Tribuna Româna, 1864-1865 (Anul 6, nr. 198-254)
1865-04-08 / nr. 253
7uuu u z împroprietărire. Și eacă pentru ce, în șide totu feliul, priinduzlocul preocupărilor politice ne întoarcemu ochii totu spre Adunare, că cu dănsa și printr'insa se poatei agiunțe, pe calea păcei și a împătiuirei spiritelor, la obiectul în care se concentrează toate dorințile publice: adică, o admnistrare onestă și probă, o justiție luminată și necoruptibilă; aceste lucruri prețioase care nu se potu dobăndi decăzu prin controlul seriosu și netermirilu al unei Adunări vigilante. Trhibunima Pomdni. 7 tif- adversarii mijloace L.17A677577 Corespondința particulară a ziarului Trompeta Carpaților, înflăndu mă în Cămpulungu în ziua de 18 curentu, pentru afaceri private, amu statu mar la alegerea turu deputatului acestui orașu pentru adunarea Electivă, esclusu din cameră la 29 ian. Aricescu, muarie trecutu. Inreligința alegătorilor din acestu colegiu, tactul cu care au dejucatu toate intrigele, concursul tuturora de a face să triumfe alegerea candidatului orașului, ordinea ce au domnitu la alegeri, în fine bucuria generală după realegerea d-lui Aricescu, merită a fi cunoscute publicului pentru onoarea orașului Cămpulungu. d-lui Aricescu din Adunare, că prin critica regulamentului din Depărtarea sub protecsia camerei, publicată în ziarul Concordia Pesta, s'ar fi atinsu demnitatea Adunărei, indignase Romănii progresiști, cară mai cu seamă pe concetățenii d-lui Aricescu carii luaseră parte, directu sau indirectu, cu dreptu cuvăntu pe toți la alegerea sa de la 25 noemvrie anul încetatu. O Deși din desbaterile adunărei, publicate în Monitorul No. 16, 21, 41, 45, 46, colegiul orașului Cămpulungu se încredințase, că representantul seu apărase cu bărbăție și punga contribuabililor și libertatea presei și a tribunei, și eligibilitatea capilor bisericei romăne, alegătorii înse nu'și putuseră procuri No. din Concordia în care figurează critica regulamentului și desvoltarea amendamentului pentru presă, nici discursul pronunciatu în ședința de la 20 ianuarie, din care a suta parte s'au publicatu în No. 41 din Mo- Numni posedăndu aceste acte, ar fi in deplină cunoștință de nuoru, pututu judeca ei, lucru, cestiunea pentru care avea să se probe de altă parde presă, nume în ziua de 18 martie. te, d. Arciscu în lipsa libertăței nu putu să și dea seama cătră alegătorii sei de aenențiunile cu care îlu înculpau inamicii săi politici, cum și de conduita sa în cameră ca deputatuotul senatului din ședința de la 12 fepbarie (Nonitorul No. 41), relativu la escludgerea d-lui Aricescu, eru singuru, fu actul mutuientinu al d-lui Aricescu înaintea colepășii electoralu chiematu a se pronuncia la 1u martie între d. Aricescu, susținutu de 40 deputați în ziua de 29 ianuarie, și între cei 75 de punți carii, ca majoritate, îl d escluseră din adunare, pentru motivele știute (Monitorul No. 46). Toacă d. Aricescu era lipsitu le toate mijloacele de apărare în fața alegătorilor sei, duritatea alegătorilor săteni prin interpretași a raportului ministeruluirea perfidă a desbaterilor din Monitorul No. 46 și 41 de interne prblati în capul Monitorului No. 44 d-lui Aricescu) (unde se zice că escladerea au fostu provocată de injultele aduse Camerei de numitul prin articulul publicatu in Concordia de la Pesta) și a ordinilor prefecturei de Muscelu basate pe telegrama ministerială No. 4820 și afișate pretutindeni, și'n cari se anuncia colegiului electoralu al orașului alegerea pentru 18 martie a unui altu deputatu în locul d-lui Aricescu depărtatu din adunare. Măcaru că prin totu feliul de insinuări, de intimidări a alegătorilor, se siliau mulți dintre alegători) să arăte alegătorilor simpli de pe la țeară, că prin realegerea d-lui Aricescu își vor atrage diferite persecuțiuni f§i, totuși, nu s au găsitu inimă atătu de slabă care să părăsească voacea secretă ce însupra tutorora să facă o reparațiune nedreptăței ce s'au făcutu d-lui Aricescu. Unu amicu al d-lui Aricescu, care poseda No. 5 din Concordia, unde s'au publicatu regulamentul camerei, explică alegătorilor ce nu cunoșteau bine lucrul, adevărata causă a depărtărei din cameră a d-lui Aricescu. Domnia sa au zisu în acea gazetă că regulamentul adunărei, făcutu de d. Cogălniceanu contra Statutului, este nedreptu, căci apasă cugetul deputatului. Astfel cu, după articulul 120 din acel regulamentu, cuvintele deputatului se trecu atătu de pe scurtu în gazetă, în cătu alegătorii nu mai înțelegu nimica dovadă că din cuvăntul d-lui Aricescu, în privința numirei de cătră guvernu a mitropoliților și a episcopilor, s'au publicatu în Monitorul No. 41 numai căteva cuvinte fără șiru în cătu nimene n'au pututu înțelege nimicu dintr'însul. Prin articulul 97 din regulamentul adunărei, votarea legilor fiindu pe față, deputații, fiind mulți din ei funcționari, se temu poate a vota cum se spune cugetul, de exemplu la votarea anul 1865, din 13 deputați cade 30 de jumătate din acei deputați au vobudgetului pe zii au cerutu