Tribuna Poporului, ianuarie-iunie 1897 (Anul 1, nr. 1-122)
1897-01-15 / nr. 8
15/26 ianuarie 1897 plâns asupra acestor ticăloşii, ne-au numit resvrăjitori neîndestuliţi. Astăzi, când şi ungurii, care nu jură pe mustăţile lui Bánffy, nu mai sunt siguri de secretul scrisorilor lor private; când Bánffy poartă în buzunarele redingotei scrisori adresate altora, constată şi foile ungureşti, că Bánffy are la disposiţia sa toate mijloacele de a şti până chiar şi cuprinsul scrisorilor pecetluite,—şi astfel constată şi ele existenţa „cabinetului negru“... Aşa ni să dă dreptate pe încetul, şi ne vor da şi cu privire la alte acuse, pe care na am editat a le ridica sistemului unguresc de guvernament... Numai să nu fie tîrziu... * Bobârnac lui Bánffy. O foaie ungurească publică o scrisoare a unui alegător din Vesprem, căruia o scrisoare trimisă pe poștă, n’a ajuns la destinație. După ce spune că scrisoarea s’a perdut, continuă: „Lucrul acesta mă supără! De aceea, mă „adresez pe calea aceasta cătră dl ministru „president baron Banffy, pe care îl rog şi „ca pe om privat şi ca pe membru a mai „multor casine şi reuniuni sociale, ca să-mi „răspunză, nu e cumva şi scrisoarea mea „între scrisorile acele care au ajuns la D-sa „pe căi neiertate. „Foarte m’ar deobliga dl ministru, dacă „mi-ar da desluşiri despre soartea scrisorii „mele, prin orice cale, ori în forma unei „destăinuiri în parlament ori prin publica„ţiuniie sale semioficioase“. * Frica ele panslavism. Patrioţilor car’ Ţi se năzare! T-a apucat frica de s panslavism. Ear’ această primejdie pentru stat s’ar fi descoperit la Ştiamniţa (Selmeczbănya), unde elevii dela gimnasiu au înfiinţat un „cerc secret“... în conspiraţie sânt 42 elevi slovaci, toţi din cale afară primejdioşi şi vicleni, deoarece deşi ei sapă deja de un an la temeliile statului, numai acum au fost... descoperiţi. Actele compromiţătoare (procesele verbale ale societăţii de lectură) sunt în mânile directorului, care sentenţa va aduce-o corpul profesoral, care, nu ne îndoim, va fi cât se poate de sever... E vorba de mântuirea patriei!... Exposiţia din Brad. „Reuniunea femeilor din comitatul Hunedoarei“ după cum cetim din „Revista Orăştiei“, a dat îndemn la o frumoasă exposiţie de lucruri de mână şi ţesături, arangiată în sala de gimnastică din Brad, de către mai multe femei române din Brad şi jur. Sala spaţioasă, cu păreţii acoperiţi deplin cu ţesături frumoase ale ţărancelor, era tixită de lume, care admira frumoasele covoare, ştergare, măsăriţe, perdele de lână, pernuţe de canapea, cămăşi brodate, şorţuri cu dantele şi altele şi altele Erau peste 400 de obiecte cam de cari mai frumoase şi mai vrednice de privit. Cu un cuvânt cu acest prilegiu a eşit la iveală, pe deplin zelul „Reuniunii femeilor din comitatul Hunedoarei“ la a cărei indemn s’a făcut exposiţia, şi mai ales dibăcia ţărancelor noastre, care aşa frumos, cu atâta isteţime şi gust estetic ştiu să lucreze, încât cu drept cuvânt provoacă admiraţia tuturor, care au prilegiu să se delecteze în ţesăturile lor.* Resbunări „cavalereşti“. Solgăbiraele regimului Bánffy o să rămână celebre chiar şi prin răsbunările lor „cavalereşti“. S’a întâmplat anume, deja a doua oară, că unii solgăbirăi (ca cel dela Felsö-Csik şi M. Ujegyház) n’au permis să se facă bal, din causă că publicul care era doritor de dans, votase astă toamnă cu oposiţia. In şedinţa de Sâmbătă, deputatul Várossy Gyula a şi interpelat în parlament asupra acestor „cavalerisme“ săvîrşite de solgăbiraele lui Bánffy, cari la Ujegyház au împrăştiat balul cu ajutorul baionetelor gendarmilor. Bravo Condamnarea unui căpitan de honvezi. Consiliul de resbel din Presburg a osândit ori pe căpitanul de honvezi Peták Emil la pierderea rangului şi 2 ani de temniţă grea de cetate, pentru că mai lunile trecute cuprins de jeresie, a tras trei gloanţe asupra soţiei sale, rănind grav şi pe doi camarazi ai săi.