Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)

1860-05-08 / nr. 89

Suf­­oghiummpătamina,­­­­in­țiuibini. Asepeta făie eve ue miae oghi­re vertemîna. Monașentele se fasp in Iassi la digestia foiei strada Tatralaghiiog:; iag în Vpeștesti si rghin distihiste la esreditoghiite rostelog. IASSP, DUMINISA 8 MAȘNI 1860. PREPUL: pe I anu 2 galbeni. N.p. 80. PRECULI pe anu 22 lei - --- -. .­­­­­­ VUPCETIN BABEAMENTA PN. - -­­ADuNAREL DIN IAȘI. Ședința de mercuri, 4 maiu. Ședința Adunărei Elective a Moldovei de mercuria trecută, 4 maiu, au fostu, precumu se și aștepta, de mare importanță prin in­­stalarea D-lui Cogălniceanu în capul mesei ministeriale, după o crisă guvernămintală ce dura acumu de o lună și mai bine. Însă interesulu ședinței, cetirea progra­­mului noului ministeriu, programu însemnăto­­riu sub toate primvirile, de­și în unele punc­­turi ne­satisfăcătoriu cererilor legitime ale situației, interesul principalu al ședinței au fostu covărșitu prin interesul viu ce au a­­trasu incidentul stăruitu prin interpelanța venerabilului vechiu vornicu bisericescu, D. Gr. Cuza, atingătoare, în genere, de însuși for­­marea noului cabinetu al M. S. și în parti­­culariu de numirea respectabilului arhiman­­dritu Melhisedec la postul de ministru al­ cultului și al instrucțiunei publice. Punem­ aici, sub ochii cetitorilor, o re­­lație sumarie despre ședința aceasta a A­­dunărei din 4 maiu. D. Mavrogheni ocupă scaunul președinției. Pe la 7, oară după amiază-zi se face a­­pelul nominal, care constată 39 deputați presenți. D. Em. Eostaci Iepureanu i­a locu la stănga, chiar în scaunul D-lui Cogălniceanu. Noul ministru­ primariu și nici unul din colegii sei nu se arătară îndată în sală, ci mai tărziu după ce se adunară încetu încetu prea­ onorabilii deputați. La stănga, de răndu lăngă D. l­epureanu, ședu DD. Gr. Sturza (co­­lonelul), G. Lambrino, A. Jora, A. Grigoriu, Pisoschi ș'alții. Se agită de'ntăiu cuestia dacă Adunarea e în completu. D. Iancu Sturza zice că scă­­zănduse cei 4 miniștri carii, dupre regulamen­­tul interior al Adunărei, de îndată la în­­trarea lor în funcții sunt socotiți ca demi­­sionari. Adunarea este în complectu. Alți deputați zicu că ea nu e în complectu. D. vice-președintele zice că Adunare nu are nici o împărtășire despre numirea noului ministeriu. Mai mulți deputați observă că ordonanța numirei noului ministeriu s'au publicatu în Monitoriu. Noi n'amu­ră­ D. vice-președintele zice: zutu Monitoriul. D. Hurmuzachi, de la scaunul seu de de­­putatu, susține părerea D-lui Iancu Sturza. D. vice-președintele zice: Așa este, da­­ră noi ne avăndu Monitoriul..... Miniștrii întră acumu în sală, și se așea­­ză la masă, în ordinea următoare: de-a stăn­­ga, DD. Adrianu, Jora, Cozadin; de-a dreapta, Bojinca, Alcaz..., venerabilul arhimandritu Melchisedec lipsește din grupul coleghilor sei! Se începe cetirea preserinteloru verbale, amănate de mai multe ședințe, după ce to­­tuși D. secretariu întreabă de nu s'ar căde a se ceti mai ăntăiu mesagiul domnescu... Oara era trecută cu­­­ dup'amează-zi, D. Iepureanu, de la locul seu din stănga, pro­­pune că să se lase revizarea și aprobarea prescriptelor verbale, remase necetite, pe încrederea biuroului, care ar invita în par­­ticulariu, pentru aceasta, pre toți oratorii ce s'au revăzut cuvintele odată. D. Iepureanu zice, că crede că și D. Hurmuzachi s'au ce­­titu cuvintele sale ca și alții.... D. Hurmuzachi se unește, numai cu aceea Aici D. Iepureanu, D. Gr. Sturza și alții iau par­­ca toți oratorii impreună să revizeze. de la conversație. Se pășește în sfîrșitu la cetirea prescriptului-verbal al ședinței a 17-a, cei mai din urmă, însă, se întrerumpe pentru că deputații nu sunt pe scaune... După ce se terminează cetirea prescriptu­­lui-verbalu al ședinței din urmă se cetește mesagiul de numirea noului cabinetu, apoi D. Cogălniceanu citește programul. Notămu că D. ministru-primariu au apăsatu cu deosebire tonul asupra frasei din programul unde se zice: Programul nostru va sta î­n înseși ac­­tele noastre. Cumu se scobori D. Cogălniceanu de la tri­­bună, se sui D. Gr. Cuza, pentru a anunța o interpelare ministeriului. D. Cuza citește însuși interpelarea al căreia înțelesu e că cu mirare vede pe ban­­cele ministeriale unu călugăru, pe cuviosul arhimandritul Melchisedecu, că această nu­­mire e o inovație contra canoanelor, etc, etc. Aceată inovație crede, zice D. Gr. Cuza, că trebuie