Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1897 (Anul 1, nr. 123-248)
1897-10-14 / nr. 196
Pag. 1034 — Nr. 196 TRIBUNA POPORULUI 14/26 Octomvrie 1897 Dr. Oncu începe cu referata comisiunei I financiare, în care desvăleşte voturile eparchiilor aduse în cestiunea administraţiunei epitropeşti. Un lung şir de peripeţii dela 1881 încoaci, căci de 16 ani se trăgănă afacerea până a ajuns în stadiul că consistoriul metropolitan să presente un proiect de regulament. Raportul relevează că comisiunea a schimbat basa raportului presentat de consistoriu, şi a eliberat un proiect care indigitează principiile de administraţiune, pe baza cărora eparchiile apoi îşi vor face regulamente speciale conform trebuinţelor locale şi propune ca acest regulament să se pună în aplicare de la 1 ianuarie 1898. Raportorul Dr. Oncu cu claritatea şi profunditatea lui obicinuită, desvăleşte tabloul sistemului de administrare contemplat în elaboratul comisiunei. Părerile de până acum — zice raportorul se divisează, între autonomiste şi centraliste. Dânşii au căutat să asigure tuturor corporaţiunilor bisericeşti, parochiilor, protopopiatelor şi eparchiilor perfectă autonomie. De altă parte s’a validitat şi dreptul de suprema inspecţiune a metropoliei, In cestiuni publice de administraţie, cum e cumpărarea averilor, zidirea caselor şcolarebisericeşti etc. Li s'a dat diecesei perfectă autonomie. Aceste afaceri nu sunt apelabile. Din contră apelabile sunt afacerile în cari se ating interesele persoanelor, cum e bunăoară convingarea epitropilor, a funcţionarilor de administraţie, şi încă intra dominium. Este însă prevăzut, ca autorităţile noastre bisericeşti să poată face în caz de primejdie asigurările pe calea jucătoarei civile şi până la terminarea procesului în instanţa forurilor bisericeşti. Aceste principii vor servi apoi de normative pentru toate afacerile epitropeşti din metropolie. Archim. Puşcariu se vede în faţa unui nou regulament, care pretinde studiu, propune dar să se transpună pentru studiare consistorului metropolitan şi presentare la proxima sesiune. P. Truţa spune, că în chipul acesta în veci nu vom ajunge la o desbatere, căci comisiunile întotdeauna modifică câte ceva în proiecte, aici numai că modificările sunt mai radicale. Lemeni (ases. cons.) cere să se mai amine o sesiune, de oarece nu poate cuprinde cu capul în timp atât de scurt proiectul, e pentru propunerea lui Puşcariu. P. Cosma face propunerea să se tipărească proiectul până mâne şi până atunci să se ţină în suspens. L. Simonescu se spărie de ideea, să isprăveşti, aşa d’odată aceea ce s’a născut »întru dureri de 16 ani." I. Pop cere să se primească en bloc proiectul comisiunei. Dr. Şpan se ridică contra asesorilor Lemeni şi Simonescu cari umblă să tragene treaba. Mangra şi Oncu primesc expedientul propus de P. Cosma şi aşa s’a luat dela ordinea zilei pentru a se tipări şi a fi presentat în şedinţa de mâne. 1. Lengher raportează despre fondaţiunea Gojdu. Sporul bănesc îi ia congresul cu plăcere la cunoştinţă. La propunerile comisiunei cari ţintesc îmbunătăţirea spirituală a tinerimei stipendiste , Bredicean urmează o priveghiare mai intensivă. Salevează apoi plângerile ventilate şi prin ziare, că se împărtăşesc de stipendii şi fii de virilişti, pentru corni stipendiul e numai articlu de lux, până când cei săraci şi meritaţi nu se împărtăşesc de stipendiu. Ep. I. Meţianu recunoaşte, că într’adevăr caşurile regretabile aduse de dep. Bredicean au obvenit, dar, din seducere, căci respectivii au produs atestate de paupertate, prin cari îşi dovedeau sărăcia. C. Bredicean solicitează o mai bună informaţie. D. Cristea: Să se schimbe ziua serbării Gojdu din Budapesta. R. Ciorogaru . Pentru cunoaşterea resultatului practic al acestor jertfe, să se ştie ce se creşte pentru noi şi pentru alţi ca din aceste experienţe să se tragă conclusiuni pentru modul cel mai potrivit al stipendiării şi anume încât ar fi indicat un internat, propune: să se ţină în evidenţă foştii stipendişti după stările ce le ocupă în viaţa publică. Tr. Barzu cere se primească propunerea fără nici o adăugire. Contra propunerii deputatului Ciorogaru vorbeşte V. Hamsea, care presupune, că Ciorogariu de aceea vrea să se eroeze foştii stipendişti, ca să-i pedepsească, şi dînsul găseşte, că n’avem putere de a le face ceva la cei perfizi. P. Cosma combate asemenea propunerea dlui Ciorogaru, că nu se pot