Tribuna Poporului, ianuarie-iunie 1898 (Anul 2, nr. 1-122)

1898-01-15 / nr. 10

15/27 Ianuarie 1898 uină cu un amendament stilar propus de dl Dr. Mureşianu. De-odată cu aceasta se face apel la comitet, ca împreuna cu preşedin­tele, dl N. Petru­ Petrescu, să stea şi mai de­parte la postul său şi să nu demisioneze, car’ comitetul s’a supus dorinţei unanime a adunării prin ce a căzut punctul privitor la alegerea unui nou comitet, dare peste celelalte puncte s’a trecut foarte repede, fiind aleasă prin aclamaţiune comisiunea consurătoare; de-asemenea votarea budgetu­lui şi toate celelalte s’au făcut prin aclama­ţiune. S’a votat apoi încredere şi recunoştinţă presidentelui pentru zelul şi activitatea do­vedită în interesul Societăţii după care a urmat închiderea adunării. n­outăţi Arad, 26 ian. n. 1898. Sosirea damelor sase la Viena. Despre sosirea la Viena a damelor sase se scrie: Deputaţiunea femeilor a fost întimpinată de cătră universitarii saşi din Viena cu a­­claraaţiuni de­ să trăească. După­ ce co­rul în onorul deputaţiunii a cântat „ Sach­senlied “, studentul Trepper a ţinut o fru­moasă vorbire de bineventare, care Gerst­­gmser redactorul ziarului „ Ostdeutsche Rundschau“ a predat deputaţiunei un fru­mos buchet de flori.* O declaraţiune. In faţa scriselor presei maghiare, care a desinat pe d. I. Coroianu ca trădător al secretelor comitetului naţio­­nalităţilor şi a spus că nainte de întrunirea comitetului d-sa a fost pe la ministrul pre­sident Bánffy, d. Coroianu dă în „Tribuna“ de la 13/25 o declaraţie. Declară anume de calomnioasă ştirea, că nainte de şedinţa co­mitetului ar fi fost prin palatul ministrului preşedinte, şi spune că pe la ministerii a fost numai după şedinţa comitetului. D. Coroianu mai spune, că „procesul ver­bal a fost trimis în original la mai multe redacţiuni imediat după subscrierea aceluia“... Observăm că noi n’am primit acel proces verbal. De altfel nici nu înţelegem ce zor era ca acest proces verbal să se trimită ziarelor, când cuprinsul lui nu era menit publicităţii. * Foamete în Canaan. Din Ciaba se vesteşte că foametea a început a domni şi în comitatul Bich­işului, unde sunt cele mai întinse şi mai roditoare câmpii. In Körösladány, o mare co­mună din acel comitat, mai mult de 400 de oameni nu au pâne pe masă, care oraşul Bichiş a votat deja 500 11, pentru ajutorarea săracilor şi a celor ce flămânzesc. * Din uniţi unitari, Ziarul „Ara­nyosvidék“ din Turda publică ştirea, că 20 de familii române gr.-cath. din Bicalat, în frunte cu judele comunal, au trecut la religiunea unitară. Cauza trecerei uniţilor la fel. unitară, nu­mita Ioae zice că au fost desele ne­înţelegeri dintre ei şi preotul lor. La trecere însă i-a îndemnat mult şi pre­otul unitar din Altar, care în zelul seu de a-­şi aduna ei în strună, ţi­nea dese conveniri, la cari învita şi pe Români şi îi îndeamnă mereu să primească unitarismul. * Drumul lui Andrée. Din Kiev se scrie, că D-rul Payer a ţinut acolo o interesantă conferenţă despre Andrée, temerarul apostol al ştiinţei. Conferenţiarul zice, că încer­carea lui Andrée, chiar dacă nu ar avea resultatul dorit, din punct de vedere al is­toriei culturale este şi va rămânea una dintre cele mai însemnate. Cât despre in­­terprinderea şi soartea lui Andrée, confe­renţiarul