Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1860-03-31 / nr. 79
. : PREPUL: pe Granu 2 galbeni. - a- 3 mpomtomana. Asepăta făie eveve unge ogi re perteșița. Abonamentele se faep in lassi la digeștia foiei stgada Talralagilog; lag in Vneptesti si rghin distghiste la esreditogiile rostelog. IȘȘii, gioi 30 MARTIE 1860- G PCRECUL: pe f. anu 22 lei ANUL 1 (( e REVISTĂ DIN LĂUNTRU. Iașii, 30 martie 1860. De la București avemu știri numai prin foile publice. Dintre aceste priimirămu Moligoriul păn'la 14 martie, Romănul păn'la 15, Conservatorul Progresistu din 15 și 18 martie. Din Romănul din 15 martie aflămu că sămbătă la 17 martie căte va mii din poporul capitalei, cu mulțime de torcii aprinse și stindarte cu colorile Italiene, s'au fost dusu la locuința consulului generalu al Sardiniei în Romănia, și, prin aclamări de fericire, chiamară pre representantele italiane ca să priimească urările de frățească bucurie ale Italienilor de la Dunăre pentru bucuria unirei fraților săi din Italia centrală. D. Strambia, carele era la teatru, veni îndată acasă spre a mulțumi poporului Romănu. Între alte călduroase vorbeau zisa delegaților manifestărei și aceste: Asigurați pe toți Romănii, Domnilor, de simpatiele fraților lor din Italia, și de concursul ce ei vor da totdeauna pentru naționalitatea Romănă. Voiu prevesti chiar în astă seară pre regele meu despre această felicitare. .. După aceasta poporul ce năvălise în salonu, se retrase în curte; aclamările se înzeciră. D. Strambio deschise ferestrele și aruncă sărutări la toată mulțimea, care purcedea a se duce strigăndu: Trăiească Italia unită! Trăiească Vitorio Emanuele! Trăiească Cavur! Trăiească Garibaldi ! Trăească Strambio! Cumu eșiră în stradă, mulțimea stinse torciile și se împărșiră în liniște pe acasă. Din Conservatorul Progresistu din 15 martie aflămu că în ședința ei de sămbătă, 12 martie, Adunarea din dealul Mitropoliei alese pre centralii sei. Această alegere, zice foaia conservativă, au datu pricină la unu incidentu în care ministerul au susținutu o teorie cu totul anti-constituțională: teoria că nouii aleși nu potu întra în exercițiul funcțiunilor lor fără sancțiunea domnească a votului Adunărei!.... Adunarea, adauge Conservatorul Progresistu, a respinsu această doctrină; și ministeriul însfîrșitu și-au re După acestu incidentu. Adunarea au procedatu la trasu pretenția, și au făcutu bine” numirea unui comitetu însărcinatu a redacta unu respunsu la cuvîntul domrescu de deschiderea sesiunei legislative. Membrii acestii comisiuni sunt: DD. C. Bozianu, V. Boerescu, I. A. Filipescu, I. Brăteanu, și G. Știrbeiu. Numerul Conservatoriului Progresistu din 18 martie nu ne mai aduce nici o știre, nici o înformare directă sau indirectă din lăuntru; el cuprinde o parte din procesul-verbalu al ședinței din 8 martie reprodusu dupre foaia oficială. Refforma de aiei 17 martie ne spune și ea că sămbăta trecută capitala (capitala Romăniei, Bucureștii) au făcutu o manifestare strălucită pentru a serba bucuria Paliei centrale, pentru unirea ei cu Sardinia, și că se prelara și unu banchetu. D. consulu al Sardiniei, adauge Reforma, au manifestatu poporului capitalei cea mai vie fericire pentru simțimentele de fraternitate ale Romănilor, zicăndu că aceleși simțiminte frumoase au nutritu și nutrescu toți Italienii, și că numai dintr'o reciprocitate de simțiminte frățești, numai dintr'o legătură strănsă și cordială, atărnă viitorul Romăniei și al Italiei. Tot Reforma ne spune că Piteștenii boescu a imita capitala, și a proposit o zice că ”ar dori ca toate județele Romăniei să imite esemplul frumosu al capitalei?” Ca respunsu la apelul confratelui nostru bucureștean, noi zicem că, la această ocaziune a unirei Paliei centrale sub sceptrul regelui Sardiniei, ar face bine și Iașenii noștri, cum și Bacăuanii și Focșenenii etc. să trimită adrese de felicitare D-lui Strambia representantul M. S. regelui Victor-Emanoil pe lăngă guvernămîntul M. Sale Domnului Romănilor. CCG RMLMGGISALVIR ACTE OFIPRALE. Înaltu ordinu de zi. Din sentența Înaltei oștinești comisii de giudecată, prezentată nouă pe lăngă raportul cu n” 1360 a ministrului nostru secretariu de Statu la departamentul trebilor militare din Iași, încredințăndu ne Domnia noastră de culpabilitatea colonelului Dimitrie Fote, pentru deturnarea și măncătoria de bani ai