Tribuna, iunie 1910 (Anul 14, nr. 113-135)

1910-06-01 / nr. 113

Pag. 2 cerc. Jandarmii nu­­ au recunoscut că sunt români. Vizitiul încă era îmbrăcat în costum unguresc. Ajunși în sat îi opresc jandarmii. — Cine sunteți D'voastră ? — îi în­treabă. — Cortesi! — răspund ei. — D-a lui Wenkheim ? — întreabă iarăși jandarmii. — Da — răspund ai noștrii. Jandarmii fac un salut respectuos, și îi lasă să treacă. Oamenii noștrii au putut o dup’amează întreagă umbla prin sat pe la ungurii just­­iciști, cari au făgăduit că ori vor vota cu Goga, ori vor rămînea acasă, în nici un caz nu vor vota însă cu Wenkheim. Cazul acesta explică tot. Conferența partidului romín. Din Budapes­ta ni se anunţă că Joi, In 23 iunie n., comitetul central al partidului naţional romín se va Întruni in Budapesta la o şedinţă plenară, pentru a discu­ta noua situaţie politică ce ni s’a creat In urma alegerilor recente. Adunare de protestare în Iaşi Împotriva alegerilor din Ungaria. Alaltăieri seara studenţimea universitară din Iaşi a ţinut o mare adunare de protes­tare împotriva atrocităţilor săvârşite la ale­geri contra românilor. Adunarea a fost nu­meroasă. S’a votat o moţiune energică de protestare, s’a trimis o depeşă preşedintelui Academiei contra vicarului Mangra şi s’a trimis următoarea depeşă »Tribunei»: Studenţimea universitară din Iaşi, înfie­rează cu cel mai de pe urmă dispreţ mora­vurile hunice ale maghiarilor, îndreaptă cel mai crud blestem cătră toţi odioşii renegaţi şi trădătorii de neam în frunte cu Burdea şi Mangra, şi trimite întreg sufletul ei de admiraţie şi de dragoste fierbinte, vitejilor fraţi din ţara românească a Ardealului. Rezultatele alegerilor. Cu ziua de eri s’au sfirşit alegerile în toate 413 cercurile electorale din ţară. Rezultatul definitiv al alegerilor este Dep. guvernamentali sínt 248 Kossuthişti 47 Justhîşti 37 poporali 13 naţionalişti romîni5 naţionalişti slovaci3 67-işti 17 Independişti 16 democraţi2 partidul ţărănesc2 creştin-sociali1 în 21 de cercuri vor avea loc balotaje. La aceste alegeri kossutiştii pierd 49 de man­date, justiciştii 90, poporalii 18 şi naţionaliştii 16. Mulţămită. Primim scrisoare. — Candidatura mea de deputat pentru ca­mera ungară în cercul electoral Uzdin nu a izbu­tit. Stimaţii mei alegători cunosc îndestul cauzele nereuşitei mele. Cu toate acestea mă simţesc dator a da e­s­­presie mulţumitei mele adânce simţite faţă de mult stimaţii mei alegători români, cari în con­ştiinţa solidarităţii naţionalităţilor Ungariei au voit să mă aleagă pe mine, ca sârb, în deosebi datorez mulţumită preoţimei naţionale române, care a dovedit rar zel şi inteligenţă în scopul de de a duce la izbândă cauza naţională. Primirea mea în cercul Uzdinului a fost sărbătorească însufleţită şi plină de iubire. în sfârşit trebuie să aduc cea mai călduroasă mulţămită amicului, patriotului român dr. Roşu. El m’a însoţit pretudindenea şi a ţinut vorbiri însufleţitoare. Să da Dumnezeu, ca noi naţionalităţile, cari în patrie noastră proprie suferim atât de mult, să ajungem vremuri mai bune. Novissad (Satunov), 6 Iunie 1910. « Dr. Mihail Polit Desanch­i. »TRIBUNA« Situaţia politică. Proiectele guvernului. îndată după constituirea camerei, guvernul va depune pe birou următoarele proiecte de lege: pro­iectul de lege despre bugetul anului 1910; proiec­tul de lege despre contingentul recruţilor; despre convenţia comercială cu România; despre autono­mia catolică; despre reforme administative şi altele Numai despre votul universal nu se pomeneş­te nimic. Abuzuri electorale. Comisia centrală a comitatului Selagiului a ţi­nut zilele trecute şedinţă, luând în discuţie alege­rile săvârşite în comitat. Cu aceest prilej comisia a constat că organele ad­ministrative și de stat n’au observat neutralitatea impusă lor prin lege; prefectul comitatului Péchy Imre a desfășurat cea mai mare presiune asupra subalternilor săi în in­teresul candidatului guvernamental; in cercul Tăşnadului jandarmeria a refuzat să să execute ordinele preşedintelui de alegere care voia să apere libertatea alegerii; constată cu regret că în toate cercurile electo­rale din­ acest comitat, s-au săvârşit cele mai mari abuzuri în favorul candidaţilor guvernului şi-l adresează ministrului de interne rugămintea să ia măsurile necesare pentru pedepsirea acestor abuzuri. Mandate contestate. Zi de zi se sporeşte numărul mandatelor con­testate. După alegerile din 1906 au intrat la car­tea de casaţie 14 petiţie, după alegerile de acum (cam­ abia ori sau sfârşit) sunt anunţate peste 30 de petiţii. O dovadă cât de „libere“ au fost alegerile.