Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)

1860-03-31 / nr. 79

­.­­ : PREPUL: pe Granu 2 galbeni. - a- 3 mpomtomana. Asepăta făie eve­ve unge ogi re perteșița. Abonamentele se faep in lassi la digeștia foiei stgada Talralagilog; lag in Vneptesti si rghin distghiste la esreditogiile rostelog. IȘȘii, gioi 30 MARTIE 1860- G PCRECUL: pe f. anu 22 lei ANUL 1 (( e REVISTĂ DIN LĂUNTRU. Iașii, 30 martie 1860. De la București avemu știri numai prin foile publice. Dintre aceste priimirămu Mo­­ligoriul păn'la 14 martie, Romănul păn'la 15, Conservatorul Progresistu din 15 și 18 martie. Din Romănul din 15 martie aflămu că sămbătă la 17 martie căte­ va mii din poporul capitalei, cu mulțime de torcii aprin­­se și stindarte cu colorile Italiene, s'au fost dusu la locuința consulului generalu al Sar­­diniei în Romănia, și, prin aclamări de fe­­ricire, chiamară pre representantele italiane ca să priimească urările de frățească bu­­curie ale Italienilor de la Dunăre pentru bucuria unirei fraților săi din Italia centrală. D. Strambia, carele era la teatru, veni îndată a­casă spre a mulțumi poporului Romănu. În­­tre alte călduroase vorbe­au zisa delegați­­lor manifestărei și aceste: Asigurați pe toți Romănii, Domnilor, de simpatiele frați­­lor lor din Italia, și de concursul ce ei vor da tot­deauna pentru naționalitatea Romănă. Voiu prevesti chiar în astă seară pre regele meu despre această felicitare. .. După a­­ceasta poporul ce năvălise în salonu, se re­­trase în curte; aclamările se înzeciră. D. Strambio deschise ferestrele și aruncă să­­rutări la toată mulțimea, care purcedea a se duce strigăndu: Trăiească Italia unită! Trăiească Vitorio­ Emanuele! Trăiească Cavur! Trăiească Garibaldi ! Trăească Strambio! Cumu eșiră în stradă, mulțimea stinse torciile și se împărșiră în liniște pe a­casă. Din Conservatorul Progresistu din 15 mar­­tie aflămu că în ședința ei de sămbătă, 12 martie, Adunarea din dealul­ Mitropoliei ale­­se pre centralii sei. Această alegere, zice foaia conservativă, au datu pricină la unu incidentu în care ministerul au susținutu o teorie cu totul anti-constituțională: teoria că nouii aleși nu potu întra în exercițiul func­­țiunilor lor fără sancțiunea domnească a votului Adunărei!.... Adunarea, adauge Con­­servatorul Progresistu, a respinsu această doctrină; și ministeriul însfîrșitu și-au re­ După acestu incidentu. Adunarea au procedatu la trasu pretenția, și au făcutu bine” numirea unui comitetu însărcinatu a redacta unu respunsu la cuvîntul domrescu de des­­chiderea sesiunei legislative. Membrii acestii comisiuni sunt: DD. C. Bozianu, V. Boeres­­cu, I. A. Filipescu, I. Brăteanu, și G. Știr­­beiu. Numerul Conservatoriului Progresistu din 18 martie nu ne mai aduce nici o știre, nici o înformare directă sau indirectă din lăuntru; el cuprinde o parte din procesul-verbalu al ședinței din 8 martie reprodusu dupre foaia oficială. Refforma de aiei 17 martie ne spune și ea că sămbăta trecută capitala (capitala Romăniei, Bucureștii) au făcutu o manifestare strălu­­cită pentru a serba bucuria Paliei centrale, pentru unirea ei cu Sardinia, și că se pre­­lara și unu banchetu. D. consulu al Sardiniei, adauge Reforma, au manifestatu poporului capitalei cea mai vie fericire pentru simți­­mentele de fraternitate ale Romănilor, zi­­căndu că aceleși simțiminte frumoase au nutritu și nutrescu toți Italienii, și că nu­­mai dintr'o reciprocitate de simțiminte fră­­țești, numai dintr'o legătură strănsă și cor­­dială, atărnă viitorul Romăniei și al Italiei. Tot Reforma ne spune că Piteștenii bo­­escu a imita capitala, și a­ proposit o zice că ”ar dori ca toate județele Romăniei să imite esemplul frumosu al capitalei?” Ca respunsu la apelul confratelui nostru bucure­­ștean, noi zicem că, la această ocaziune a unirei Paliei centrale sub sceptrul regelui Sardiniei, ar face bine și Iașenii noștri, cum și Bacăuanii și Focșenenii etc. să trimită adrese de felici­­tare D-lui Strambia representantul M. S. re­­gelui Victor-Emanoil pe lăngă guvernămîntul M. Sale Domnului Romănilor.