a­trage toată atenția serioasă a A­­dunărei. D. Cogălniceanu se suie la tribună și zice că de­și Regulamentul Adunărei dă guvernului dreptul cu trei zile mai înainte să fie înștiințat de orice interpelare, dară văzind că D. Cuza, nu numai au anunțat, ci au și făcutu interpela­­rea sa, apoi domnialui ca ministru respunde: Toa­­tă paserea pe limba ei pere,­zise atunci noul pri­­mariu... Multe interpelări amu făcutu în vi­­eața mea, astăzi trebuie să întimpin­ și eu pe ale altora, potu da. Bată dară lămuririle ce­le D. Preopinentul au vorbitu de canoane. Eu nu cunoscu altu canon decătu acesta.. D. Cogăl­­niceanu arată Convențiea, care este, zice, cano­­nul politicu al țerei. Întrăndu în desfășu­­rarea ideei sale, D. ministru-primariu adau­­ge că dacă Adunarea nu ar afla îndestulă­­toare lămuririle iși reservă dreptul de a sus­­ține discuțiea conformu regulamentului. D. L. Catargiu cere amănarea, D. Iepurea­­nu propune ordinul zilei... D. Gr. Balș propune ca să se aștepte trei zile. După această între mai mulți deputați se încinge o conversare menită în vederata de a combate propunerea simplă de a se trece la ordinea zilei, sprijinită de D. Iepureanu cu argumen­te compromițătoare succesului ei. În sfirșitu se procede la votare asupra pro­­punerei D-lui Iepureanu. Propunerea ordinelui zilei e respinsă cu 20 voturi în contra a 19!­0, vice-preșe­­dintele declară prin urmare că interpelarea D-lui Gr. Cuza au rămasu să se înscrie la ordinea zilei pentru viitoarea ședință. În urma acestui incidentu, Adunarea as­­cultă mai multe împărtășiri de la Adunarea suroră, mai multe cereri de concedii,și'și ter­­mină ședință fără a intra în altă desbatere. Ședința de vineri 6 maiu. La oara 11?­, P. S. Mitropolitul, în scau­­nul președinției, sună însuși clopoțelul de chemarea deputaților în sală. D. ministru­­primariu e de timpuriu la locul seu. Unul din doi secretari prinde a ceti ape­­lul nominal, prin care, după puțină aștep­­tare, se constată ființa­ de­ față a 41 prea­­onorabili deputați. Prescriptul-verbal al ședinței trecute se citește și se adoptează. Apoi se dă în știre Adunărei comunicările adresate biu­­roului ei. Între aceste comunicări notămu: Sama de­­partamentului lucrărilor publice pe anul 1859 Sama cheltuelilor Adunărei, presentată de do. chestori, pe lunile martie și ap­rilie. D. ministru­ primariu cere cel întăiu cuvîn­­tul pentru a face directu o comunicare Adu­­nărei. Domnilor, zise, viu să vă dau o do­­vadă de ținerea făgăduinței ce v'amu datu, prin programul nostru, de a ne feri de or­­ce neîntemeietu conflictu dintre Ministeriu și Adunare.. Colegulu nostru ministru se­­cretariu de Statu la departamentul cultului și al instrucției publice, adause d. ministru­­primariu, s'au depusu demisia în mările M. S. Domnului. Prin urmare cuestia de persoană e înlăturată. Remăne cuestia de principii, pre care o vomu pute desbate căndu va veni de­­naintea Adunărei pe calea convențională. Adunarea se arată mulțămită de o­răvirea guvernului. Totuși, D. Dimitrie Miclescu, fostul lo­­gofătu mare, zice că, de se înlăturează as­­tăzi discuția într'acestu­feliu, măne iarăși poate veni. D. Gr. Cuza, însă, promotoriul interpelărei pentru numirea arhimandritului Melhisedec, renundțează la discuție. Dară D. D. Miclescu nu vrea să lase în pace pre ministeriu și cere cuvîntul în ch­­estia de principiu! D. ministru-primariu menține demnu și cu fermitate dreptul de a închide discuția asu­­pra incidentului, însă, zicăndu că urmarea discuției nu mai poate ave locu pentru cu­­vintul că corpulu delictului nu mai exista, prin aceasta chiar, și fără să vree, au datu a se înțelege că tronul ar fi comisu o de­­lincvență esercităndu prerogativa suverană și necontestabilă de a'și alege de consilieri ai sei pre or­cine merită încrederea sa! Mai mulți deputați ceru ordinea zilei, și incidentul este terminatu. După aceasta, D. ministru primariu rădică o chestie foarte delicată, cerăndu autorita­­rea, împuternicirea, Adunărei pentru străn­­gerea dărilor încuviințate o dată de ea. D. Mavrogheni, în urma unei scurte și în­­temeiete observări a D-lui Gr. Balș, i­a cu­­vîntul spre a lămuri la ce se reduce cere­­rea ministeriului. D. ministru-primariu zice că nu cere altă de cătu facultatea de a strănge darea de 5 milioane încuviințată de Adunare, cumu și de a generalisa celelalte dări. D. Mavrogheni se pare mulțămitu de ex­­plicările D-lui Cogălniceanu.

Next