Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1860-05-08 / nr. 89
Sufoghiummpătamina,ințiuibini. Asepeta făie eve ue miae oghire vertemîna. Monașentele se fasp in Iassi la digestia foiei strada Tatralaghiiog:; iag în Vpeștesti si rghin distihiste la esreditoghiite rostelog. IASSP, DUMINISA 8 MAȘNI 1860. PREPUL: pe I anu 2 galbeni. N.p. 80. PRECULI pe anu 22 lei - --- -. . VUPCETIN BABEAMENTA PN. - -ADuNAREL DIN IAȘI. Ședința de mercuri, 4 maiu. Ședința Adunărei Elective a Moldovei de mercuria trecută, 4 maiu, au fostu, precumu se și aștepta, de mare importanță prin instalarea D-lui Cogălniceanu în capul mesei ministeriale, după o crisă guvernămintală ce dura acumu de o lună și mai bine. Însă interesulu ședinței, cetirea programului noului ministeriu, programu însemnătoriu sub toate primvirile, deși în unele puncturi nesatisfăcătoriu cererilor legitime ale situației, interesul principalu al ședinței au fostu covărșitu prin interesul viu ce au atrasu incidentul stăruitu prin interpelanța venerabilului vechiu vornicu bisericescu, D. Gr. Cuza, atingătoare, în genere, de însuși formarea noului cabinetu al M. S. și în particulariu de numirea respectabilului arhimandritu Melhisedec la postul de ministru al cultului și al instrucțiunei publice. Punem aici, sub ochii cetitorilor, o relație sumarie despre ședința aceasta a Adunărei din 4 maiu. D. Mavrogheni ocupă scaunul președinției. Pe la 7, oară după amiază-zi se face apelul nominal, care constată 39 deputați presenți. D. Em. Eostaci Iepureanu ia locu la stănga, chiar în scaunul D-lui Cogălniceanu. Noul ministru primariu și nici unul din colegii sei nu se arătară îndată în sală, ci mai tărziu după ce se adunară încetu încetu prea onorabilii deputați. La stănga, de răndu lăngă D. lepureanu, ședu DD. Gr. Sturza (colonelul), G. Lambrino, A. Jora, A. Grigoriu, Pisoschi ș'alții. Se agită de'ntăiu cuestia dacă Adunarea e în completu. D. Iancu Sturza zice că scăzănduse cei 4 miniștri carii, dupre regulamentul interior al Adunărei, de îndată la întrarea lor în funcții sunt socotiți ca demisionari. Adunarea este în complectu. Alți deputați zicu că ea nu e în complectu. D. vice-președintele zice că Adunare nu are nici o împărtășire despre numirea noului ministeriu. Mai mulți deputați observă că ordonanța numirei noului ministeriu s'au publicatu în Monitoriu. Noi n'amură D. vice-președintele zice: zutu Monitoriul. D. Hurmuzachi, de la scaunul seu de deputatu, susține părerea D-lui Iancu Sturza. D. vice-președintele zice: Așa este, dară noi ne avăndu Monitoriul..... Miniștrii întră acumu în sală, și se așează la masă, în ordinea următoare: de-a stănga, DD. Adrianu, Jora, Cozadin; de-a dreapta, Bojinca, Alcaz..., venerabilul arhimandritu Melchisedec lipsește din grupul coleghilor sei! Se începe cetirea preserinteloru verbale, amănate de mai multe ședințe, după ce totuși D. secretariu întreabă de nu s'ar căde a se ceti mai ăntăiu mesagiul domnescu... Oara era trecută cu dup'amează-zi, D. Iepureanu, de la locul seu din stănga, propune că să se lase revizarea și aprobarea prescriptelor verbale, remase necetite, pe încrederea biuroului, care ar invita în particulariu, pentru aceasta, pre toți oratorii ce s'au revăzut cuvintele odată. D. Iepureanu zice, că crede că și D. Hurmuzachi s'au cetitu cuvintele sale ca și alții.... D. Hurmuzachi se unește, numai cu aceea Aici D. Iepureanu, D. Gr. Sturza și alții iau parca toți oratorii impreună să revizeze. de la conversație. Se pășește în sfîrșitu la cetirea prescriptului-verbal al ședinței a 17-a, cei mai din urmă, însă, se întrerumpe pentru că deputații nu sunt pe scaune... După ce se terminează cetirea prescriptului-verbalu al ședinței din urmă se cetește mesagiul de numirea noului cabinetu, apoi D. Cogălniceanu citește programul. Notămu că D. ministru-primariu au apăsatu cu deosebire tonul asupra frasei din programul unde se zice: Programul nostru va sta în înseși actele noastre. Cumu se scobori D. Cogălniceanu de la tribună, se sui D. Gr. Cuza, pentru a anunța o interpelare ministeriului. D. Cuza citește însuși interpelarea al căreia înțelesu e că cu mirare vede pe bancele ministeriale unu călugăru, pe cuviosul arhimandritul Melchisedecu, că această numire e o inovație contra canoanelor, etc, etc. Aceată inovație crede, zice D. Gr. Cuza, că