Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1897 (Anul 1, nr. 123-248)

1897-10-14 / nr. 196

Pag. 1034 — Nr. 196 TRIBUNA POPORULUI 14/26 Octomvrie 1897 Dr. Oncu începe cu referata comisiunei I financiare, în care desvăleşte voturile epar­­chiilor aduse în cestiunea administraţi­unei epitropeşti. Un lung şir de peripeţii dela 1881 încoaci, căci de 16 ani se trăgănă afacerea până a ajuns în stadiul că consistoriul me­tropolitan să presente un proiect de regula­ment. Raportul relevează că comisiunea a schim­bat basa raportului presentat de consistoriu, şi a eliberat un proiect care indigitează principiile de administraţiune, pe baza că­rora eparchiile apoi îşi vor face regulamente speciale conform trebuinţelor locale şi pro­pune ca acest regulament să se pună în aplicare de la 1 ianuarie 1898. Raportorul Dr. Oncu cu claritatea şi pro­fundi­tatea lui obicinuită, desvăleşte tabloul sistemului de administrare contemplat în elaboratul comisiunei. Părerile de până acum — zice raportorul se divisează, între autonomiste şi centra­liste. Dânşii au căutat să asigure tuturor corporaţiunilor bisericeşti, parochiilor, pro­topopiatelor şi eparchiilor perfectă autono­mie. De altă parte s’a validitat şi dreptul de suprema inspecţiune a metropoliei, In cestiuni publice de administraţie, cum e cumpărarea averilor, zidirea caselor şcolare­­bisericeşti etc. Li­ s'a dat diecesei perfectă autonomie. Aceste afaceri nu sunt apelabile. Din contră apelabile sunt afacerile în cari se ating interesele persoanelor, cum e bună­oară convingarea epitropilor, a funcţionari­lor de administraţie, şi încă intra dominium. Este însă prevăzut, ca autorităţile noastre bisericeşti să poată face în caz de primejdie asigurările pe calea jucătoarei civile şi până la terminarea procesului în instanţa foru­rilor bisericeşti. Aceste principii vor servi apoi de normative pentru toate afacerile epitropeşti din metropolie. Archim. Puşcariu se vede în faţa unui nou regulament, care pretinde studiu, pro­pune dar­ să se transpună pentru studiare consistorului metropolitan şi presentare la proxima sesiune. P. Truţa spune, că în chipul acesta în veci nu vom ajunge la o desbatere, căci comisiunile întotdeauna modifică câte ceva în proiecte, aici numai că modificările sunt mai radicale. Lemeni (ases. cons.) cere să se mai amine o sesiune, de oare­ce nu poate cuprinde cu capul în timp atât de scurt proiectul, e pentru propunerea lui Puşcariu. P. Cosma face propunerea să se tipă­rească proiectul până mâne şi până atunci să se ţină în suspens. L. Simonescu se spărie de ideea, să isprăveşti, aşa d’odată aceea­ ce s’a născut »întru dureri de 16 ani." I. Pop cere să se primească en bloc pro­iectul comisiunei. Dr. Şpan se ridică contra asesorilor Le­­meni şi Simonescu cari umblă să tragene treaba. Mangra şi Oncu primesc expedientul pro­pus de P. Cosma şi aşa s’a luat dela or­dinea zilei pentru a se tipări şi a fi pre­sentat în şedinţa de mâne. 1. Lengher raportează despre fondaţiunea Gojdu. Sporul bănesc îi ia congresul cu plăcere la cunoştinţă. La propunerile comisiunei cari ţintesc îmbunătăţirea spirituală a tinerimei stipen­­diste , Bredicean urmează o priveghiare mai in­tensivă. Salevează apoi plângerile ventilate şi prin ziare, că se împărtăşesc de stipendii şi fii de virilişti, pentru corni stipendiul e nu­mai articlu