Tribuna Româna, 1864-1865 (Anul 6, nr. 198-254)
1864-05-11 / nr. 198
„ Avănd în vedere că însuși în statele cele mai civilizate, măsurile de înfrănare împreuna abaterilor la care presa s'ar aluneca, nu lipsește și că, pănă a se face și promulga o lege specială asupra presei, este de neapărată trebuință a se lua măsuri preventive. Consiliul găsește de cuviință a se adopta îndată următoarele măsuri: Va fi propriu oricării scrieri: 1). De a defaima pe Domnitorul țării, sau ataca demnitatea Domniei. 2). De a defaima religia domnitoare în țară, precum și celelalte religii recunoscute în Principate. 3). De a defaima clerulu în exercițiulu funcțiilor sale spirituale, precum și clerul religiilor streine recunoscute în țeară. 1). auturilor sfaturilor streine, și ale represei De a ataca onoarea și demnitatea Domzanților lor. 5). De a provoca la arme. 6). De a provoca la intervenții străine. 7). De a provoca la nesupunere cătră lege, sau la resturnarea așezămîntului fondamentalu alu țării și alu principiului proprietății. g). De a zădări la ură și disprețu asupra guvernului, printr'acestă restricție nu va fi poprită o discuție, în cerculu cuviinței, a actelor miniștrilor. 9). privința funcțiilor lor, fără ca aceasta se îm De a altragea funcționarii publici în 12). De a altragea demnitatea Camerei legiuitoare, ori legile votate de dănsa, sau vreunu deputatu întru îndeplinirea mandatului seu, fără ca aceasta să împiedice băgările de seamă ce ar putea sugera acele legi. Cătră acestea, nimini nu va putea publica o foaie fără autorisația prealavilă a ministrulu din Întru, care autorisație se va putea refuza dacă acela care o cere nu ar înfățișa destoincio garanție morală. Cela ce va dobîndi acea autorisație va fi datorit a depune la ministeriul interior, drept cauție, suma de lei cinci mii No. 53,000, care, la cazu de osîndă a redactorului, va servi întru plata amenziloru. Să facă cunoscutu titlul foei, felulu și timpulu publicării ei. Numele redactorului și al gerantului respunzătoru, precumu asemenea numele și locuința tipografului. Pentru ceea ce se atinge de privigherea ce guvernul este datorit a esersa asupra publității, se va cere publiciștilor îndeobște ca din fiecare foie periodică, broșură sau stampă ce vor da la rușină să depue, de o dată cu a ei impărțire, căte două esemilare la ministeriul din intru. În caza de întranire a disposițiilor de mai sus, sinistrul din întru, după două prevestiri ce va face redactorului, va suspenda jurnalul abătutu pe terminu de o lună, iar după recidivă il va suprima de totu; va putea asemenea suprima jurnalele care s'ar osăndi de tribunaluri pentru deosebite vini. Locașuri grave, ministrulu din întru, prin ordonanță Domnească, va suprima jurnalul abătutu și fără prevestire, ca măsură de siguritate publică. Jurnalul de față se va sunține de ministrul din intru la malta Prințului Domnitoru, aprobarea Măriei Sale piedice discuția actelor lor. 10). De 11). De vreunui cetățeanu. a ataca moralitatea publică, a ataca onoarea sau viața privată a (Bun-semnnați): G. Filșescu, N. Crețulescu, I. Cantacuzino, D Cornescu, C. Sturici, C -Tribuna Pomipni. Publicațiuni administrative. Prefectura distriatului Iașii. În urmarea înalului decret No. 517 din 2 mai 1864, plebiscitul, pentru ca toți locuitorii Principatelor să se poată pronunța prin Daspu Nu, asupra Statutului și Așezemăntului Electoral, urmănd a fi deschis de la 10 a curentei (duminică) pănă la 14 sara (joi), se face cunoscut tuturor locuitorilor din orașul Iașii. 1). Pentru locuitorii din despărțirea 1ea, va fi deschis plebiscitul în localul școalei publice de fete din Păcurari. 2). Pentru locuitorii despărțirilor 2 și 5 la școala de fete de pe Podul lungu. 3). Pentru locuitorii despărțirilor a 3-a și a 4, în localul municipalităței de orașu. 1). Pentru locuitorii din despărțirea a 6-a, în localul scoalei deosebit de cut că vor fi priimiți băeți de lăngă spitalul Pașcanul, aceasta se face cunosa vota în orașul Iașii, ca și în comunele rurale, toți aceia ce vor proba plata unei contribuțiuni anuale de la lei cu singurile eccepciuni prevăzute în legea corupPa.LĂD. Consiliul Municipal d din Iași. Pentru confecționarea listei electorale comunală, în conformitatea legei noue, s'au cerut de la d. ministru de interne deslegarea următoare. Dacă impositul redus la 2 la sută, pentru echivalează cu 4 la sută, această redusași, cere ne îndreptățește pe mulți alegători proprietari, acum priiminduse deslegarea prin telegrama No. 11,756, în cuprindere: Răspund la No. 1088, reducerea impositului de la 2 la 4 la sută este o escepțiune locală, o înlebnire făcută orașului, care nu poate întru nimic lipsi de drepturi