erua foştii stipendişti, şi relele cari au dat lui Ciorogaru impuls la propunere ei vor cerca ale sana şi anume chiar acum să ocupă şi dînsul cu idea internatului. Epp. I. Meţianu găseşte de neexecutabilă propunerea. R. Ciorogaru reasumă importanţa acestei evidenţe pentru procesul cultural al acestei fundaţiuni. Propunerile comisiunei se primesc carta lui R. Ciorogaru cade din întâmpinăre cu 2 voturi. Şedinţa se încheie la 1 oră. Proxima se anunţă pe 4 ore d. a. POLITICA EXTERNA. Din Serbia. Sensaţiunea, zilei este astăzi schimbarea de guvern în Serbia. Siraici a încetat a mai fi ministrulpresident, care în locul lui a fost chemat Dr. Vladan Georgevici, actualul ministru plenipotenţiar al Serbiei la Constantinopol. Căuşele cari au adus cu sine căderea lui Simici, sunt divergenţele dintre acesta şi exregele Milan. Dacă acum un an Simici foarte anevoie a primit formarea cabinetului, cu atât mai puţin s’a învoit, ca Milan să influenţeze politica Serbiei, necum să mai satisfacă nouelor pretensiuni de parale cu care ex-regele mereu V. obsedia. Atât era destul, ca Simici să nu mai aibă încrederea tatălui. S’a mai întâmplat însă, că Simici să fie şi omul faptelor. Evenimentele din Orient l’au convins, că în cas de conflagraţiune balcanică, Serbia ar sta cu totul nepregătită în ceea ce priveşte armata, el deci a luat în mână organisarea ei, a făcut în absenţa regelui Alexandru comande de arme în Francia şi de aici conflictul care a trebuit să sfîrşască cu căderea lui. Regele prin o scrisoare — program a făcut acum apel cătră ministrul plenipotenţiar la Constantinopol Dr. Georgevici care a şi primit însărcinarea. Noul cabinet s’a format astfel: Ministrul-president şi externe: Dr. Vladan Georgevici; interne: Efrem Andonovici; finance: Stefan Popovici; comerciu: Lozanici; justiţie: Costa Eristici ; resbel: colonel Vucovici; agricultură: colonel Manacovici; culte şi instrucţie : Andreiu Georgevici. * Guvernorul Cretei. Marile puteri au convenit asupra guvernorului Cretei în persoana colonelului Schaffer din Luxemburg. Schaffer s-a născut la 1856, înainte cu 20 ani el a făcut parte din comisiunea de sub presidenţa lui Buker-paşa, care a elaborat raportul referitor la reformele din Armenia. Schaffer a stat în fruntea mişcării contra sclavismului din Egipt şi a fost membrul statului major în râsboiul din Orientul Sudanului. El a mers împreună cu generalul Wolseley spre Cartum cu scopul de a scăpa pe Gordon-paşa. Este căsătorit cu fiica principelui Dadian din Constantinopol. Din parlamentul austriac. Privitor la şedinţa de Vineri în care a vorbit şi contele Badeni, se scrie: După ce dl Schuber, german-naţional, s-a declarat pentru punerea sub acuzaţie, dl Badeni face o expunere a incidentelor din Egger, pe baza rapoartelor oficiale şi constată că autorităţile au procedat la Egger, în mod foarte legal. Măsurile de siguranţă luate erau perfect îndreptăţite. In ce priveşte pe răniţi de cari au vorbit oratorii, din ancheta cea mai minuţioasă resultă că în puţinul număr al răniţilor nu-i decât o singură rană de remarcat, şi nici aceasta nu e gravă. Contele Badeni conchide zicând că la astfel de incidente trebue luate în consideraţie următoarele două lucruri: întâiu ca autorităţile să proceadă în mod legal, şi al doilea ca să proceadă în aşa mod ca să nu fie lovite interesele publice a căror ocrotire, le este încredinţată. (Aplause la dreapta şi în grupul ceh). D-nii Stransky şi Schwartz propun trecerea la ordinea zilei asupra cererei de punerea sub acuzaţie. D. Funcke, german-liberal atacă guvernul cu energie. Discuţia e întreruptă. Apropiata şedinţă va avea loc Marţi. Partidul naţional din Bucovina şi cabinetul Badeni. La 18 octombre a avut loc la Viena o conferinţa lungă a presidenţilor cluburilor din majoritatea parlamentară. La această conferinţă a luat parte şi contele Badeni. „Patria“ din Cernăuţi publică un interesant raport special asupra acestei conferinţi care n’a contribuit încă la lămurirea situaţiei. Raportului „Patriei“ termină astfel: »Partidul român trebue să-şi dea bine seamă, că oportun este de a rămânea în luptă alăturea cu guvernul fără garanţii. Partidului naţional român nu îi va da mâna să sprijinească un guvern, care nu face nimic întru ameliorarea situaţiunei noastre politice şi care nu are inima de a ne sprijini. Zi de zi se comit la noi în ţară volnicii contra intereselor noastre naţionale şi cele mai juste postulate ne sunt desconsiderate. Ce poziţie va lua Badeni ? Este dispus să schimbe această situaţiune insutinabilă? Aceasta e acum chestiunea şi de la resolvarea acesteia depinde atitudinea partidului român. Chestiunea este însă atât de importantă încât deja de acum e necesar să ne lămurim pe deplin. Credem încă în posibilitatea unei soluţiuni mulţumitoare, dar amânarea ei nu este permisă sub nici un preţ.