* Şi-a vândut nevasta. „Arad és Vidéke“ povesteşte că un bun „patriot“ din Medgyes- Bodros, cu numele, Medgyesi János vrând să vîndă o maşină de treerat lui Fekete Sándor şi acesta spunând că prea ţine la preţ, a oferit pe d’asupra şi pe nevastă-sa... Contractul s’a şi făcut în presenţa case martori, pentru suma de 2500 fl. Fekete a cumpărat o maşină de treierat şi o nevastă... Probabil însă, că târguiala aceasta se va desbate şi înaintea judecătoriilor, cam cu toată „căsătoria civilă“, dar nu vor admite vînzarea nevestelor. Hymen. Duminecă la 12/24 i. c., s’a celebrat cununia fostului profesor de teologie şi actual ales preot în Cenad, Romul Nestor cu D-şoara Veturia Crişan, în biserica din Seleuş. Nuni au fost D-nii George Popoviciu, protopop al Şiriei şi Romul Ciorogariu, profesor teologic în Arad. Actul ceremonial ’l-a săvîrşit părintele Mangra, iar cântările le-a esecutat în mod surprinzătorul de bine corul plugarilor din loc, condus de D-nul învăţător Butariu. A fost o adevărată nunta românească, la cari s au ţinut toasturi însufieţitoare, s’a cântat, s’a dansat apoi până în zori de zi dulcele doine românesci şi mândrele noastre dansuri. Felicităm şi noi tinăra păreche.* Carte didactică aprobată. „Gramatica Română“ pentru învăţământul secundar, de Ioan Petraim, profesor în Arad este aprobată de ministeriu prin resoluţiunea Nr. 62150/1596. Preţul unui exemplar elfi., iar pentru învăţători 70 cr. Se poate procura la tipografia diecesală, la librarul Klein şi la autor.* Inspector şcolar în comitatul Sibiului a fost numit din partea guvernului d-l Pintér Gábor, fost inspector în comitatul Târnavei mici. Aşteptările saşilor moderaţi, ca în locul fostului inspector Emil de Trauschenfels, acum deputat dietal, să se numească de inspector tot sas, prin numirea lui Pintér, s’au zădărnicit. Servi-va şi acest cas de memento pentru credulii aderenţi a guvernului, care mereu mereu reduc pretensiunile saşilor?* „Albina“ din Sibiu jubilează. Anul acesta se împlinesc 25 de ani dela întemeierea „Institutului de credit şi economii Albina din Sibiiu“, primul institut de această natură la noi. Din acest incident direcţiunea institutului a luat de timpuriu măsurile de lipsă pentru sărbarea în mod demn a împlinirei pătrarului de veac, ce această instituţiune l’a trăit, înfiinţată la 1872, „Albina“ după 25 de ani de existenţă, lucră cu un reveniment de peste 32 milioane. Pe lângă filiala din Braşov, acestei bănci i se revine meritul de a se înfiinţat şi celelalte peste 50 bănci româneşti. Cel mai vechiu dintre funcţionarii „Albinei“, dl Nicolae Petru-Petrescu, cassar-adjunct la filiala din Braşov, s’a însărcinat cu descrierea istoricului institului. Serbările jubilare se vor ţinea cu ocasiunea adunării generale a acţionarilor institutului din luna Martie a. c. Intre altele un frumos album va eternisa persoanele mai marcante ale institului. Direcţiunea acestui institut constă din un presindent şi din 11 membri; în comitetul de supraveghere sunt 5 membri, iar funcţionari are la centrală pe lângă directorul executiv: un secretar, un comptabil şef, 2 cassari, 2 comptabili, 4 lichidatori, 5 funcţionari, un juris-consult, 1 adjunct advocaţial, 2 concepienţi, 4 cancelarişti, 8 practicanţi şi 1 diurnist; ear la filială, 2 delegaţi, membri ai direcţiunei institului, 1 dirigent, 1 cassar, adjunct, 1 corespondent, 1 compabil, 2 lichidatori, 1 controlor, 1 funcţionar la magazine, 2 practicanţi şi 1 juris-consult. Profitul net al institutului cu 31 Dec. 1895 a fost 124,311 fl. 05 cr. Spre scopuri de binefacere a distribuit în 1895 fl. 6558.66. * Disolvarea comunei bisericești serbe din Timişoara. Cetim in „Dreptatea“: Comisiunea administrativă a diecesei sârbe din Timişoara, în şedinţa de la 22 ce a pertractat cestiunea disolvării comunei bisericeşti de aicea. în şedinţa a presidiat episcopul Popovici Nicanor, care agendele notariale le-a efeptuit I. Letiţa, notariu consistorial. Dintre membrii consiliului au fost de faţă: Constantin Stefanovici, Ion Stoicov, Dem. Petrovici, Vladimir Zupunsky, Cozma Stanici pripp, Svetozar Dimitrievici, dr. fisc consistorial şi Milan Jan paroch în Mehala. După câteva discursuri pronunţate în şedinţă s’a decis, că în scopul disolvării com. bis. sârbe din Timişoara-Cetate protopopul Trifun Brancovici se va esmite ca preşedinte a comisiunei de disolvare. * Un prelat muncitor, I. P. S. Sa Mitropolitul Primat Iosif Gheorghian al României, a dat la tipar o operă voluminoasă şi foarte preţiosă pentru teologi şi istoriografi. Această operă e „Istoria Bisericească“ de Sozomen, pe care I. P. S. Sa a tradus-o din franţuzeşte. Iubileul unui scriitor