îşi exprimă părerea că­ Andrée ar fi trebuit se examineze înainte de ple­carea sa toate referinţele climatice şi se facă experimente ca să se convingă, că pare posibil e că balonul să se urce până la o înălţime stabilă ? Pe lângă referinţele favoritoare de pe timpul plecării sale, aero­­nautul temerar ar fi trebuit în cel puţin patru zile se ajungă la strîmtoarea Behring, ceea­ ce — după ştirea poştei de porumbei — nu s’a întâmplat. E probabil dealtmintrea că Andrée ’şi-a ajuns scopul, dar’ nu e­eschis ca balonul lui să se fi cufundat sau să fie purtat de vânt cătră pământul „Franz Iosif“. — Groaznică trebue să fie însă posiţia lui în caşul, dacă a dat de pă­mânt departe de locurile populate. In a­­cest cas numai aşa se va putea gândi la scăpare, dacă a descins cumva pe vre-un litoral al Siberiei. Ca se auzim în curând despre Andrée vre-o ştire, nici gândi nu ne putem.* O nouă catastrofă în Reşiţa. Abia trecu anul de când s’a întâm­plat la mine de cărbuni din Reşiţa o expresie îngrozitoare, a cărei vic­timă au fost 8 de băeşi. Acuma ne soseşte ştirea despre o nouă nenorocire întâmplată tot la ace­leaşi mine de cărbuni. Luni seara la oarele 11 în mine s'au înecat 8 munci­tori. Din norocire oxidaţia nu a pro­dus expresie, căci atunci catastrofa ar fi mai mare şi tot a­şa de tristă ca în anul trecut. ♦ Concurs pentru post de notar. Pentru postul notarial din Buteni devenit în vacanţă prin abzicerea dlui Isidor Popescu, proto­­pretorul Boroşineului Boros Ferencz publică concurs. Reflectanţii au a-şi trimite petiţi­­unile lor până în 11 Febr. Alegerea va fi în 12. c. Avis candidaţilor români. * Societatea Macedo - română. Duminecă membrii consiliului de 35 al societatei Ma­cedo-române din Bucureşti s'au întrunit şi au ales biuroul diriginte în persoana d-lor V. A. U,­ecină. S. Perietzeanu-Buzău, Dr. Leonte ca membri. C. Ioanide, casier; C. Naum. Lăzărescu-Lecanta, secretari. După aceea s’a primit cu aclamaţie do­­naţiunile d-lor Urechiă, Leonte şi Dan cari constituesc câte o subvenţie de 600 lei pe an pentru câte o şcoală din Macedonia. Budgetul a fost votat cu un excedent de 4000 lei.* O sârbare poliglotă. „Propaganda fide“ a arangiat zilele trecute o interesantă săr­­bare în Vatican. Festivitatea s’a numit serbare poliglotă, deoare­ce la aceea au fost representate aproape toate limbile d­in lume. La festivitate, afară de limbile europene, s’au rostit discursuri în toate limbile exo­tice din partea misionarilor şi pelerinilor participanţi. Un misionar a ţinut un lung discurs în limba chineză , iare alţii discutau în limba zulu-caferilor. La serbare au fost de faţă mai mulţi cardinali şi ambasadori. * Romanul unui conte amorezat. Vieaţa cu feluritele ei referinţe produce adese­ori tablouri mai interesante şi romane mai pă­trunzătoare decât cea mai viuă fantasie. — Astfel de roman pătrunzător e şi romanul tinărului baron englez Egon Scher-Will. Bată-l în cea mai scurtă schiţare. Tinărul conte e un om nefericit. La ne­fericire ’l-a împins însăși părintele seu, care ca tată sever nu ș i-a dat voie să-’şi ia de soţie pe aleasa inimii sale, idealul a­­morului seu. — Caşul a produs sensaţie în cercurile sociale ale familiei aristocrate car’ presa dinaintea căreia nimic nu se poate ascunde, a arătat