“ Din România. Suvenir. Din Bucureşti s’a expediat M. Sale împăratului Francisc Iosif fotografiile luate pe vremea petrecerii M. Sale în România. Tablourile, lucrate în atelierul Socec, sunt adevărate lucrări de artă. Legat în aur, albumul trimis M. Sale împăratului poartă o dedicaţie a M. Sale Regelui. S’a făcut cu totul cinci albumuri: pentru cei doi suverani, pentru M. Sa Regina şi pentru contele Goluchovsky şi dl D. Sturdza. * Oaspeţi. A. S. R. Ducesa de Saxa-Meiningena a sosit Vineri la Predeal, la oarele 4/30 p. m. Alteţa Sa Regală a fost primită, în geni Predeal, de MM. LI. Regele şi Regina, de soţul Ei A. S. Ducele, de Saxa Meiningen cu Principesele Fedora şi Beatrice, şi de suitele Majestăţilor şi Alteţelor Lor. După o şedere de câteva minute în gară, MM. LI. Regele şi Regina, cu Auguştii Lor oaspeţi şi suitele, s’au urcat în trenul regal care a sosit la Sinaia la orele 5.15 seara. * Inaugurare. La 17 Octombre se va inaugura cu o deosebită ceremonie rectificarea unei noui părţi din braţul Sulina. Comisiunea Danubiană a invitat pe dl Ion I. Brătianu, ministru lucrărilor publice, ca să asiste la această festivitate. Dl ministru al lucrărilor publice va pleca din capitală Luni seara, însoţit de d-nii ingineri Radu, Duca şi Saligny, la Galaţi, unde va visita Marţi toate lucrările pentru apărarea oraşului. Mercuri dl ministru va fi la Sulina, unde va lua parte la serbarea inaugurărei. De la Sulina d-sa va trece poate la Isaccea, care joi seara va fi în capitală. * Un incident. De câteva zile se face mare sgomot în jurul lui Sava Oprişor, servitor la spitalul Maternitatea, a cărui extrădare a cerut-o guvernul austro-ungar. Ziarele opo-' tiţiei spun că e acest servitor este »victimă politică", condamnat pentru că ar fi aclamat pe dl Dr. Raţiu şi că guvernul român ar fi trădător dacă l’ar extrada. Fată însă mărturisirea făcută de Oprişor la judele de instrucţie Urlăţeanu: „Da împreună cu Balteş Lazăr al lui Andreiu am fost condamnat de judecătoria din comitatul Sibiiului pentru că am fi bătut pe Sava Lazăr Negrilă din comuna noastră. Eu am fost condamnat la 2 luni închisoare şi 20 fi. amendă şi Balteş Lazăr la o lună inchisoare şi 50 fi. amendă. Acel Sava Lazăr Negrilă Intrase într’o noapte la mine în curte, eu l-am dat afară, car’ Balteş Lazăr al lui Andreiu, împreună cu alţi băeţi, l-au bătut. El zisese că şi eu îl bătusem, şi aşa am fost condamnat“. D. judecător de instrucţie, prin ordonanţa sa, având în vedere că Savu Oprişor al lui loan mărturiseşte faptul pentru care a fost condamnat, având în vedere că faptul pentru care acest supus ungar a fost urmărit şi condamnat de autorităţile judecătoreşti ungare constitue şi după codul nostru penal un delict care este prevăzut şi pedepsit de art. 239 C. P., având în vedere că, conform art. 557 din pr. C. P. român, pedeapsa la care numitul a fost condamnat nu este prescrisă, având în vedere că, în toate convenţiunile ca Statul român are cu diferite State, se prevede că cerere de extrădare se poate face pentru faptul de loviri şi răniri grave, fapt care în speţă se impută lui Savu Oprişor, etc. etc. — în unire cu conclusiile procurorului, declară că e loc de estrădare, dacă va încuviinţa Consiliul de miniştri. * Afacerea din Tulcea. Mai mulţi Bulgari din Tulcea au sosit la Bucureşti pentru a reclama contra d-lui I. Neniţescu, energicul prefect, care nu lasă ca Bulgarii să se considere acolo ca şi când ar fi în Bulgaria. Ministrul de interne, dl Ferichidi, a şi spus delegaţiei bulgare, că dl Neniţescu are toată încrederea guvernului. Că o are şi pe a populaţiunei române, resultă şi din următoarea telegramă ce s’a trimis ziarului „Dreptatea“ : ,Regretăm uşruinţa cu care aţi căzut în cursa ce v’au întins cei mai neîmpăcaţi inimici ai Românismului în Dobrogea. „ In numele Românilor Tulceni, protestăm contra atacurilor nedrepte ce aduceţi prefectului Neniţescu. Nu intrensul caută să lovească deputăţia bulgară ci în opera lui de dreptate, cultură şi românism.