Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1860-02-14 / nr. 66
Sghimona Momina. ea 3- proceda după ordinulu ideilor espuse în acea programă. I. Finoapțele. „Discultarea dar a prosperităței publice este țălul, ministeriulu se însărcinează de a o realiza prin mijloculu împrumutului. Dacă, în adevăru, guvernul va lua asupră și de a îndeplini toate aceste făgăduinți, atuncea ar rămăne foarte puținu lucru pentru activitatea privată; și găsimu, la capitul Industrie, comerțu și agricultură, espusă o teorie contrarie; căci, acolo cetimu: „În ochii noștri, „industriea are să gioace unu rolu temeinicu în „consolidarea naționalităței noastre; dacă „centralizarea guvernămentală arată mari „avantaje, cuprinde totu odată și mari de„fecte: cetățenii, deprinși de a vede pe „guvernu că"mitea dreptul de inițiativă în„tru toate, se obicinuescu, prin urmare, a da „toate pe socoteala Statului, și a aștepta „toate de la el”. „Această mai din pe urmă teorie ne pare mai nimerită, și ne dispensează de a refuza pe acea dentăi. „Dară să venimu la cercetarea mijloacelor finanțiale, de la sine se înțălege, că unu țelu așa de generalu, ca prosperitatea publică, nu se poate îndeplini decătu prin mijloace colosale. Detimu în Mesagiu la pagina 4-a: „Vomu proceda la înființarea institutelor de creditu, precum: bancă circulară, și bancă fonciară.” Întrebămu, în care Statu alu Europei Statul s'au constituatu ca bancă fonciară sau bancă comercială? „Rezonul cel mai simplu ne zice că un asemine sistemu este vițiosu; atribuțiile unei bance nu potu fi altele, decăt acele a tuturoru stabilimentelor comerciale; ele sunt expuse la toate șansele evenimentelor, prin urmare, la căștiguri dar și la pagubă. „Întrebămu dar, cu ce s'ar putea acoperi la întămplare paguba? Negreșit, cu averea și venitulungatului, ce ar sluji de garanție la capitalulu împrumutatu; cine va acoperi însă atunce deficitul budgetului? De la sine se înțălege: averea privată și sporirea contribuțiilor. Eană, dar, că tot proiectul finanțelor se întemeiază pe unu fundamentu surpatu, fiind că asemine măsură ar fi cu desăvărșit nedreaptă și nelegiuită; nimenu poate fi, în interesul de împrumuturi personale, solidariu răspunzător pentru trebuințele și nevoile private unei a treia față, greșelniciei după care ar putu cineva că:„Ear că o bancă poate face și trebi rele, slujește de dovadă pilda foastei Bance Naționale. O bancă, înființată suptu asemine Impregiurări, departe de a produce unu folosit obșteste simțit, ar fi lipsită chiar de condiția de prosperitate cea mai neapărată, adică de încrederea publică. Înființarea institutelor de credit sunt, negreșit, de cea mai întăia importanță la noi n țeară; însă Guvernul n'au ales mijloacele cele mai priincioase pentru crearea unoru asemine instigute; atragerea capitalurilor presupune, consolidarea creditului, elaborarea unui proiectu de creditu, și publicația unor asemene institute de creditu. P. Restiția. Capitul justiției vine în mesagiu în urma acelui al finanțelor, și zice: Or cumu să fie, eu preferu zece greșeli, făcute cu pună credință decăt o singură prevaricație. eAcesta este principiul pusu Inainte de ministeriul justiției: unu lucru vise au uitatu de a ne spune, adecă, care este semnul netiga în opinia ministeriului încrederea de onorabilitate și provitate? Măsura meritelor unui giudecătoriu neatărnatu nu se poate, după părerea noastră, nici cumu lăsa în buna viitoare apreciație, și în discuția părerilor unui ministru, ci trebuie a se căuta în dispozițiile precise a unei legi speciale și nestrămutate. Teoria ministeriului justiției confundă sfera moralului și a dreptului: cine nu știe că în sfera conștiinței, unu giudecătoriu ce comite o greșeală prin neștiință este, moralicește, mai puținu vinovatu decătu acela ce o comite cu deplină cunoștință a cauzei, și împinsu numai de patimile sale? Dar, în sfera dreptului, interesul social cere, pe de o parte, aspra înfrânare a giudecătoriului prevaricatoriu și totodată garanții pozitive de științe și de experiență; căci, nu este trebuință ”de zece greșeli făcute cu bună credință' ca să se poată compromita onorul, vieața și averea cetățenilor, ci o singură greșală repetată de majoritatea a trei instanții va izbuti la același resultatu. IP. Cultul. „Ministeriul Cultului ne anunță unu proiect de lege în primirea căsătoriilor; motivul ăl găsește în scandalele prilejite prin ușurința despărțeniilor. Nu cunoaștemumai de aproape acestu proiectu, noi știmu numai atăta, că după legile canonice a religiei noatre ortodocșă numai biserica este îndreptate de a lega și deslega cununia; apoi nu puteamu admighe cumu o lege civilă, într'o chestie atingătoare de competența bisericei, ar putea printr' unu farmecu pune capătu unor abuzuri isvorite de'ntr'o