Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1860-01-28 / nr. 61
e pri MȘI IȘI IVNG CREȚULI pe Iapu 2 galbeji. Ne. 61. 7-----e unna Asepsta foie ese ve unve otire vertemîna. Aronamentele se fasp in lusita MAiregita Buiei strada Tatralagiiog:; iag lascetesti uirgin dististe la eurectitogine rostelor. IAȘI, noi 28 IANUARI 109. - - - CREGUL pe , apu 42 lei. ANUL, revistă din Lăuntru, Iașii, 27 ianuari 1860. In 24 ianuari s'au publicatu următoarea ordonanță Domnească, care s'au și cu mare profuziune prin Iași: ”Luăndu în considerție că ziua de 24 ianuari 1859 este cea mai glorioasă și mai scumpă pentru Romăni, ca una ce au restrănsu și mai mult legămintele de frăție dentre P principate. Luăndu în considerație că aniversara acestei memorabile zile este o serbare adevăratu națională, Dorindu ca această zi să se serbeză prin bucurie și mulțămire obștească. Pe temeiul dritului celui mai frumosu ce este datu puterei Suverane. An decretat și decretămu: Art. 1. Toate urmăririle penale ale sentențiilor date de Curtea princiară în procese de presă contenescu de astăzi, și remăm pentru totdeauna fără efectu, atăt în privirea persoanelor căt și în privirea ziarelor. Art. 2. Se vor lua cuvenitele măsuri chiar astăzi pentru nemijlocita aplicație și încunoștiințarea ordonanței de față către respectivele persoane și 7. Art. 3. Și cel de pe urmă, ministrul nostru secretaru de Statu la departamentul justiției este însărcinatu cu aducerea în împlinire a acestei ordonanțe. Datus'au în orașulu nostru Buzeu, în ziua de 24 ianuari anul 1860, iar al Domniei noastre în Principatele Unite al duoilea. ((abscrisu) ALLECSANDRU IOAN P. D Dan ordinul Domnului Ministru secretaru de Stat la Depart. Justiției. D. SC. MICLESCU. Secția I din Depart Dreptăței. N' 801. Conformu programului ce s'au publicatu de ministeriu, serbarea de 24 ianuari s'au începutu în dimineața zilei cu 101 lovituri de turu. Unu te-dumu s'au căntat în catedrala săntei Mitropolii, la care au asistatu M. Sa Doamna, precumu și tompunu o sărbare: în piață, oaste precumu și studenții sculelor cu a lor steaguri, toți așezați în linii și în stoluri, lui de regimentul. Manu au comendat și trupele au eczecutatu foarte bine, afară de artilerie care lipsea înfanteria și cavaleria puținu să cam muchate, dar îndată s'au indreptatu. După eșirea din biserică, au priimitu vizite și M. La Doamna au pronunțatu și unu descursu în onoarea acestei zile. Sara zidirile publice și poliția au fostu iluminate. S'au deosebitu prin bogăția luminației D-lui Post. G. Asachi, încă nu era să aprindă casa vecinului seu Spat. Gr. Razu, dacă unu înțeleptu vănt de la Nord n'ar fi împedecatu și acest pericolu. Aseminea înaintea casei D-lui T. Balșu, cea mai frumosu iluminată din o muzică, totu tărgul, era așezată 3 -igiARI era căt pe ce să se ducă la Bucureștii ca să asisteză la sărbătoarea Muntenească, dar fiind om ocupatu și auzindu că și caii din Grupul Focșănii sunt primejdioșii, s'au răsgănditu toate corpurile ce unu numerosu publicu de deosebite arme. Colone și respecutul Convenției. Cele trei săptămăni de corigeare a listelor electorale au trecutu. Zilele alegerilor au sositu. Imputerniciții de a exercia Suveranitatea țerei să apropie de ziua aceea mare cănd, cu unu cuvăntu, vor zice să se facă lumină și lumina trebuie să se facă, să se facă dreptate și dreptatea trebuie să se facă; căci cine să poate să sea ști rădica, în condemnabila lui sumeție, mai presusu de voința generală? După înțelesul sistemului de guvernămăntu representareu, Alesul Adunărilor elective, urendu de prerogativa Domnească, au desființatu Adunările, au convocatu întrunirea Colegiilor electorale, și iată că acumu consultă țeara legală asupra programului espusu prin Mesagiu. Cristicatu-l amu cu pătrundere, înțelesu-l'amu în toate avantajele și inconvenientele lui? Dupre sentința ce va da să va cunoaște de s'au guvernămăntalu, drepturilor politice, Corpul electoralu, pătrunsu sau nu de cuprinderea întreagă a Mesagiului. Lucrurile vor lua prefacere, în vine sau în zeu, după cum vor fi oamenii cărora să va delega suprema putere autonomă. Convenția, de bună de rea, pune în voința națională garanția dreptăței, securitatea persoanelor și a proprietăților, conservarea desvălirea tuturor libertăților publice, nelimpedecată