de lux, până când cei săraci şi meritaţi nu se împărtăşesc de stipendiu. Ep. I. Meţianu recunoaşte, că într’adevăr caşurile regretabile aduse de dep. Bredicean au obvenit, dar, din seducere, căci respec­tivii au produs atestate de paupertate, prin cari îşi dovedeau sărăcia. C. Bredicean solicitează o mai bună in­formaţie. D. Cristea: Să se schimbe ziua serbă­rii Gojdu din Budapesta. R. Ciorogaru . Pentru cunoaşterea re­­sultatului practic al acestor jertfe, să se ştie ce se creşte pentru noi şi pentru alţi ca din aceste experienţe să se tragă conclu­­siuni pentru modul cel mai potrivit al sti­pendiării şi anume încât ar fi indicat un in­ternat, propune: să se ţină în evidenţă foştii stipendişti după stările ce le ocupă în viaţa publică. Tr. Barzu cere se primească propunerea fără nici o adăugire. Contra propunerii deputatului Ciorogaru vorbeşte V. Hamsea, care presupune, că Ciorogariu de aceea vrea să se eroeze foştii stipendişti, ca să-­i pedepsească, şi dînsul găseşte, că n’avem putere de a le face ceva la cei perfizi. P. Cosma combate asemenea propune­rea dlui Ciorogaru, că nu se pot erua foştii stipendişti, şi relele cari au dat lui Cioro­garu impuls la propunere ei vor cerca ale sana şi anume chiar acum să ocupă şi dînsul cu idea internatului. Epp. I. Meţianu găseşte de neexecutabilă propunerea. R. Ciorogaru reasumă importanţa ace­stei evidenţe pentru procesul cultural al ace­stei fundaţiuni. Propunerile comisiunei se primesc cart­a lui R. Ciorogaru cade din întâmpinăre cu 2 voturi. Şedinţa se încheie la 1 oră. Proxima se anunţă pe 4 ore d. a. POLITICA EXTERNA. Din Serbia. Sensaţiunea, zilei este astăzi schim­barea de guvern în Serbia. Siraici a încetat a mai fi ministrul­­president, care în locul lui a fost ch­­e­­mat Dr. Vladan Georgevici, actualul ministru plenipotenţiar al Serbiei la Constantinopol. Căuşele cari au adus cu sine că­derea lui Simici, sunt divergenţele dintre acesta şi exregele Milan. Dacă acum un an Simici foarte a­nevoie a primit formarea cabinetului, cu atât mai puţin s’a învoit, ca Milan să in­fluenţeze politica Serbiei, necum să mai satisfacă nouelor pretensiuni de parale cu care ex-regele mereu V. obsedia. Atât era destul, ca Simici să nu mai aibă încrederea tatălui. S’a mai în­tâmplat însă, că Simici să fie şi omul faptelor. Evenimentele din Orient l’au con­vins, că în cas de conflagraţiune balcanică, Serbia ar sta cu totul nepregătită în ceea­ ce priveşte ar­mata, el deci a luat în mână orga­­nisarea ei, a făcut în absenţa regelui Alexandru comande de arme în Francia şi de aici conflictul care a trebuit să sfîrşască cu căderea lui. Regele prin o scrisoare — pro­gram a făcut acum apel cătră mi­nistrul plenipotenţiar la Constantinopol Dr. Georgevici care a şi primit însăr­cinarea. Noul cabinet s’a format astfel: Mi­­nistrul-president şi externe: Dr. Vla­dan Georgevici; interne: Efrem Ando­­novici; finance: Stefan Popovici; co­m­­erciu: Lozanici; justiţie: Costa Eri­stici ; resbel: colonel Vucovici; agricul­tură: colonel Manacovici; culte şi ins­trucţie : Andreiu Georgevici. * Guvernorul Cretei. Marile puteri au convenit asupra guvernorului Cretei în persoana co­lonelului Schaffer din Luxemburg. Scha­ffer s-a născut la 1856, înainte cu 20 ani el a făcut parte din comisiunea de sub presidenţa lui Buker-paşa, care a elaborat raportul