înscrisu scă temăntu milioane, iar, în ziua desbaterei bugetului, contra propunerei subscrisă de dănșii. (Monitorul No. 16). Nu putemu zice că acei deputați au votatu contra propunerei, sub cuvăntu că ar fi remasu căci, deosebitu că acea reducere s'au cutu de la poduri, șosele, pavagiuri, și doctoriele soldaților bolnavi cheltuele s'ar fi pututu scădea multe alte prisosuri de lucru, precum lefile de la o sumă de funcționari, adaosul făcutu de comisiune la lefile prefecților, subprefecților și polițiilor, și mai cu seamă cheltueala ruinătoare și de lucru a podurilor de fieru, care se puteau amăna pentru alți ani, căndu azi se simte atăta de multu trebuință de poduri și șosele, din a cărora lipită trei părți ale anului, în cele mai multe locuri, comunicațiunea este intreruptă, din causa poroielor și înnecurilor, că adevarata vină a d-lui adevărul pe față; Ghie care vede Aricescu este că au spusu și nu ca diplomatu, ci ca poetu”. Anostresiu colegiul electoralu al orașului Cămpulungu, compusu cea mai mare parte de săteni și de preoți (1), au înțelesu, cu bunul seu simțu, că alegerea de la 18 martie nu era o simplă alegere de deputatu, ci o manifestare energică în favoarea principielor susținute in cameră de alesul seu de la 25 (1) Din o sută doisprezece alegători Nindu presenți 94, din aceș tip 3 au fostu din partea ade 81 prenți și slteni din combunele rurale din douerașălui și proprietari, cpră restul praviri și o plasă vecină cu orașulu. noemvrie trecutu, și tot de odată o protestare contra votului celor 75 deputați, din ședința de la 29 ianuarie, de aceea, în ziua de 18 martie d. Aricescu fu realesu deputatu al orașului Cămpulungu cu o majoritate ecrasantă de 83 voturi din 93 alegători precăci trei voturi s'au contestatu, fiindusenți, că conțineau numele de Dumitru Aricescu în locu de Constantin Aricescu, cel de plăiu fiind părintele celui de al doilea, și mortu 'de la 1860, și a căruia moarte e cunoscută tuturoru locuitorilor din districtul Muscelu, unde reposatul au trăitu 40 de ani aproape, cele trei voturi sunt perdute numai fiindu că trei alegători tezu al deputatului Aricescu. Testul de zece voturi s'au împărțitu între unu preutu care au avutu patru voturi și unu săteanu care au avutu dru Lupașcu au avutu unu singuru votu. După sevărșirea alegerei, colegiul electoralu au presentatu alesului seu unu actu subcinci;eară d. Alecsancunoaște și mai lămuritu nedreptatea ce crederea locuitorilor din acestu județu; și că alegerea d-tale ca deputatu la dinanul ad-hoc, precum și cea de la 25 noemvrie trecutu, au fostu unu faptu vruarie, calificăndu fapta celor 75 deputați și vătămătoare și țerei și tronului. Tesplătitu dară teresele județului. Trăească apărătorii credincioși ai Romăniei"! Prin acestu actu, la 18 martie, colegiul electoralului Cămpulungu sau țerei, care confirmă votul al orașurădicatu multu Ghelicizămu, cu toți Romănii independinți, demnitatea acestui colegiu, care tronului de acela care au opere orașul seu natalu titluri la recunoștința și tătenilor sei. Taie votul de la 18 martie 1865 o lecțicari nu credu une pentru diplomații noștri, în deșteptarea poporului romăniau știutu a aprețui serviciele aduse țerei m ilustratu prin multe și care are atătea încrederea conce uea. „ (Estrogem ce crmepăn din ședința publică a Adunarei Electiioe de la 23 ippoprie 1805.) Președința Dlui Alecsandru Em. Elorescu. Inainte de deschiderea ședinței conform ar din Regulamentu, se dă cetire în sala Adunărei procesului-verbal al ședinței din 20 Ianuarie. În cursul citirei, D. M. Cogălniceanu, președinte al consiliului miniștrilor, face obserbațiune asupra reproducțiunei cuvintelor D-sale din acea ședință. D. Cr. Tell cere cuvăntul toti asupra procesului-verbalu. în locul d-lui C. sei politici dispuneau de sute de puternice; ei esploatară chiar de nu patru ră țul mulțemiți numai milioane, făcutu pe scăzămăntul de de de comisiunea budgetarănu trei, dară scrisu ne care mătoare: 1. deputatu, făcutu 2. de sevărșitu în gară . n'au cunoscutu numele de locîn orașul și județul seu. pe deplinu prin această realegare ce ți s'au făcutu, nu înceta, domnule toți alegătorii ce știeau îlu dămu publicităței spre d-lui Aricescu, care se bucură Chiemați azi la adunare, subscrișii d-tale de la 1848 18 martie 1865 teamu realesu totu pe Ca săți dovedimu că Ca sătu dopedimu Ca să dovedimu în fine indignarea cu zisele senatului din și cum Eată acel actu: Domnului Constantin D. Aricescu: Domnule deputatu, depărtarea dumnevoastră din cameră, în locul remasu vacantu partea orașului Cămpulungureanu, 73. țimunimea și în te cucuri și plină cunoștință, fine ca deputatu de nedreptatea ceași credință a apăra și pănă în viitoru ca și rărbăție, drepturile de a carte și se pute dta din azi de înredeireîn opipentru cuvintele alsesiunei acestui 12 sau anu. și opiniunea de a alege deputatu prin depărtarea d'sale din urde că încuviințămu purtarea aozi, ca Romănu, ca cetăședința noastră la și că consimțerei și vila în trecutu, cu aN