Tribuna Poporului, ianuarie-iunie 1897 (Anul 1, nr. 1-122)

1897-01-16 / nr. 9

16/28 ianuarie 1897 litar al legaţiunei austriace, care a avut onoarea a remite Suveranului anuarul ar­matei austriace pe anul 1897. Din lumea mare. Chestia din Orient se încurcă. Din scrisorile diplomatice, pe care le-a publicat Salisbury în aşa numita „cartea al­bastră“, şi despre care am vorbit în uiul nostru de ieri, apare evident evitarea Ru­siei de a întră în acţiunea comună a pute­rilor europene. Lucrul să explică din ve­chea politică a Rusiei faţă de Turcia; ea nu vrea reforme sănătoase, Introduse cu controlul Europei şi astfel reorganisarea imperiului, ci o tutelă mai laxă, în urm­a căreia imperiul să se diripească. Cum stau însă afacerile acum, acest lucru se va face chiar şi întroducăndu-se reformele şi făcân­­du-se presiunile cele mai siluitoare pentru r­eorganisare. Iată cum: Puterile au decis ca în comun să pre­sente „voinţa hotărită“ a Europei. Presentarea însă până acum, nu s’a făcut; era vorbă să o facă după sărbătorile bisericii ruseşti, de atunci însă au trecut zile fără nici o ac­ţiune. Intr’aceea Sultanul a executat mai multe reforme, ’şi dă format un nou divan intim care să-’l informeze asupra numi­rilor şi a altor afaceri. Toate aceste însă stau departe de radicalele reforme, pro­iectate de puterile Europei, care să refer mai ales la administraţie şi justiţie etc.. Sultanul le-a şi primit toate aceste şi a promis că le execută. întrebarea e dacă puterile Europei mi-au spus, ori nu sulta­nului, că în cas de neexecutare vor lua măsuri de forţă? Cu atât mai vîrtos, că Rusia nu vrea aceasta. Afacerea cu ulti­­matul puterilor, sprijinit de hotărîr­ea de a folosi mijloace siluitoare, întârzie din zi în zi, şi din zi în zi neorănduelile din sinul im­periului cresc. Reformele introduse până a­cum, au atins fanatismul Turcilor, care strigă deja: destul cu „favorurile“ date creştinilor! Iar’ creştinii nutresc speranţa „desrobirii“ alimentată de atâtea conferenţe ale puteri­lor. Astfel s’a ajuns să se repete masacră­rile, s’a ajuns ca Constantinopolul şi în­treaga Turcie, să fie — dacă vor dăinui lu­crurile tot astfel — terenul scenelor din Creta şi Armenia. Fanatismul nu este ca­pabil de resonament, dar’ pasiunea şi ura deslănţuită, cu greu se pot opri în calea lor sângeroasă. Se fac declaraţii de miniştri puternici a mai tuturor ţărilor mari. Anglia stă mor­ţiş pentru presiune cu forţa, Rusia dimpo­trivă; toate puterile s’au declarat însă, — văzând pericolul general, — pentru a face ceva; dar’ ce? E al doilea nod gordian. Turcia, şi cu reformele Introduse şi fără de ele, este isvorul unui foc mistuitor ascuns, ce va produce incendiu, mai curând ori mai târziu, căci la mijloc e ură neîmpăcată de rasă, fanatism religios, întunecime bar­bară, putrezirea temeiului întregului orga­nism de stat, toate elementele explosive, adunate la un loc!... Un mare scandal la Berlin. Am spus în numărul nostru de ieri, că în Germania toată lumea a stat uimită şi ruşina­t când a auzit despre fuga contesei Sauria cu un tânăr negustor. Se scrie acum, că nu cu negustorul a fugit contesa, ci numai cu servitorul negus­torului, cu care vrea să se şi cunune. O face însă aceasta nu din dragoste, ci