­­­­­ CCG­­ RMLMGGISALVIR ACTE OFIPRALE. Înaltu ordinu de zi. Din sentența Înaltei oștinești comisii de giudecată, prezentată nouă pe lăngă raportul cu n” 1360 a ministrului nostru secretariu de Statu la departamentul trebilor militare din Iași, încredințăndu ne Domnia noastră de cul­­pabilitatea colonelului Dim­itrie Fote, pentru deturnarea și măncătoria de bani ai Statului în sumă de 458.251 lei 942­, bani și alte obiecte de amuniție în timpul căt au coman­­datu regimentul de jandarmi. Noi am decretatu și decretămu. Arg. I. Degradarea numitului colonel Di­­mitrie Fote înaintea trupelor, și estopirea cu totul din oaste. Art. P. Indemnizarea Statului de­numita sumă bănească și cantiga de municiune se va esecuta de cătră autoritățile competente, după lucrările ce s'au înaintatu de ministe­­rul de rezbel din averea culpașului. Art. S. și cel de pe urmă. D. ministrul nostru secretariu de Statu la departamentul trebilor militare din Moldova este însărci­­natu cu esecutarea acestei ordonanțe. Datu-s'au în Rezidența Noastră Iașii în 17 martie, anul mărtuirei 1860, iar al Domni­­rei Noastre în doile. Principatele­ Unite cel al (Sub-scris) Alecsandru Ioan I. Contra­semnat, sinstru trebilor militare G. ANDRIAN. Detiniu în Monitoriul din 21 martie: Ordonanța Domnească, întăritoare sen­­tenței comisiei militare în contra colonelu­­lui Fote, s'au pusu în lucrare sămbăta tre­­cută, în 19 martie, cănd, trupele disponibile din toate armele precum și ofițerii au fost concentrați pe piața palatului la 67­, oare de dimineață. La 7 oare s'au datu cetire sentenției și ordonanței în ființa culpașului după care i s'au rădicatu insigniile militare. Esecutarea s'au făcutu de cătră generalul Milicescu, comandantul trupelor” O oper­ațiile electorale se vor verifica de catra Adunare, care are a ajudeca singura despre validitatea lor” Principiile cuprinse în acestu articul for­­mează baza esistenței a or­ce Adunări. Ele sunt adoptate în toate Sfaturile constituționale. Sunt însă puține constituții îin care prin­­cipul suveranității Adunărei în cuestia de verificarea membrilor ei să fie așa de lă­­muritu și de categoricu espusu ca în art. 17 mai susu citatu. Cauza este ușoru de fînțelesu: puterile, care au subscrisu convenția din 7/19 augustu 1858, vrănd să așeze în Romănia unu guvernu constituționaliu, au trebuitu să dee Adunărei toate mijloacele de ne-atărnare. Și cum ar pute altu feliu acea Adunare să fie o con­­trolă neadormită a actelor puterei esecutive ? Că aceasta au fostu chiar intențiunea pute­­rilor se lămurește din următoarele cuvinte a cerculărei D-lui Valevschi din 21 augustu 1858- „Știeamu că țeara, care trebuia organizată, „era de secule prada abuzurilor și a neo­­„rănduielelor administrative, pe cătu de nu­­­meroase pe atăta și învechite, gubernul Im­­­păratului au trebuitu să caute unu remediu, „și, în lipsă de oameni învestiți cu autori­­­tatea morală necesarie pentru a răspunde „la această misie, m­i s'a părutu cu putință „a'l găsi aiurea de cătu într'unu controlu „strictu și eficaciu, a căruia esercițiu va fi „datu în minele unei Adunări elective. Să examinămu acum semnificarea și în­­tinderea drepturilor așezate în acestu arti­­col de o așa mare însemnătate pentru cor­­pul nostru legiuitoriu. Credemu că nime­nu va contesta nevoia de a se verifica mandatul unui deputatu. A­­cela, care se prezintă ca mandatar al nației. Co­­legii sei, carii formează Adunarea întreagă, trebuie să fie recunoscutu de asemene, trebuie să adeverească că ele au fost aleși după toate formele prescrise, că în opera­­țiunile electorale libertatea votului alegăto­­rilor au fostu ne­atinsă de vre­o înm­urire că sătnicii, intimidări și corupții de orice feliu nu au urmatu. Căci altu feliu cum ar pute fi o Adunare sincera espresiune a dorinței și a voinței naționale? Pentru a verifica titlurile deputaților ce compunu o Adunare, în toate camerile se numescu comisiuni speciale. Numirea membrilor acestor comisiuni se face pretutindine prin sorți, și această pro­­cedură dă mai multe garanții de nepărtinire, cănd din contra comisiunile verificătoare, numite prin alegere, ca în Adunarea noastră, amenință a deveni espresiunea cutărei sau cutărei partide predomnitoare în Adunare, și potu ast­fel cu ușoru înăduși adevărul și dreptatea. Comisiunile de verificare, pentru a păși la lucrarea ce li s'a încredințatu, ceru mai ăntăiu de la guvernu actele alegerilor. Nu este exemplu ca acestea s'ar fi refuzatu A­­dunărei; căci ast­fel cu ea s'ar lipsi de toate cunoștințele trebuitoare pentru a examina și a judeca operațiele electorale, și ar veni în pericol a­ și perde cu neatărnarea chiar e­­xistența și însemnătatea, zice, la m­iz pi,is - - Ancheta parlamentarie. Art. 17 din legea electorală anecsată actul convenției din 14 augustu 1858

Next