caşul în toate de­­tailurile sale, ear’ publicul petrecea cu sim­patie şi compătimea pe tinerul baron în calea spinoasă a primului seu amor. Iu­bea pe o fată englesă şi de o rară frum­­seţă. Tatăl seu însă se opunea în cel mai pronunţat mod voinţei fiului seu. Adecă povestea veche rămâne pururea nouă. Fata în desperarea ei a într­at în­­tr’un claustru, ca să ’şi caute mângăere şi să-’şi uite durerea; dar’ el, tinărul a luat lumea în cap. S’a despărţit de toate, dar’ pe amanta lui în zădar a încercat să o uite; fără ea nu avea vieaţă. S’a dus la clau­stra şi ’şi-a furat amanta. Dar’ soartea a prelungit firul romanului. Părintele tină­­rului a despărţit cu forţa pe cei doi amanţi. Fata desperată s’a otrăvit, dar’ tinărul ba­ron ’şi-a tras un glonţ. A voit să-’şi caute scăpare în moarte dar’ medicilor le-a suc­ces să-’l scape de moarte. S’a vindecat dar’ pe amanta sa nu o poate uita. Inspector defraudant. Din Cinci biserici se scrie că Ottocsany Géza inspectorul do­­minial al marelui proprietar Schossberger Lajos, după­ ce a comis o defraudare mai mare a luat lumea în cap. Defraudantul inspector a adresat din Stettin nevestei sale o epistolă în care își motivează fuga sa cu aceea, că a perdut banii lui Schossberger. La epistola sa de­fraudantul a alăturat 500 fl., dar­ soţia lui a predat banii la poliţie. Ottocsanyi avea mai de mult gândul să o tulească, ceea­ ce se deduce şi din îm­pregiurarea, că de câ­teva luni a studiat cu multă diriginţă limba engleză şi Baedeckerul american. După combinaţiunile făcute până aci Ottocsanyi a dus cu sine o sumulică frumoasă de peste 50.000 fl. O depeşe sosită mai în urmă vesteşte că Ottocsany e deţinut în Copenhaga. * Conştiinţă de păcat. „N. W. T.“ pu­­lică din Londra ştirea, că la tribunalul de acolo s’a presentat zilele acestea un ca­valer numit Wiliam Neville, fiiul unui membru al cesei magnaţilor englezi. Ca­valerul s’a presentat înaintea tribunalului ca să-’şi ceară pedeapsa. Tinerul Neville a falsificat adecă un cambiu de una-sută­­zece mii fl. Faptul ’l-a comis astfel, că a pus înaintea prietenului seu May o hârtie pe jumătate acoperită învitându-­l să-­şi is­călească numele. May în buna credinţă, că prietenul seu vrea să facă vre­o glumă, îşi scrise numele fără să fie ştiut că hârtia acoperită este o blanchetă de cambiu. Când May a ştiut că gluma prietenului seu e prea groasă şi că prin uşurinţa sa e tras pe sfoară până la suma de 110 mii fl., a plecat la tribunal să insinue gluma prie­tenului seu, dar’ glumeţul Newille’i-a pre­mers. S’a presentat însuşi la tribunal şi ’şi-a mărturisit păcatul. # Telefon între New-York şi Londra. Cu toate perfecţionările de până aci ale telefo­nului, întrebuinţarea acestuia între locuri mai îndepărtate nu a succes. Acuma însă un inginer din Odessa, după cum se ves­teşte, a aflat un mijloc prin care telefonul se va putea întrebuinţa chiar şi între locu­rile despărţite prin mările întinse. Invenţia ingeniosului inginer redă vocea cu atâta tăriă, în­cât din odae ori­cine poate auzi bine vorbele comunicate pe telefon, ceea ce s’a şi dovedit cu ocasiunea unei probe. Inventatorul vrea să înfiinţeze linie telefo­nică între Londra şi New-York la care va aplica nou­le sale aparate. TRIBUNA POPORULUI Avis literar! A eşit de sub presă „Dietestica poporală“, cu deosebită considerare la modul de viaţă al ţeranului român, tipărită cu ajutorul a­­sociaţiunei. Cartea ilustrată cu mai multe figuri în text este un adevărat material instructiv cu deosebire pentru preoţii, învăţătorii şi e­­conomii noştri de la sate. Onoraţii domni cari a primit liste de abonament pentru aceasta lucrare, sunt ru­gaţi a ’mi­ le retrimite fie ori şi cu ce re­­sultat. Preţul unui exemplar cu porto postal cu tot costă­­um­ai 85 cr. Mai lesne se poate procura prin asem­­națiuni poştale adresate la subscrisul. Cel care abonează 10 exemplar­e de-odată primește unul gratis. Bran, (Törcsvär) la 22 Ian. 1898. Simeon Stoica, medic. Nr. 10 - Pag. 47 Ínvité re la abonament Deschidem prin aceasta abonament pe anul 1898 la „TRIBUNA POPORULUI“ Condiţiunile de abonament, însemnate şi în fruntea foii, sunt cele următoare: în Monarchie: Pe un an...................................fl. io. Pe Va an...................................„ 5.— Pe V* an . „ 2.50 Pe o lună....................• . . n­­.__ Pentru România și străinătate: Pe un an..............................franci 40.— NUMERII DE DUMINECA pot fî abonați deosebit, ca foaie pentru popor, cu 2 11. pe Uit an, având o întindere de 8 pagine, cele 4 pagine ale foii de zi, plus un adaus poporal de 4 pagine. fflSBr Domnii cari se abonează la foaia de zi cu 10 fl. pe an, nu au să mai plătească nimic pentru adausul po­poral dela numărul de Dumineca. Administraţia „TRIBUNA POPORULUI ". ULTIME ŞTIRI Chestiunea ilumană. In chestiunea disolvării representanţei ilumane, ministrul internelor a adus deja hotărîre. In sensul decisului adus pe basa resoluţiunei consiliului de miniştri, ministrul încredinţează guvernorului toate atributele delegaţiunei şi a representanţei disolvate, afară de schimbarea regula­mentului orăşenesc, vinderea sau cum­părarea proprietăţilor şi ridicarea îm­­prumutelor orăşeneşti. In caşuri de ur­genţă însă, când adecă acestea nu s'ar putea am­âna până­ la noua constituire a representanţei, guvernorul poate lua disposiţiuni şi în caşurile excepţionate, bine­înţeles, cu aprobarea ministerului. Afa­cerile băncii orăşeneşti le conduce şi în viitor comisiunea aleasă de representanţa disolvată. Budapesta, 25 Ianuarie. Damele şase au rugat pe baronul Banffy­ să le mijlocească audienţă la M. Sa Monar­­chul. Primul ministru a retuzat însă cere­rea. Bok­eff osândit la moarte. Sofia, 25 Ian. Curtea de apel a adus în procesul Boiceff sentenţă care a produs mare sensaţie. Judecata primei instanţe a fost schimbată şi atât căpitanul Bo­­iceff cât şi gendarmul Novelici au fost osândiţi la moarte. Procesul Zola. Paris, 26 Ian. Zola a mai fost dat în judecată şi de cei trei experţi în procesul lui Dreyfuss. Fiecare cere câte 100.000 franci despăgu­bire. La proces, Zola va propune 104 mar­tori, între cari generali, foşti miniştri şi mai mulţi membrii ai corpului diplomatic. Procesul va ţine poate şi 3 săptămâni. Intre cei propuşi de martori sunt Siess, ambasadorul Rusiei la Bruxella, Nareskin, consilier de ambasadă rus, Schlatan, con­silier de ambasadă german, Dumba, con­silier la ambasada austro ungară, ataşaţii Schneider (german) şi Pani­gardi (italian). Editor: Aurel Popovici-Barcianu. Redactor responsabil: Ioan Russu Şirianu.

Next