referitor la re­formele din Armenia. Schaffer a stat în fruntea mişcării contra sclavismu­­lui din Egipt şi a fost membrul sta­tului major în râsboiul din Orientul Sudanului. El a mers împreună cu generalul Wolseley spre Cartum cu scopul de a scăpa pe Gordon-paşa. Este căsătorit cu fiica principelui Da­­dian din Constantinopol. Din parlamentul austriac. Privitor la şedinţa de Vineri în care a vorbit şi contele Badeni, se scrie: După­ ce dl Schuber, german-naţional, s-a declarat pentru punerea sub acuzaţie, dl Badeni face o expunere a incidentelor din Egger, pe baza rapoartelor oficiale şi constată că autorităţile au procedat la Egger, în mod foarte legal. Măsurile de siguranţă luate erau perfect îndreptăţite. In ce priveşte pe răniţi de cari au vor­bit oratorii, din ancheta cea mai minuţioasă resultă că în puţinul număr al răniţilor nu-­i decât o singură rană de remarcat, şi nici aceasta nu e gravă. Contele Badeni conchide zicând că la astfel de incidente trebue luate în conside­raţie următoarele două lucruri: întâiu ca autorităţile să proceadă în mod legal, şi al doilea ca să proceadă în aşa mod ca să nu fie lovite interesele publice a căror ocrotire, le este încredinţată. (Aplause la dreapta şi în grupul ceh). D-nii Stransky şi Schwartz propun tre­cerea la ordinea zilei asupra cererei de pu­nerea sub acuzaţie. D. Funcke, german-liberal atacă guvernul cu energie. Discuţia e întreruptă. Apropiata şedinţă va avea loc Marţi. Partidul naţional din Bucovina şi cabinetul Badeni. La 18 octombre a avut loc la Vie­­na o conferinţa lungă a presidenţilor cluburilor din majoritatea parlamen­tară. La această conferinţă a luat parte şi contele Badeni. „Patria“ din Cernăuţi publică un interesant raport special asupra aces­tei conferinţi care n’a contribuit încă la lămurirea situaţiei. Raportului „Patriei“ termină ast­fel: »Partidul român trebue să-şi dea bine seamă, că oportun este de a rămânea în luptă alăturea cu guvernul fără garanţii. Partidului naţional român nu îi va da mâna să sprijinească un guvern, care nu face nimic întru ameliorarea situaţiunei noastre politice şi care nu are inima de a ne spri­jini. Zi de zi se comit la noi în ţară vol­nicii contra intereselor noastre naţionale şi cele mai juste postulate ne sunt desconsi­derate. Ce poziţie va lua Badeni ? Este dis­pus să schimbe această situaţiune insutina­­bilă? Aceasta e acum chestiunea şi de la resolvarea acesteia depinde atitudinea par­tidului român. Chestiunea este însă atât de importantă în­cât deja de acum e necesar să ne lămurim pe deplin. Credem încă în posibilitatea unei soluţiuni mulţumitoare, dar amânarea ei nu este permisă sub nici un preţ.“ Din România. Suvenir. Din Bucureşti s’a expediat M. Sale împă­ratului Francisc Iosif fotografiile luate pe vremea petrecerii M. Sale în România. Tablourile, lucrate în atelierul Socec, sunt adevărate lucrări de artă. Legat în aur, albumul trimis M. Sale împăratului poartă o dedicaţie a M. Sale Regelui. S’a făcut cu totul cinci albumuri: pentru cei doi suverani, pentru M. Sa Regina şi pentru contele Goluchovsky şi dl D. Sturdza. * Oaspeţi. A. S. R. Ducesa de Saxa-Meiningena a sosit Vineri la Predeal, la oarele 4/30 p. m. Alteţa Sa Regală a fost primită, în geni Predeal, de MM. LI. Regele şi Regina, de soţul Ei A. S. Ducele, de Saxa Meiningen cu Principesele Fedora şi