din răsbunare contra bărbatului ci, care a în­­şelat-o îndrăgostindu-se cu o actriţă. Contesa este acum în Italia, unde ’şi-a închiriat un palat, şi unde trăeşte cu . . . servitorul. Este destul să spunem, că contesa e de naştere engleză, car’ Englezii aşa sunt, din cale afară ciudaţi când vor să se răsbune. TRIBUNA POPORULUI NOUTÅŢI Metropolitul Blajului, î. P. S. S. Dr. V. Mihali a cerut presidentului Casei magna­ţilor ca de aci încolo să nu-­l mai întituleze „metropolit al Albei-Iuliei“ ci al „Ardealu­lui.“ Tóth Vilmos a îndeplinit cererea şi a luat măsuri în consecinţă. Oposanţii de pă­­nura lui Bartha Miklós fac însă acum sgo­­mot şi spun că presidentul­ n’avea drept să dee curs cererii, pentru­ că titluri de felul a­­cesta numai prin lege se pot da... Şi mai ales nu era îngăduit să se dee numele de „al Ardealului*, căci, vezi Doamne, aceasta însemnează a recunoaşte că Ardealul e des­părţit de Ţeara-Ungurească... Par’că dacă nu se va îngădui cuvântul Ardeal, munţii ce despart Ardealul de Ungaria şi istoria Ardealului, care nu e şi a Ţerii-Ungureşti, o să piară !...* Roadele şovinismului. Şoviniştii au ajuns să fie cei mai urgisiţi, iar limba lor pe care vreau să o impună cu forţa, tuturor care vieţuesc în această ţeară, au făcut să o urească toţi. Din comitatul Torontal se ves­teşte un cas care ilustrează în de­ajuns aceste. Comuna Kü­bekháza, locuită de 2000 Maghiari şi numai de 600 Germani, cari prin maghiarizarea sistematică se împuţi­nează mereu, a cerut de la episcopul die­­cesii de Cianad ca predicile de Duminecă să nu se mai ţină şi nemţeşte ci numai ungureşte. Episcopul a refuzat în repeţite rînduri această cerere şi anume la propu­nerea parochului din învecinatul O.­Beba, contra căruia Ungurii se plâng că ar ger­­maniza toate comunele din apropiere. Motiv la această tînguire le dă, că cei „câţiva“ Nemţi din Ki­bekhâza au întemeiat casină germană, din care prin regulamentul intern Maghiarii sunt eschişi. Au hotărît să î­­flin­­ţeze şcoala lor nemţească, pentru­ că — zic ei — nu vreau la nici un cas, ca băeţii lor să fie crescuţi In aceeaşi şcoală în care se cresc şi băeţii unguri. Intre poporaţiunea maghiară şi cea germană e o încordare continuă, în­cât până şi băeţii se insultă şi se bat unde numai se întâlnesc, din pricina naţionalităţii... Toate aceste succese ale Maghiarisării cu forţa, patrioţii le impută preotului din O.­Beba, contra căruia „Pesti Hírlap“ cere „măsurile“ cele mai aspre. Când vor recunoaşte odată că toate acestea sunt­­ roadele şovinismului?... * „Zastava“ cătră renegaţii sârbi. Intr’un ar­ticol fulminant „Zastava“ să năpusteşte cu drept cuvânt asupra Ungurilor care agită mereu chestia limbei maghiare în biserica orientală. Şi asta din incidentul că foile din Budapesta publicau că Sârbii gr.