croat. Ieri ,şi-a sărbat iubileul de 30 ani de scriitor, unul din-tre cei mai distinşi scriitori ai Croaţilor, dl Vasiu Popovici, membru al dietei provinciale. Popovici în decursul celor 30 de ani I a scris cu totul peste 80 de opuri In mare parte didactice şi beletristice. El este întemeietorul bibliotecii tinerimii din Zagreb şi un devotat patron al societăţii de lectură a junimii studioase. Festivităţile iubilare le-a arangiat societatea tinerimii sârbe, ce studiază în Zagreb. Dintre însufleţiţii arangiatori ai festivităţilor, cei mai mulţi au fost elevii mult apremiatului scriitor croat. Caracterisarea Corsicanilor. Consulul englez din Ajaccio, cu prilegiul unui interview a făcut următoarea caracterisare a Corsicanilor: „Simt mincinoşi, tâlhari şi aplicaţi spre jefuire. Se feresc de muncă încât proprietarii de pământ au lucrători italieni. Singurul lucru, la care au o mare capacitate este, să-ţi stea în drum şi sâ te atace pe neaşteptate, sâ te jefuiască, eventual sâ te asasineze. Aceste însâ le fac cu o adevârată ştiinţă de pricepător în materie“ Asta e judecata consului despre corsicani. Dar’ iată şi râspunsul lor la dragostea domnului Malcolm Drumand. Una dintre gazetele din Corsica face următoarea reflexie la cele din sus: „Mişelul, are curaj sâ susţină că traiul în Corsica e scump; el, care observă sistemul economic de-a nu-i plăti pe literanţii săi şi de-a trăi de pe spatele naivilor; el, care totdeauna e biat şi bea alcoholul ca alţii apa, să obrăzniceşte a-i face pe corsicani beţivi. Toate le considera miserabile în Corsica afară de... vin... despre care nu zice că e scump fiindcă nici când nu-l plăteşte. Vorbeşte de atacuri, el, care are plăcerea a sparge sticlele goale de capetele „ băeţilor“, băieţi, meritaţi să-i luaţi pâraiului de haiduci“, succesiunea „ca TRIBUNA POPORULUI Drept răspuns la reclamele ce primim de la abonenți, facem cunoscut că de ieri începând, foaia noastră se expediează încă seara, cu data de mâne. Eventualele întârzieri sunt din causa poștei. Am intervenit însă pentru ca foaia să plece regulat. Nr. 8 — Pag. 36 invitare la abonament Deschidem prin aceasta abonament pe anul 1897 la „TRIBUNA POPORULUI“ Condiţiunile de abonament, însemnate și în fruntea foii, sunt cele următoare: în Monarchie: Peun an....................... ... fi.10.— PeVa an....................... • # • » 5.— PeVi an . . . . . • • • » 2.50 Pe o lună....................... • • • » 1.— Pentru România și străinătate Pe un an....................... . . franci40.• • NUMERII DE DUMINECA pot fi abonaţi deosebit, ca foaie pentru popor, cu I fl. 50 cf. pe an, având o întindere de 8 pagine: cele 4 pagine ale foii de zi, plus un adaus poporal de 4 pagine. fJ/GT" Domnii cari se abonează la foaia de zi cu 10 fl. pe an, nu au să mai plătească nimic pentru adausul poporal de la numărul de Dumineca. Administraţia „TRIBUNA POPORULUI“. ULTIME ŞTIRI Viena, 25 Ianuarie. Alegerile se vor face după cum urmează: la 12 Martie va alege colegiul general; la 17 comunele; la 19 oraşele și marile comuni; la 20 camerile de comerciu şi cele industriale care la 22 Martie vor alege marii proprietari. * Viena, 25 Ianuarie. La ordinul direct al Majestății Sale, ministrul Wlassits a sosit la Viena, pentru-ca să-’i facă Majestăţii Sale raport detailat despre afacerea Măjlăth. Wlassits a plecat dela Majestatea Sa deprimat de tot şi îndată ’i-a făcut visită nunţiului Talliani şi apoi ministrului de externe Goluchoivsky. Wlassits s’a scusat că e la mijloc o neînţelegere. Să vorbeşte că pricina pentru care contele Mărlăte a fost numit fără drept de succesiune, — pentru care încă n’a fost cas de precedenţă, — este, că guvernul a aflat despre strînsele relaţiuni ale contelui cu partidul poporal-catolic. * România şi Turcia. Negocierile cari se urmau, la Constantinopol, pentru încheiarea unui tratat de comerciu între România şi Turcia, s’au terminat. Delegaţii au căzut de acord şi în curând proiectul de tratat de comerciu va fi adus în desbaterile Corpurilor legiuitoare române. Poşta redacţiunii. Amicului, Sibiiu. Nu tipărim de cât ziarul. Material trimite cât s’o putea de mult. Despre celelalte, vei citi în foaie. Aurel, Orăștie. Material, imposibil. Celelalte regulate. Redactor responsabil: Ioan Russu Șirianu.