. Telegramă din Viena: După închiderea sesiunii dietei Boemiei se pare că se vor face noi încercări de apro­piere între cehi şi germani. Germanii din Boemia şi cehii discută chestia aceasta, sperând să puie bazele un­ei înţelegeri între dânşii pentru viitoarea sesiune de după Paşti. Scrisori din Bncarifti. Balul Societăţii »Carpaţii«. — Agitaţia stu­­denţiior. — Catedrele vacante la Universi­tate. — O eucarsie a Ligei Culturale în Macedonia. Societatea »Carpaţii« a românilor transilvăneni stabiliţi în Bucureşti şi-a serbat Duminecă ani­versara a 28-a de la înfiinţarea ei. La serbare au fost reprezentate toate societăţile românilor tran­silvăneni din Bucureşti, precum şi numeroşi re­prezentanţi ai societăţilor culturale din România. Dintre asistenţi amintim pe d. profesor univer­sitar S. Mândrescu, apoi generalul Stoica, profe­sorii secundari Bârsan şi Grama precum şi frun­taşii negustorilor transilvăneni din Bucureşti, dd. S. Tzetzu, N. Lupan, D. Furnici, Ciuceanu, Ţăranu, fraţii Mircea etc. Doamnele şi domnişoarele erau cea mai mare parte îmbrăcata în costume naţionale din Ardeal. Petrecerea s’a început cu bătrâneasca horă,­o horă mare, care a cuprins întreg vastul salon al societăţii germane din strada Brezoianu. S’au executat apoi diferite danţuri naţionale, dintre cari Romana, jucată după cum se joacă în Ar­deal, a stârnit un entuziasm de nedescris în mij­locul azistenţilor bucureşteni. In pauză a avut loc o mată comună, cu care ocazie s’au ţinut toasturi însufleţite pentru ro­mânii din Ardeal, pentru luptătorii acestora, cari ştiu să înfrunte cu voinicie loviturile duşmane şi nu­­ sperie grozăvia temniţelor. Cu deosebire a fost mult aplaudat discursul profesorului Mân­drescu, care a accentuat unitatea sufletească a românilor de pretutindeni, a accentuat necesitatea de a se grupa toţi cei de un neam pentru a veni in mijlocul celor ce luptă In numele drep­­ tesei Mier & Comp., Hedias-Hedgyes. Birou tehnic şi întreprindere de zidit pentru zidire de beton şi beton de fier; depozit de lucrări de ciment. Primeşte şi pregăteşte tot felul de construcţiuni de beton de fier: aşezarea de padimente fără închieturi, depozit stabil de ţiglă pentru acoperit din ciment, barere pentru trepte, plăci de ciment, şi pietrii-beton pentru fântâni.

Next