întrebuințare a activităței cetățenilor, asigurează, în fine, eșistemța individualităței noastre în toată întinderea vechilor drepturi de autonomie. Pentru aceste bunuri, nimene dentre noi nu poate să fie, care se aflăndusă întregu la minte, să nu ceară mai'nainte de toate absolutel respectu al Convenției. Nici unu alegătoriu nu poate să fie carele să nu caute de a impune acestu respectu al Convenției, prin mandatarii sei, tuturor, fără osebire, de la celu mai mare pănă la celu mai și cu de'nai această poruncă, nefondată pe vreo lege, ce trend zile sunt lăsate în voia întămplărei, și unde poate să domnească arbitralitatea, strămbătatea, robia și tirania. Violația Convenției prin usurparea drepturilor și a îndatoririlor reciproce, ficșate între puterile constitutive ale Statului, nu poate să ne ducă la nici unu sfărșitu bunu. De aceea și Washington, în adresul seu de adio cătră poporul Statelor unite, nu au cerutu altă de cătu să se poătească constituția ”să ne păzimu, zice, de ori ce ușurpare; acestu mijlocu, care poate aduce căte-odată o ușurare, au dusu totudeauna, în sfărșitu, guvernămintele licu șește Convenția este candelabrul celu lumini care ne luminează în cale de viață acordată Romănilor. De aceea, amaru va fi de acela ce va întreprinde a o viola! Unu asemene perdutu trage asupra capului seu o respundere nemărginită, ca unul ce aruncă țeava într'unu viitoriu necunoscutu, unde progresul este problematicu, unde toate dreptul c ere la perderea lor. Rălele precedente facu unu zeu care, cu timpulu, covărșește bunul trecătoriu ce s'au dobănditu cu dănsele. Respectul, deci, al Convenției trebuie să fie parola tuturor alegătorilor în viitoarele alegeri. Dacă Convenția n'ar cuprinde de că nu numai articulul 256 Nici unu feliu de dare nu să va pute pune, nici lua, dacă ea nu va fi mai denainte încuviințată de Adunare? Acesta singura ar fi totuși destul pentru ca să facă pe alegători foarte grijălivi în căutarea omului căruie să încredințieză acestu supremu dreptu al lor. Acesta este unu dreptu care nu s'au realisatu în lume, de cătu prin cele mai crăncene lupte și prin cele mai teribile răsturnături. Dreptul acesta este înscrisu în Convenție, prin urmare, respectu la Convenție. Sinceritate în alegeri și numiri de deputați integri și neatărnați, de deputați, carii să aibă durere de banii publici și carii să facă economie In cheltuibele generale, să pună birurile cele mai ușoare și să reguleze ca din întrebuințarea lor să dobăndească fiecare serviciuri rescumpărătoare sacrificiurilor, sunt dorințele noastre. ABIEVELZ cum fie blice? o LSTELE ELECTORALE. Modul facerei listelor electorale este des crisu la articolul de la anecsa I a Conven ției din 7/19 augustu 1858. Acestu articol sună așa: ”Listele Electorale să alcătuescu pe totu anul în fie-care ținutu prin îngrijirea administrației; ele să vor publica și asista în cea dentăiu duminică a lui ianuari pretutindene unde trebuința va cere; reclamațiile să vor face cătră administrație în cele trei săptămâni următoare după facerea listelor. Reclamanții vor pute apela la tribunalul ținutului care va ptări în grabă și desăvărșitu Ministerurile din București ști Iași, voind a aplica acestu articol, au pusu, cu de la sine putere, îndatorire alegătorilor de a merge să se înscrie în liste. lectoralu această îndatorire? Dacă tămplatu ca vreunu alegătoriu să nu asculte iar fi pututu face autoritatea? Nimică. Dacă autoritatea nu are în legi puterea de e spune a poronei fără ca să poată face căde în neputință de a conduce Așa'i că să descredetează? Dosarile de cereri de înscriere în liste vor dovedi, dacă Corpul electoralu au ascultatu sau Și dacă n'ar fi ascultatu, să nu nu de autoritate, ministeriul pute să nu facă și spre listele electorale? Or și cumu, listele s'au făcutu dupre cumu trebuie să se facă adecă de administrație, fără ca i să se fi înfățoșatu cererile ce pretinde a i se face din partea Corpului electoralu. Această urmare aduce pe tapetu chestiunea de dreptu administrativu căreia trebuie a se da o soluțiune. Îndatori se vor alegătorii de a se înfățoșa sau nu la administrație spre a fi trecuți în licte? Noi respundemu că nu. Mai măsură și ascultată, așa'i Împlinitau Corpul es'ar fi administrativă, că să și espune trebulea esedacă să lasă apua fi