-ort. din Mişcolţ cereau sâ li­ sâ celebreze slujbă Un­gurească. „Zastava“ cere de la patriarchul Brancovici sâ împiedice acest lucru, care însă constitue­ schismă. „Dacă renegaţii sârbi din Mişcolţ — zice Zastava — vreau cu ori­ce preţ slujbă ungurească, poftească şi iasă din sinul bisericii naţionale sârbeşti. De ast­fel de oi călbărite biserica noastră naţio­nală, care a ţinut cu sfinţenie la limba sa — n’are lipsă. * Chestia ardeleană. Aşa numesc Ma­ghiarii din Cluj acţiunea, ce „Reuniunea economică ardeleană“ a pornit-o nu de mult, contra băncilor româneşti, cu gândul de a prinde pe Români în ghiarele lor. Promit bani oftini şi nu cer în schimb de­cât ni­ţică bună-voinţă faţă de­ unguri. Intradevâr modeşti! * România la expoziţia din 1900. Guver­nul României a încunoştiinţat pe d. conte d’Aubigny, ministru plenipotenţiar al Fran­ţei, că Romînia va participa In mod oficial la expoziţia din 1900 dela Paris. In acest scop se va constitui în curînd un comitet în Bucureşti sub preşidenţia d-lui Ioan Calinderu, administratorul Dome­niilor Coroanei. Să prea grăbesc. „Civil“ de la Dobriţin nu mai aşteaptă ca afacerea liturgiei ungu­reşti să fie resolvată de factorii competenţi, vreau să o resolve ei pe cale scurtă. Să anunţă că comuna bisericească greco-ca­­tolică din Dobriţin a înaintat oraşului o pe­tiţie, în care cere teren necesar pentru edificiul bisericii şi a şcoalei ce vrea să o ridice. Civil din magistratură a resolvat pe­tiţia... favorabil, promiţând terenul cerut, însă numai atunci dacă slujba s’a celebra exclusiv in limba maghiară...* Impotriva­ cuptei. Din Agria sa anunţă, că congregaţiunea comitatului Heves, la pro­punerea membrului Dr. Alföldi, a decis tri­miterea unei adrese cătră parlament, în care să roagă, ca la nici Tun­cas să nu se învo­­iască să ridice cupta. Congregaţiunea a ho­tărît că va ruga prin circular toate comi­tatele din ţeară, să facă asemenea. ♦ Ciuma. In India grasează precum se ştie cu o ne mai pomenită furieipestilenţa cea mai îngrozitoare. E temere, că ciuma o să fie importată şi în Europa cu căile ce sosesc în porturile europene. Puterile Europei au făcut invitări la o conferenţă în Veneţia pentru ca să stabilească mâsuri de luat în comun. Şi până atunci s’au luat mâsuri preventive din partea locotenenţei Austriei­­de­ jos; tot asemeni s’a făcut la Athena, Ancona, Triest, Petersburg, unde parte s’au înfiinţat staţiuni de observaţie parte s’au dat alte ordine. Guvernul maghiar de asemeni se îngrijeşte ca să împiedice importarea pestilenţei. Ministrul de comerciu, Baronul Daniel, a dat ordinaţiune cătră direcţiunea căilor ferate, a întreprinderilor de naviga­­ţiune, a poştelor şi oficiilor de telegraf şi în urmă cătră oficiile maritime, cuprinzând instrucţiuni relativ la mâsurile preventive. ♦ Bucuria lor. „Magyar Hirlap“ saltă de veselie, că poate înregistra alegerea de jude a unui jidan într’o comună din Sătmar. Observă cu multă satisfacţie că este pri­mul jidan ales jude în comuna aceea! * „Posnaşul“, este titlul unui elegant că­­lindar pe anul 1897, tiparul şi editura d-lui Krafft, Sibiiu; călindarul e întocmit de dl Ermil Borcia. Cuprinde o mulţime de gra­vuri bine executate şi mai presus de toate o mulţime de bucăţi literare de un cuprins foarte hazliu.