Tribuna Poporului, ianuarie-iunie 1897 (Anul 1, nr. 1-122)
1897-01-16 / nr. 9
16/28 ianuarie 1897 litar al legaţiunei austriace, care a avut onoarea a remite Suveranului anuarul armatei austriace pe anul 1897. Din lumea mare. Chestia din Orient se încurcă. Din scrisorile diplomatice, pe care le-a publicat Salisbury în aşa numita „cartea albastră“, şi despre care am vorbit în uiul nostru de ieri, apare evident evitarea Rusiei de a întră în acţiunea comună a puterilor europene. Lucrul să explică din vechea politică a Rusiei faţă de Turcia; ea nu vrea reforme sănătoase, Introduse cu controlul Europei şi astfel reorganisarea imperiului, ci o tutelă mai laxă, în urma căreia imperiul să se diripească. Cum stau însă afacerile acum, acest lucru se va face chiar şi întroducăndu-se reformele şi făcându-se presiunile cele mai siluitoare pentru reorganisare. Iată cum: Puterile au decis ca în comun să presente „voinţa hotărită“ a Europei. Presentarea însă până acum, nu s’a făcut; era vorbă să o facă după sărbătorile bisericii ruseşti, de atunci însă au trecut zile fără nici o acţiune. Intr’aceea Sultanul a executat mai multe reforme, ’şi dă format un nou divan intim care să-’l informeze asupra numirilor şi a altor afaceri. Toate aceste însă stau departe de radicalele reforme, proiectate de puterile Europei, care să refer mai ales la administraţie şi justiţie etc.. Sultanul le-a şi primit toate aceste şi a promis că le execută. întrebarea e dacă puterile Europei mi-au spus, ori nu sultanului, că în cas de neexecutare vor lua măsuri de forţă? Cu atât mai vîrtos, că Rusia nu vrea aceasta. Afacerea cu ultimatul puterilor, sprijinit de hotărîrea de a folosi mijloace siluitoare, întârzie din zi în zi, şi din zi în zi neorănduelile din sinul imperiului cresc. Reformele introduse până acum, au atins fanatismul Turcilor, care strigă deja: destul cu „favorurile“ date creştinilor! Iar’ creştinii nutresc speranţa „desrobirii“ alimentată de atâtea conferenţe ale puterilor. Astfel s’a ajuns să se repete masacrările, s’a ajuns ca Constantinopolul şi întreaga Turcie, să fie — dacă vor dăinui lucrurile tot astfel — terenul scenelor din Creta şi Armenia. Fanatismul nu este capabil de resonament, dar’ pasiunea şi ura deslănţuită, cu greu se pot opri în calea lor sângeroasă. Se fac declaraţii de miniştri puternici a mai tuturor ţărilor mari. Anglia stă morţiş pentru presiune cu forţa, Rusia dimpotrivă; toate puterile s’au declarat însă, — văzând pericolul general, — pentru a face ceva; dar’ ce? E al doilea nod gordian. Turcia, şi cu reformele Introduse şi fără de ele, este isvorul unui foc mistuitor ascuns, ce va produce incendiu, mai curând ori mai târziu, căci la mijloc e ură neîmpăcată de rasă, fanatism religios, întunecime barbară, putrezirea temeiului întregului organism de stat, toate elementele explosive, adunate la un loc!... Un mare scandal la Berlin. Am spus în numărul nostru de ieri, că în Germania toată lumea a stat uimită şi ruşinat când a auzit despre fuga contesei Sauria cu un tânăr negustor. Se scrie acum, că nu cu negustorul a fugit contesa, ci numai cu servitorul negustorului, cu care vrea să se şi cunune. O face însă aceasta nu din dragoste, ci din răsbunare contra bărbatului ci, care a înşelat-o îndrăgostindu-se cu o actriţă. Contesa este acum în Italia, unde ’şi-a închiriat un palat, şi unde trăeşte cu . . . servitorul. Este destul să spunem, că contesa e de naştere engleză, car’ Englezii aşa sunt, din cale afară ciudaţi când vor să se răsbune. TRIBUNA POPORULUI NOUTÅŢI Metropolitul Blajului, î. P. S. S. Dr. V. Mihali a cerut presidentului Casei magnaţilor ca de aci încolo să nu-l mai întituleze „metropolit al Albei-Iuliei“ ci al „Ardealului.“ Tóth Vilmos a îndeplinit cererea şi a luat măsuri în consecinţă. Oposanţii de pănura lui Bartha Miklós fac însă acum sgomot şi spun că presidentul n’avea drept să dee curs cererii, pentru că titluri de felul acesta numai prin lege se pot da... Şi mai ales nu era îngăduit să se dee numele de „al Ardealului*, căci, vezi Doamne, aceasta însemnează a recunoaşte că Ardealul e despărţit de Ţeara-Ungurească... Par’că dacă nu se va îngădui cuvântul Ardeal, munţii ce despart Ardealul de Ungaria şi istoria Ardealului, care nu e şi a Ţerii-Ungureşti, o să piară !...