rană socială? rană, ce numai creșterea, prefacerea ideilor, a obiceiurilor, a legiuirei sociale și, într'unu cuvăntu, întemeierea moravului publicu ar pute-o cu vreme vindeca IV. Administrația. În acestu capitul resare mai multu decăt în toate celelalte spiritul de centralizație de care minsteriul este însuflatu. „Ce se poate conclude din toate aceste? Noi vedemu că în mijlocul sistemului reprezentativu și constituționalu, chiemai desvăli mai cu întindere libertățile publice, privighitorii de ocoale, eșiți chiar după Reglementu din scrutinul alegerilor comunale, reprezentănd prin urmare înttr'unu fel cu interesele obștiei de care facu parte, acești funcționari ai poporului ăi vedeau de-odată înlocuiți prin ofițeri militari, supuși disciplinei și regimelui ostășescu, singur mijlocul spre a nu ave nici militari Acesta ar fi buni, nici amploiați civili capabili: deosebitele ștințe, deosebitele indeletniciri prac tice slujescu la aceasta de dovadă. „La asemine măsură nu ar lipsi decăzu de a înlocui și pre prefecți în noua întindere a sferei lor active prin gubernatori militari spre a înființa în toată țeara regimul soldățescu. O asemine administrație ar fi cu totul contrarie obicieiurilor și simțirilor Moldo-Romănilor, carii sunt deprinși a vide în șeful Statului pe părintele obștescu al nației. Dar neatărnarea în care sinisteriul proiește a pune isprava măsurilor ce se vor hotări în chestia proprietăței, de bună orgapinisare a comunelor, o asemine solidaritate, nu o Ințelegemu, și vomu aștepta întru aceasta explicația ministeriului. "Armia. „Principiul ca armia să fie constituită astafel cu incătu ținerea ei să nu aducă pagubă nici finanțelor noastre, nici brațelor u agricole nu putemu destul a'l aproba. In ceea ce se atinge însă de organizarea ei, noi nu ne socotimu competenți de a ne rosti. VI. Cerririle Publice. „Ministeriul lucrărilor publice ne anunță unu nou sistemu de esecutare a lucrărilor publice, prin companii de întreprinzători. „Avantajul unui asemine sistemu este vederat, însă nu știmu care sunt garanțiile ce ele potu înfățoșa? care sunt condițiile cu care vroiescu a se alcătui? și care este mijlocul celu mai nimeritu spre a dobăndi cele mai folositoare rezultate? Toate aceste observații se aplică și la esploatarea băilor de fier și cărbuni; toate aceste obiecte sunt mai multu niște chestii de studiu, la care trebuie mai întăiu a se chiema oameni speciali esperți, cu științe și cu experiență, spre a le desbate și otări în urmă. III. Ministeriul Instrucției Publice. „El dă o mai mare preferență sistemului „de învățături ce ar fi mai apropiat trebuinților și naturei Romănilor, decătuimi„tot fără nici o chipzuire de cutare sau cu„tare instituție streină. „O asemenea preferență nu o puteamu admite; toate desvălescu facultațile intelectuale a omului, și'l pregătescu pentru vieața practică; atăta se poate zice numai că disvoltarea lor trebuie să fie treptată; deosebirea între ele se poate zice: că unele sunt generale, și altele sunt sociale; și trebuie de o potrivă cultivate, ca și la toate intitutele europene, spre a pute fiecare găsi o îndeletnicire și facultăților sale individuale! „a capitula acesta, în sfărșit, se relevează însămnătatea ce ministeriul vroește potrivită dispozițiilor a da științelor agronomice, asămăluind pe „unu doctor de agronomie, în considerație „și avantaje materiale, cu unu doctor de „litere.” „Doctorul de Agronomie va fi în adevăr o creație nulă, căci o asemine dignitatea încă nu este cunoscută în celelalte părți a Europei științifice. VGIP, Industrie, Comerțu,Agricultură. „Acestu capitul resumă niște principii de economie politică, mai cu samă asupra libertăței comerțului și a industriei, precum și alte doctrini adoptate din sistemele nnoă de economie politică; într'un cuvănt, acestu capitul se poate capitul de teorii. numi una „Chestiea cea mai însămnată In el este acea atingătoare de țerani și proprietari; principiulu nu este nici cum lămurit: soluțiea cuestiei seamănă pănă ce va fi studiată atundu. M. Sgrăianui. „Amu ai doritu, ca ministeriul trebilor streine să fi țintitu luarea sa aminte, între alte, pe unu obiectu demnu de a sa iscusință. El știe prea bine că bogăția unei țeri consistă, mai cu samă, în înlesnirea puterii lucrului, în îmmulțirea brațelor. Țerile noastre înzestrate cu pămăntul cel mai roditoriu, situate sunt clima cea mai priincioasă în centrul Europei, traversate de unul din riurile cele mai vii și mai lesnicioase comerțului, sunt sarace de brațe lucrătoare. „Nu sunt făcute aceste țeri de a atrage, prin unu sistemu de colonizație națională, brațe streine, care se găsescu cu profuzi dar prin Staturile megieșe? Pămănturile pustie, ce alcătuiescu unu fondu național în partea Besarabiei anecsată, se vor pune în spre a