* Estindări. Cetim în „Dreptatea“. Din Pan­­ciova se telegrafează, că în urma ploilor mari ce au ţinut câteva zile, Dunărea a crescut într’atâta, cât a eşit din alina sa vârsându-se peste ţinuturile întregi. ♦ Nenorociri. La Petersburg într’o casă lo­cuită de oameni săraci, iscându-se un foc mare, au ars şi şese oameni. — La Monte-Carlo o damă a fost apu­cată de tren şi stâlcită, încât nu mai avea formă de om. Ea voise tocmai să treacă peste şinele căii ferate şi nu s’a păzit, deşi şeful trenului îi strigase: ♦ Făcâtori de bani arestaţi. In ori­ce ţeară, cei­ ce ştiu să facă bani sunt oameni cin­stiţi, — aşa vor fi gândit nişte Unguri din Csantavér, cari s’au apucat însă a face bani nu prin muncă cinstită, ci în chip oprit de lege, falsificând. S’a dat însă de urma lor şi au fost puşi la răcoare. ♦ O bestie. Eri a fost executat prin ştreang haiducul Movac Radivoievici pentru opt ca­şuri de cele mai îngrozitoare asasinate, să­­vîrşite în Serbia.* Brutalitate ne mai­pomenită a comis un oficer al poliţiei din Egipetul­ superior, dând ordin poliţiştilor de sub comanda lui ca să arză de vii pe 8 pungaşi, care dinaintea po­liţiştilor s’au refugiat într’o casă pustie. Faptul bestial al oficerului a produs în poporaţiune o indignare la culme. Nr. 9 — Pag. 39 invitare la abonament Deschidem, prin aceasta abonament pe anul 1897 la „TRIBUNA POPORULUI“ Condiţiunile de abonament, însemnate și în fruntea foii, sunt cele următoare: în Monarchie: Pe un an . ..............................fl. 10.— Pe Va an 5.— Pe Va an 2.60 Pe o lună...................................„ 1.— Pentru România și străinătate: Pe un an..............................franci 40.— NUMERII DE DUMINECA pot fi abonaţi deosebit, ca foaie pentru popor, cu­­ fl. 50 CP. pe an, având o întindere de 8 pagine: cele 4 pagine ale foii de zi, plus un adaus poporal de 4 pagine. I&BT Domnii cari se abonează la foaia de zi cu 10 fl. pe an, nu au să mai plătească nimic pentru adausul po­poral de la numărul de Dumineca. Administraţia „TRIBUNA POPORULUI“. Poşta redacţiunii. O. B. Şeitin. Am primit. Mulţumim şi de cele trimise şi de osteneală. Trimitem nu­­merile cerute. Amicului, Lipova, întocmai aşa am pro­cedat faţă de acea deputaţiune ţărănească. Din partea noastră vei avea tot concursul. Seghedin. Ara început aşa, modest ca să putem urca, dar nu să fim siliţi, cum s’a întâmplat altora, să reducem formatul. ULTIME ŞTIRI Dr. Lueger primar. Viena, 26 Ianuarie. In cercurile bine informate se dă ca sigură alegerea de primar a viceprimarului Dr. Lueger. Aceasta din causă că actualul primar, dl Strobach, nu mai poate s’o ducă. Revizuirea constituţiunei sârbeşti. Belgrad, 26 Ianuarie. Revizuirea constituţiunei se va face fără con­cursul partidului liberal, care s’a de­clarat în contra revizuirii. Dintre pro­gresişti unii s’au retras, iar alţii s’au aliat cu radicalii, şi vor revizui con­­stituţiunea împreună, în contra Jidanilor. Viena, 26 Ianuarie, în şedinţa de azi a Dietei Austriei-de-jos, deputatul Vergani a cerut ca legea şcolară să fie schimbată. Şi anume, să se dea o grije mai deosebită creşterii evlavi­oase, copii creştini să fie despărţiţi de cei ai evreilor, iar în şcolile creştine să nu poată fi nici un Jidan învăţător. Râsboiul din Africa. Borna, 26 Ianuarie. Ştirile sosite din Africa, sunt cât se poate de rele. Dervişii au atacat cetatea Agorda; ei au 10.000 soldaţi şi 18 tunuri. După unele ştiri, ei au inconjurat şi cetate Kassala, aşa că între trupele italiane din Africa s’a întrerupt ori şi ce legătură. In cercurile militare italiane domnește o grijă mare. Redactor responsabil: Ioan Russu Sirianu.

Next