pe orășeni”. Ministru, Kogălniceanu. N Municipalitatea se grăbește a aduce la cunoștința tuturor cetățenilor Iașeni, spre a se folosi de drepturile ce au, pe care temeiu să se arăte cel mult pănă la 10 a curentei, cu dovezile ce vor fi avănd, spre a se pute trece în lista alegătorilor comunali. invitutului a PROCLAMAREA N. s. DIN2 Midiu. Romănilor. Șase ani se vor împlini în curănd, de cănd esistența politică a Romăniei s'au recunoscutu într'unu chipu solemnei și s'au proclamat prin un tratat, la care au luat parte Înalta Poartă, augusta noastră Suzerană, și marile puteri ale Europei. Actul internațional, Convențiunea din (19) augustu 1858, ne-a înzestrat țeara cu instituțiuni liberale și bine-făcătoare, a cărora desvoltare progresivă ar fi asigurat prosperitatea noastră. Și cu toate acestea Romănia stă încă pe locu. De unde vine reul? Rădicat la Tronu prin voturile unanime ale ambelor Adunări elective, eu eram în drept de a mă rezima pe concursulu acelora cartii mi au impus glorioasa dar greaua misiune de In zadar am făcut Adunăriloru concesiuni peste concesiuni, și am împinsu spiritulu de impăcare, pănă a tolera încălcări grave asupra atribuțiunilor mele. In zadar m'amu învoit pănă a face sacrificiul spontaneu chiar și al unoru prerogative suverane, reorganisa țeara. A fostu însă din contra de a două zi, eu am găsit inaintea mea o neîmpăcată opozițiune. In zadar eu am dat nenumărate dovezi despre cel mai scrupulosu al meu respect pentru privilegiile parlamentare: în zadar amu chiematu la putere toate partiturile unul după altulu. Toate au fost nefolositoare. Unirea țerilor-surori sevărșită, averile monastirilor închinate--a cincea parte a pămăntului romănesc, înnapoiate domeniului național, niște asemenea mari resultate, dobăndite de guvernul meu toate au fostu uitate. Interesele țerei și demnitatea sa, dorințele, trebuințele voastre cele mai neapărate, toate s'au sacrificat unor patimi vinovate. Drept resplată pentru devotamentul seu cătră causa națională, alesulu Romănilor n'a și cu de deputați, găsitu decătu ultragiul și calomnia, toată înțelepciunea unui număru o oligarhie tulburătoare au știutu necontenit stăruințele mele pentru binele publicu, și au redusu Guvernul meu la neputință. Ce'mi rămănea clar de făcut? Am hotărît de a face o de pe urmă cercare, de a face unu de pe umă apel la patriotismul Adunărei. Mi-amu schimbat din nou miniștrii, și în timpul sesiunei actuale, gubernul meu a înfățoșat Camerei toate proiectele de legi ce ea însași le cerusse. În toate aceste eu amu voit aceea ce au voit auguștii sub-scriitori ai tratatelor cari au rădicat Romănia, aceea ce o voescu marele principii de egalitate și de dreptate Amu voit în fine să se realiseze și marea făgăduință dată muncitorilor de pămăntu de art. 46 al Convențiunei, a timpului nostru. Amu voit ca clacașii, prin plata muncei lor, să ajungă a stăpăni părticica lor de pămăntu în plină proprietate. Cum au respins Adunarea proiectului de lege rurală? O știți Ea au dat un votu de blama toți, guvernului meu; și pentru ce? pentru că proiectul înfățoșatu era o lege de dreptate; era realizarea speranțelor legitime a trei milioane de țerani. Adunarea, prin Slpmul meu, lovia, în poritoana miniștrilor, propria cugetare a șefului ulpiului. O asemene stare de lucruri nu mai putea să se prelungească. Am voit trecători între Adunarea electivă și între Alesul Romănilor. Spre acestu scopu, miniștrii mei au pre- Adunărei o nouă a căreia utilitate este mărturisită de înșiși subscriitorii Convențiunei, și care asigură țezei o representațiune mai deplină, o representațiune adevărat națională. Adunarea de a discuta această lege, au refuzat Nu'și rămăne dară asta decăt de a apela la Națiune, la cetățenii de toată starea și de toată averea. Romănilor! Voi sunteți acum chiemați de a da un votu otăritoru. Eu supunu primirei voastre noua lege electorală, respinsă de Adunare, și un proiectu de Statutu care va disvolta și îndeplini disposițiunile bine-făcătoare ale Convențiunei. Deliberați dară și olăriți în toată liniștea, în toată neatărnarea. De acum vouă, și numai vouă, este pllat de a vă rosti, dacă țeara trebue să fie și în viitoru lăsată prada agitațiunelor deșerte, care de mai mult de cinci ani deconsideră națiunea, compromită securitatea ei și-i înpiedică orice progres. Vouă de astări, dacă Națiunea Romănă este demnă de libertățile publice cu care amu voit și voescu a o înzestra, și pre care o majoritate de privilegiații le refuă. Vouă, Romănilor de a arăta Europei, prin înțelepciunea voastră, că merităm înaltele simpatii ce ne sunt căștigate, a împedeca la înfățișarea cată să vă facă pe voi toți jusentat lege electorală,