Statului în sumă de 458.251 lei 942, bani și alte obiecte de amuniție în timpul căt au comandatu regimentul de jandarmi. Noi am decretatu și decretămu. Arg. I. Degradarea numitului colonel Dimitrie Fote înaintea trupelor, și estopirea cu totul din oaste. Art. P. Indemnizarea Statului denumita sumă bănească și cantiga de municiune se va esecuta de cătră autoritățile competente, după lucrările ce s'au înaintatu de ministerul de rezbel din averea culpașului. Art. S. și cel de pe urmă. D. ministrul nostru secretariu de Statu la departamentul trebilor militare din Moldova este însărcinatu cu esecutarea acestei ordonanțe. Datu-s'au în Rezidența Noastră Iașii în 17 martie, anul mărtuirei 1860, iar al Domnirei Noastre în doile. Principatele Unite cel al (Sub-scris) Alecsandru Ioan I. Contrasemnat, sinstru trebilor militare G. ANDRIAN. Detiniu în Monitoriul din 21 martie: Ordonanța Domnească, întăritoare sentenței comisiei militare în contra colonelului Fote, s'au pusu în lucrare sămbăta trecută, în 19 martie, cănd, trupele disponibile din toate armele precum și ofițerii au fost concentrați pe piața palatului la 67, oare de dimineață. La 7 oare s'au datu cetire sentenției și ordonanței în ființa culpașului după care i s'au rădicatu insigniile militare. Esecutarea s'au făcutu de cătră generalul Milicescu, comandantul trupelor” O operațiile electorale se vor verifica de catra Adunare, care are a ajudeca singura despre validitatea lor” Principiile cuprinse în acestu articul formează baza esistenței a orce Adunări. Ele sunt adoptate în toate Sfaturile constituționale. Sunt însă puține constituții îin care principul suveranității Adunărei în cuestia de verificarea membrilor ei să fie așa de lămuritu și de categoricu espusu ca în art. 17 mai susu citatu. Cauza este ușoru de fînțelesu: puterile, care au subscrisu convenția din 7/19 augustu 1858, vrănd să așeze în Romănia unu guvernu constituționaliu, au trebuitu să dee Adunărei toate mijloacele de ne-atărnare. Și cum ar pute altu feliu acea Adunare să fie o controlă neadormită a actelor puterei esecutive ? Că aceasta au fostu chiar intențiunea puterilor se lămurește din următoarele cuvinte a cerculărei D-lui Valevschi din 21 augustu 1858- „Știeamu că țeara, care trebuia organizată, „era de secule prada abuzurilor și a neo„rănduielelor administrative, pe cătu de numeroase pe atăta și învechite, gubernul Impăratului au trebuitu să caute unu remediu, „și, în lipsă de oameni învestiți cu autoritatea morală necesarie pentru a răspunde „la această misie, mi s'a părutu cu putință „a'l găsi aiurea de cătu într'unu controlu „strictu și eficaciu, a căruia esercițiu va fi „datu în minele unei Adunări elective. Să examinămu acum semnificarea și întinderea drepturilor așezate în acestu articol de o așa mare însemnătate pentru corpul nostru legiuitoriu. Credemu că nimenu va contesta nevoia de a se verifica mandatul unui deputatu. Acela, care se prezintă ca mandatar al nației. Colegii sei, carii formează Adunarea întreagă, trebuie să fie recunoscutu de asemene, trebuie să adeverească că ele au fost aleși după toate formele prescrise, că în operațiunile electorale libertatea votului alegătorilor au fostu neatinsă de vreo înmurire că sătnicii, intimidări și corupții de orice feliu nu au urmatu. Căci altu feliu cum ar pute fi o Adunare sincera espresiune a dorinței și a voinței naționale? Pentru a verifica titlurile deputaților ce compunu o Adunare, în toate camerile se numescu comisiuni speciale. Numirea membrilor acestor comisiuni se face pretutindine prin sorți, și această procedură dă mai multe garanții de nepărtinire, cănd din contra comisiunile verificătoare, numite prin alegere, ca în Adunarea noastră, amenință a deveni espresiunea cutărei sau cutărei partide predomnitoare în Adunare, și potu astfel cu ușoru înăduși adevărul și dreptatea. Comisiunile de verificare, pentru a păși la lucrarea ce li s'a încredințatu, ceru mai ăntăiu de la guvernu actele alegerilor. Nu este exemplu ca acestea s'ar fi refuzatu Adunărei; căci astfel cu ea s'ar lipsi de toate cunoștințele trebuitoare pentru a examina și a judeca operațiele electorale, și ar veni în pericol a și perde cu neatărnarea chiar existența și însemnătatea, zice, la miz pi,is - - Ancheta parlamentarie. Art. 17 din legea electorală anecsată actul convenției din 14 augustu 1858