* Roadele şovinismului. Şoviniştii au ajuns să fie cei mai urgisiţi, iar limba lor pe care vreau să o impună cu forţa, tuturor care vieţuesc în această ţeară, au făcut să o urească toţi. Din comitatul Torontal se vesteşte un cas care ilustrează în deajuns aceste. Comuna Kübekháza, locuită de 2000 Maghiari şi numai de 600 Germani, cari prin maghiarizarea sistematică se împuţinează mereu, a cerut de la episcopul diecesii de Cianad ca predicile de Duminecă să nu se mai ţină şi nemţeşte ci numai ungureşte. Episcopul a refuzat în repeţite rînduri această cerere şi anume la propunerea parochului din învecinatul O.Beba, contra căruia Ungurii se plâng că ar germaniza toate comunele din apropiere. Motiv la această tînguire le dă, că cei „câţiva“ Nemţi din Kibekhâza au întemeiat casină germană, din care prin regulamentul intern Maghiarii sunt eschişi. Au hotărît să îflinţeze şcoala lor nemţească, pentru că — zic ei — nu vreau la nici un cas, ca băeţii lor să fie crescuţi In aceeaşi şcoală în care se cresc şi băeţii unguri. Intre poporaţiunea maghiară şi cea germană e o încordare continuă, încât până şi băeţii se insultă şi se bat unde numai se întâlnesc, din pricina naţionalităţii... Toate aceste succese ale Maghiarisării cu forţa, patrioţii le impută preotului din O.Beba, contra căruia „Pesti Hírlap“ cere „măsurile“ cele mai aspre. Când vor recunoaşte odată că toate acestea sunt roadele şovinismului?... * „Zastava“ cătră renegaţii sârbi. Intr’un articol fulminant „Zastava“ să năpusteşte cu drept cuvânt asupra Ungurilor care agită mereu chestia limbei maghiare în biserica orientală. Şi asta din incidentul că foile din Budapesta publicau că Sârbii gr.-ort. din Mişcolţ cereau sâ li sâ celebreze slujbă Ungurească. „Zastava“ cere de la patriarchul Brancovici sâ împiedice acest lucru, care însă constitue schismă. „Dacă renegaţii sârbi din Mişcolţ — zice Zastava — vreau cu orice preţ slujbă ungurească, poftească şi iasă din sinul bisericii naţionale sârbeşti. De astfel de oi călbărite biserica noastră naţională, care a ţinut cu sfinţenie la limba sa — n’are lipsă. * Chestia ardeleană. Aşa numesc Maghiarii din Cluj acţiunea, ce „Reuniunea economică ardeleană“ a pornit-o nu de mult, contra băncilor româneşti, cu gândul de a prinde pe Români în ghiarele lor. Promit bani oftini şi nu cer în schimb decât niţică bună-voinţă faţă de unguri. Intradevâr modeşti! * România la expoziţia din 1900. Guvernul României a încunoştiinţat pe d. conte d’Aubigny, ministru plenipotenţiar al Franţei, că Romînia va participa In mod oficial la expoziţia din 1900 dela Paris. In acest scop se va constitui în curînd un comitet în Bucureşti sub preşidenţia d-lui Ioan Calinderu, administratorul Domeniilor Coroanei. Să prea grăbesc. „Civil“ de la Dobriţin nu mai aşteaptă ca afacerea liturgiei ungureşti să fie resolvată de factorii competenţi, vreau să o resolve ei pe cale scurtă. Să anunţă că comuna bisericească greco-catolică din Dobriţin a înaintat oraşului o petiţie, în care cere teren necesar pentru edificiul bisericii şi a şcoalei ce vrea să o ridice. Civil din magistratură a resolvat petiţia... favorabil, promiţând terenul cerut, însă numai atunci dacă slujba s’a celebra exclusiv in limba maghiară...* Impotriva cuptei. Din Agria sa anunţă, că congregaţiunea comitatului Heves, la propunerea membrului Dr. Alföldi, a decis trimiterea unei adrese cătră parlament, în care să roagă, ca la nici Tuncas să nu se învoiască să ridice cupta. Congregaţiunea a hotărît că va ruga prin circular toate comitatele din ţeară, să facă asemenea. ♦ Ciuma. In India grasează precum se ştie cu o ne mai pomenită furieipestilenţa cea mai îngrozitoare. E temere, că ciuma o să fie importată şi în Europa cu căile ce sosesc în porturile europene. Puterile Europei au făcut invitări la o conferenţă în Veneţia pentru ca să stabilească mâsuri de luat în comun. Şi până atunci s’au luat mâsuri preventive din partea locotenenţei Austrieide jos; tot asemeni s’a făcut la Athena, Ancona, Triest, Petersburg, unde parte s’au înfiinţat staţiuni de observaţie parte s’au dat alte ordine. Guvernul maghiar de asemeni se îngrijeşte ca să împiedice importarea pestilenţei. Ministrul de comerciu, Baronul Daniel, a dat ordinaţiune cătră