­ ­INFORMAŢIUNI. împăratul Wilhelm în România. Din Paris se telegrafiază că ziarul „Le Temps» confirmă ştirea publicată deCores­pondenţa sud-slavă curacă împăratul Wil­helm al Germaniei va merge să asiste la manevrele regale române, în urma unei in­vitaţii personale a regelui Carol. Vizitei acesteia i se atribuie o importan­ţă politică deosebită, aducându-se in legă­tură cu agitatele chestiuni politece din Bal­cani, in a căror rezolvire Românei i s’a rezervat un rol de seamă. Premiile Academiei române. In şedinţa de joi, sesiunea generală a Academiei române a fost declarată închisă, înainte de închiderea ei preşedintele­­. Negruzzi a proclamat premianţii anului 1909, observind că la patru premii nu s’au prezintat candidaţi. Premiul Năsturei de 4000 lei s’a dat dlui Barbu Şt. Delavrancea pentru ,,Apus de soare.", Premiul Lazăr de 5000 lei s’a dat dlui pro­fesor I. Zaharia pentru lucrarea sa despre imbu­­nătăţirea agriculturei. Premiul Adamachi de 4000 lei a fost im­părţit: 1800 lei dlui V. Pirvan pentru lucrarea sa istorică despre împăratul roman Marc Aure­lian, 1000 Iei dlui Dr. N. Popovici-Lupu pentru lucrarea sa despre cultura pământului şi a plan­telor agricole. S’au mai acordat premii: d­lui căpitan C. Păun, 700 lei pentru „Misiunea marinei noastre" Dlui dr. A Lupaş, 1000 lei pentru lucrarea: „M­tropolitul Andrei baron de Şaguna" mono­grafie istorică, şi d lui Leonida Colescu 500 lei pentru lucrarea: „Progre­sale economice ale Ro­mâniei indeplinite sub domnia regelui Carol I.“ C­­­lorga membru al Academiei. Joi după amiazi a avut loc la Academia română din Bucureşti o şedinţă solemnă, la care a prezidat, pentru Intraoară, dl Iacob Negruzzi, noul preşe­dinte al Academiei ales pe 3 ani. In acestă şe­dinţă, dl. I. Negruzzi urează bun sosit dlui Ni­­cole Iorga noul membru al Academiei. »Academia e un templu la pragul căruia, orice asperităţi trebue să dispară —zice d-sa — nu ne Îndoim deci că şi d. lorga va fi de aceas­tă părere şi va lucra in concordanţă cu noi.« D­­. lorga răspunde, zicând intre altele: »Mă simt onorat de a fi printre dv. şi vă mulţumesc de alegerea şi cinstea ce mi aţi făcut. Ţin să vă asigur cu acest prilej, că voi fi întot­­deuna printre cei din urmă la pretenţiuni. Declar de asemeni, că atât cât îmi va fi in putinţă voi căuta să pun stavilă diletantismului sub orice formă, lăsând larg foc, adevăratelor merite şi muncei serioase. Finis Finlandide. Se anunţă din Peters­burg . In şedinţa sa de Joi, săptămâna trecută, Duma a adoptat prin 164 voturi in contra 23 proiectul de lege privitor la înfrângerea autono­miei naţionale a Finlandei. Autocratismul rusesc a covârşit deci in cele din urma libertatea Finlan­dezilor şi astfel o luptă seculară, dată cu puteri inegale, işi ia de­ocamdată un sfârşit tragic pen­tru soarta unui popor brav şi iubitor de libertate. Deputatul octobrist Ponziikevici a exclamat proclamându-se rezultatul voturilor: Finis Fin- Isndiae ! Omor politic ? Ziarele ungureşti din Budapesta şi pe urma lor, şi ziarele din provincie publică o telegramă a corespon­denţei ungare şi care să spune că în Ca­ransebeş, ţăranul român Brenicu l-ar fi omorât pe notarul public din Caransebeş Béla Grimi. Motivul omorului ar fi de ordin politic. Ştirea aceasta n’a fost confirmată. I. Agârbîceanu paroch al Orla­­tului. Duminecă în 29 Mai, în cadrul unor somnităţi frumoase a fost întrodus preot al comunei Orlat, d. Ioan Agâr­­biceanu, distinsul nuvelist şi colaborator al nostru. Felicităm fruntaşii acestei comu­ne pentru fericita alegere. — Un testament în favoarea lui Rotschild. Fraţii Rotschild sau pomenit pe neaşteptate cu o moştenire de şapte milioane de lei. Testatorul e un rentier decedat de curând în Mentore şi în testament spune că­­ a ales moştenitori drept resplată pentru plasarea foarte nimerită şi renta­bilă a capitalurilor lor. Vre­un moştenitor legitim, care ar avea mai mare drept la milioanele acestea nu s’a prezentat pân’acum. Din Luncani. Ni-se scrie: Banca Luncana din Marghi­ta (Bihor), fiind înregistată la tribunalul din Orade, își va începe zilele viitoare, activitatea. Precum ni-se scrie, contabil a fost ales d. Stelian Rassu, contabil la­­Timișoara*, iar casier d. George Vincu, contabilul »Riurenei« din Capo­noc-Mă­­năștur. 14 K­nie r. 1910

Next