trebuie atrage toată atenția serioasă a Adunărei. D. Cogălniceanu se suie la tribună și zice că deși Regulamentul Adunărei dă guvernului dreptul cu trei zile mai înainte să fie înștiințat de orice interpelare, dară văzind că D. Cuza, nu numai au anunțat, ci au și făcutu interpelarea sa, apoi domnialui ca ministru respunde: Toată paserea pe limba ei pere,zise atunci noul primariu... Multe interpelări amu făcutu în vieața mea, astăzi trebuie să întimpin și eu pe ale altora, potu da. Bată dară lămuririle cele D. Preopinentul au vorbitu de canoane. Eu nu cunoscu altu canon decătu acesta.. D. Cogălniceanu arată Convențiea, care este, zice, canonul politicu al țerei. Întrăndu în desfășurarea ideei sale, D. ministru-primariu adauge că dacă Adunarea nu ar afla îndestulătoare lămuririle iși reservă dreptul de a susține discuțiea conformu regulamentului. D. L. Catargiu cere amănarea, D. Iepureanu propune ordinul zilei... D. Gr. Balș propune ca să se aștepte trei zile. După această între mai mulți deputați se încinge o conversare menită în vederata de a combate propunerea simplă de a se trece la ordinea zilei, sprijinită de D. Iepureanu cu argumente compromițătoare succesului ei. În sfirșitu se procede la votare asupra propunerei D-lui Iepureanu. Propunerea ordinelui zilei e respinsă cu 20 voturi în contra a 19!0, vice-președintele declară prin urmare că interpelarea D-lui Gr. Cuza au rămasu să se înscrie la ordinea zilei pentru viitoarea ședință. În urma acestui incidentu, Adunarea ascultă mai multe împărtășiri de la Adunarea suroră, mai multe cereri de concedii,și'și termină ședință fără a intra în altă desbatere. Ședința de vineri 6 maiu. La oara 11?, P. S. Mitropolitul, în scaunul președinției, sună însuși clopoțelul de chemarea deputaților în sală. D. ministruprimariu e de timpuriu la locul seu. Unul din doi secretari prinde a ceti apelul nominal, prin care, după puțină așteptare, se constată ființa de față a 41 preaonorabili deputați. Prescriptul-verbal al ședinței trecute se citește și se adoptează. Apoi se dă în știre Adunărei comunicările adresate biuroului ei. Între aceste comunicări notămu: Sama departamentului lucrărilor publice pe anul 1859 Sama cheltuelilor Adunărei, presentată de do. chestori, pe lunile martie și aprilie. D. ministru primariu cere cel întăiu cuvîntul pentru a face directu o comunicare Adunărei. Domnilor, zise, viu să vă dau o dovadă de ținerea făgăduinței ce v'amu datu, prin programul nostru, de a ne feri de orce neîntemeietu conflictu dintre Ministeriu și Adunare.. Colegulu nostru ministru secretariu de Statu la departamentul cultului și al instrucției publice, adause d. ministruprimariu, s'au depusu demisia în mările M. S. Domnului. Prin urmare cuestia de persoană e înlăturată. Remăne cuestia de principii, pre care o vomu pute desbate căndu va veni denaintea Adunărei pe calea convențională. Adunarea se arată mulțămită de orăvirea guvernului. Totuși, D. Dimitrie Miclescu, fostul logofătu mare, zice că, de se înlăturează astăzi discuția într'acestufeliu, măne iarăși poate veni. D. Gr. Cuza, însă, promotoriul interpelărei pentru numirea arhimandritului Melhisedec, renundțează la discuție. Dară D. D. Miclescu nu vrea să lase în pace pre ministeriu și cere cuvîntul în chestia de principiu! D. ministru-primariu menține demnu și cu fermitate dreptul de a închide discuția asupra incidentului, însă, zicăndu că urmarea discuției nu mai poate ave locu pentru cuvintul că corpulu delictului nu mai exista, prin aceasta chiar, și fără să vree, au datu a se înțelege că tronul ar fi comisu o delincvență esercităndu prerogativa suverană și necontestabilă de a'și alege de consilieri ai sei pre orcine merită încrederea sa! Mai mulți deputați ceru ordinea zilei, și incidentul este terminatu. După aceasta, D. ministru primariu rădică o chestie foarte delicată, cerăndu autoritarea, împuternicirea, Adunărei pentru străngerea dărilor încuviințate o dată de ea. D. Mavrogheni, în urma unei scurte și întemeiete observări a D-lui Gr. Balș, ia cuvîntul spre a lămuri la ce se reduce cererea ministeriului. D. ministru-primariu zice că nu cere altă de cătu facultatea de a strănge darea de 5 milioane încuviințată de Adunare, cumu și de a generalisa celelalte dări. D. Mavrogheni se pare mulțămitu de explicările D-lui Cogălniceanu.