direcţiunea căilor ferate, a întreprinderilor de navigaţiune, a poştelor şi oficiilor de telegraf şi în urmă cătră oficiile maritime, cuprinzând instrucţiuni relativ la mâsurile preventive. ♦ Bucuria lor. „Magyar Hirlap“ saltă de veselie, că poate înregistra alegerea de jude a unui jidan într’o comună din Sătmar. Observă cu multă satisfacţie că este primul jidan ales jude în comuna aceea! * „Posnaşul“, este titlul unui elegant călindar pe anul 1897, tiparul şi editura d-lui Krafft, Sibiiu; călindarul e întocmit de dl Ermil Borcia. Cuprinde o mulţime de gravuri bine executate şi mai presus de toate o mulţime de bucăţi literare de un cuprins foarte hazliu.* Estindări. Cetim în „Dreptatea“. Din Panciova se telegrafează, că în urma ploilor mari ce au ţinut câteva zile, Dunărea a crescut într’atâta, cât a eşit din alina sa vârsându-se peste ţinuturile întregi. ♦ Nenorociri. La Petersburg într’o casă locuită de oameni săraci, iscându-se un foc mare, au ars şi şese oameni. — La Monte-Carlo o damă a fost apucată de tren şi stâlcită, încât nu mai avea formă de om. Ea voise tocmai să treacă peste şinele căii ferate şi nu s’a păzit, deşi şeful trenului îi strigase: ♦ Făcâtori de bani arestaţi. In orice ţeară, cei ce ştiu să facă bani sunt oameni cinstiţi, — aşa vor fi gândit nişte Unguri din Csantavér, cari s’au apucat însă a face bani nu prin muncă cinstită, ci în chip oprit de lege, falsificând. S’a dat însă de urma lor şi au fost puşi la răcoare. ♦ O bestie. Eri a fost executat prin ştreang haiducul Movac Radivoievici pentru opt caşuri de cele mai îngrozitoare asasinate, săvîrşite în Serbia.* Brutalitate ne maipomenită a comis un oficer al poliţiei din Egipetul superior, dând ordin poliţiştilor de sub comanda lui ca să arză de vii pe 8 pungaşi, care dinaintea poliţiştilor s’au refugiat într’o casă pustie. Faptul bestial al oficerului a produs în poporaţiune o indignare la culme. Nr. 9 — Pag. 39 invitare la abonament Deschidem, prin aceasta abonament pe anul 1897 la „TRIBUNA POPORULUI“ Condiţiunile de abonament, însemnate și în fruntea foii, sunt cele următoare: în Monarchie: Pe un an . ..............................fl. 10.— Pe Va an 5.— Pe Va an 2.60 Pe o lună...................................„ 1.— Pentru România și străinătate: Pe un an..............................franci 40.— NUMERII DE DUMINECA pot fi abonaţi deosebit, ca foaie pentru popor, cu fl. 50 CP. pe an, având o întindere de 8 pagine: cele 4 pagine ale foii de zi, plus un adaus poporal de 4 pagine. I&BT Domnii cari se abonează la foaia de zi cu 10 fl. pe an, nu au să mai plătească nimic pentru adausul poporal de la numărul de Dumineca. Administraţia „TRIBUNA POPORULUI“. Poşta redacţiunii. O. B. Şeitin. Am primit. Mulţumim şi de cele trimise şi de osteneală. Trimitem numerile cerute. Amicului, Lipova, întocmai aşa am procedat faţă de acea deputaţiune ţărănească. Din partea noastră vei avea tot concursul. Seghedin. Ara început aşa, modest ca să putem urca, dar nu să fim siliţi, cum s’a întâmplat altora, să reducem formatul. ULTIME ŞTIRI Dr. Lueger primar. Viena, 26 Ianuarie. In cercurile bine informate se dă ca sigură alegerea de primar a viceprimarului Dr. Lueger. Aceasta din causă că actualul primar, dl Strobach, nu mai poate s’o ducă. Revizuirea constituţiunei sârbeşti. Belgrad, 26 Ianuarie. Revizuirea constituţiunei se va face fără concursul partidului liberal, care s’a declarat în contra revizuirii. Dintre progresişti unii s’au retras, iar alţii s’au aliat cu radicalii, şi vor revizui constituţiunea împreună, în contra Jidanilor. Viena, 26 Ianuarie, în şedinţa de azi a Dietei Austriei-de-jos, deputatul Vergani a cerut ca legea şcolară să fie schimbată. Şi anume, să se dea o grije mai deosebită creşterii evlavioase, copii creştini să fie despărţiţi de cei ai evreilor, iar în şcolile creştine să nu poată fi nici un Jidan învăţător. Râsboiul din Africa. Borna, 26 Ianuarie. Ştirile sosite din Africa, sunt cât se poate de rele. Dervişii au atacat cetatea Agorda; ei au 10.000 soldaţi şi 18 tunuri. După unele ştiri, ei au inconjurat şi cetate Kassala, aşa că între trupele italiane din Africa s’a întrerupt ori şi ce legătură. In cercurile militare italiane domnește o grijă mare. Redactor responsabil: Ioan Russu Sirianu.