Beatrice, şi de suitele Majestăţilor şi Alteţelor Lor. După o şedere de câte­va minute în gară, MM. LI. Regele şi Regina, cu Augu­­ştii Lor oaspeţi şi suitele, s’au urcat în trenul regal care a sosit la Sinaia la orele 5.15 seara. * Inaugurare. La 17 Octombre se va inaugura cu o deo­sebită ceremonie rectificarea unei noui părţi din braţul Sulina. Comisiunea Danubiană a invitat pe dl Ion I. Brătianu, ministru lucrărilor publice, ca să asiste la această festivitate. Dl ministru al lucrărilor publice va pleca din capitală Luni seara, însoţit de d-nii in­gineri Radu, Duca şi Saligny, la Galaţi, unde va visita Marţi toate lucrările pentru apărarea oraşului. Mercuri dl ministru va fi la Sulina, unde va lua parte la serbarea inaugurărei. De la Sulina d-sa va trece poate la Isac­­cea, care joi seara va fi în capitală. * Un incident. De câte­va zile se face mare sgomot în jurul lui Sava Oprişor, servitor la spita­lul Maternitatea, a cărui extrădare a ce­­rut-o guvernul austro-ungar. Ziarele opo-' tiţiei spun că e acest servitor este »victimă politică", condamnat pentru­ că ar fi acla­mat pe­ dl Dr. Raţiu şi că guvernul român ar fi trădător dacă l’ar extrada. Fată însă mărturisirea făcută de Oprişor la judele de instrucţie Urlăţeanu: „Da împreună cu Balteş Lazăr al lui Andreiu am fost condamnat de judecătoria din comitatul Sibiiului pentru­ că am fi bă­tut pe Sava Lazăr Negrilă din comuna noas­tră. Eu am fost condamnat la 2 luni închi­soare şi 20 fi. amendă şi Balteş Lazăr la o lună inchisoare şi 50 fi. amendă. Acel Sava Lazăr Negrilă Intrase într’o noapte la mine în curte, eu l-am dat afară, car’ Balteş Lazăr al lui Andreiu, împreună cu alţi băeţi, l-au bătut. El zisese că şi eu îl bătusem, şi aşa am fost condamnat“. D. judecător de instrucţie, prin ordonanţa sa, având în vedere că Savu Oprişor al lui loan mărturiseşte faptul pentru care a fost condamnat, având în vedere că faptul pen­tru care acest supus ungar a fost urmărit şi condamnat de autorităţile judecătoreşti ungare constitue şi după codul nostru pe­nal un delict care este prevăzut şi pedep­sit de art. 239 C. P., având în vedere că, conform art. 557 din pr. C. P. român, pedeap­sa la care numitul a fost condamnat nu este prescrisă, având în vedere că, în toate convenţiunile ca Statul român are cu dife­rite State, se prevede că cerere de extră­dare se poate face pentru faptul de loviri şi răniri grave, fapt care în speţă se impută lui Savu Oprişor, etc. etc. — în unire cu conclusiile procurorului, declară că e loc de estrădare, dacă va încuviinţa Consiliul de miniştri. * Afacerea din Tulcea. Mai mulţi Bulgari din Tulcea au sosit la Bucureşti pentru a reclama contra d-lui I. Neniţescu, energicul prefect, care nu lasă ca Bulgarii să se considere acolo ca şi când ar fi în Bulgaria. Ministrul de interne, dl Ferichidi, a şi spus delegaţiei bulgare, că dl Neniţescu are toată încrederea guvernului. Că o are şi pe a populaţiunei române, resultă şi din urmă­toarea telegramă ce s’a trimis ziarului „Drep­tatea“ : ,Regretăm uşruinţa cu care aţi căzut în cursa ce v’au întins cei mai neîmpăcaţi ini­mici ai Românismului în Dobrogea. „ In numele Românilor Tulceni, protestăm contra atacurilor nedrepte ce aduceţi prefec­tului Neniţescu. Nu intrensul caută să lovească deputăţia bulgară ci în opera lui de dreptate, cultură şi românism.

Next