Tribuna Româna, 1866-1867 (Anul 8, nr. 255-285)
1866-09-15 / nr. 264
Tribuna Itomana. A ■ r^r_-==; numai si numai dupre interesdlu pfirticulariu. Au nu e destulu catu a mii suferitii sub domniele fara demnitate si fara glorie de la 1821 pen astadi? Nu e destulu ca ne-amu innecatu cu totalii in cautarea intereselor private, facundu-ne unii idolii dintr’insele? Nu e destulu catu esperientia amu facutu de acestu mare adeveru: que unde merge reu lucrulu publici! nu poate merge bine nici celu privatii ? Pentru ca mai cu totii facemu aceasta specula proasta , ca trebustoarele si interesele nostre proprio si particularii se mearga bine, apoi despre celelalte interese mai mari, adeca despre trebile politice, se nu ne mai batemu capulu, tocmai pentru aceasta adjunsemu in starea de facle, unde nu mergu bine nici interesele publice nici celle private ! Si in aceasta reterire, cu catu suntemu oameni mai iubitori de ordine si de stabilitate, cu atatu sufferimu moralmente mai multii. Pentru ce? Pentru ca adevarata ordine nu poate se esiste intr’o societate unde fiecare, de la mare pen’la mici, cauta, mai presusu de toate, cumu, lovindu in interessulu publicu, se’si facu interessulu propriu. Astazi aceasta dogma, care nu se mai putea ticne in sferele inalte ale poterei, ar vrea unii s’o propage in sinalu Representarei nationale, unde au se se faca legile, unde au se se cearna si se se sbata mesurile financiare, unde au se se aleaga barbatii cei mai cu valoare morala si intellectuala pentru ca lom se li se incredintieze ocarmuirea lucrului publicu. Ebbine tocmai in asta impregiurari grelle si momentoase, tocmai acumu candu au venitii timpulu se se dee indereptarea lucrului publicu pe mana oamenilor ce voif mai capabili de a o deseversi, tocmai acuma vine Programulu Beldiman— Panaitiu, si dice : Oamini buni, cautati la interesele private si provinciale mai presusu de toate ! Cautati, mai anteiu de toate, fiecare la interesulu seu propriu ! Cautati mai alesu se alegeti pentru Representatiunea nationala viitoare numai oameni de acei ce au vremu interesu particulariu de aparatul Cautati la asta numai,pie asta e bine ! Trimitteti deputați si senatori cari se urmareasca pentru tierra ceea ce va fi si in interessului om propriu! Aceasta vrea sodica trimitteti pe altare ca Senator sau ca Deputatui, ca se se intoarca sau cu prefectura in spate, sau cu postulu de consilierii de curte din simplu judecător ce era mai nainte, sau cu professulucela regulatii, sau cu pretensiunea ceea pusa Ia cale. Eacasta! Asta vrea se dica pentru unii ordine si stabilitate. Asta este o cauza de interessele publice ! fiecare se se duca in Senatusi in Adunare pentru ca se si faca interessulu propriu, si apoi interessele publice au se mearga le la sine. Senatorii si Deputatii, d .pre programulu 13c diluau-Panaitiu trebuie numai de catu se aiba unu interesu propriu pentru ca se’i traga inima a cauta si de interessele publice. ]îai anteiu se caute de sine, se'si puie in caile processele, se'si reguleze intreprisa, se'si redobendeasca postulu, se se capete cate mim ce, numai se questige ceva pentru sine, se'si faca interessulu seu propriu, si apoi de la sine urmeaza ca toate vor se mearga bine ; si legile vor se fie aplicate cumu se cade, si agenții administrativi vor se fie probi si zeloși, si judecătorii drepți, si toate, toate in fine, vor se mearga bine, de indata ce interessele proprie ale Senatorilor si ale Deputaților vor merge bine. Eaca invetiatura noua ! Eaca Programu politicii cumu nu s’au porniîntu nicaturile ! Pen’acumu lumea, si cea prostatica si cea mai deșteaptă, si cea neinvetiata si cea mai luminata, toata lumea cerca in capulu trebilor publice, in consiliulu Natiunei si la potere, totu oameni desinteresati, oameni cari se caute in interessulu publicu interessulu loru propriu. Acumu Programulu Beldiman-Panaitiu au schimbatii toate aceste! Interesulu propriu este, in părerea dominatorii, pentru de cercare a omului politicul a bărbatului de stătu. Cuie scie se veneze o intreprisa lucrativa, se si reguleze unu interessu propriu : acela este bunu, celu mai bunu pentru ca se represente interessele generale. Interessulu propriu mai anteiu si mai presusu de toate. Interessulu poarta fessulu: aceasta era devisa patriotiloru fesilii inainte de schimbarea portului turcescu. Acumu, la umbra peleriei, vini cei cu interes sulu propriu. Dara, se citimu chiar cuvintele din Programulu Beldimanu-Panaitiu, in punetulu acesta: „Pentru ca Adunările si Ministeriulu (dice pag. 21) se fie petrunse de acestu adeveru (adeca se scada cheltuelile in proportiune cu veniturile, lucru simplu ca buna diminuatiă) si se lupuie in practica, conditiunea cea mai essentiala este ca ele (ad. si Adunările si Ministeriulu) se nu fic compuse de oameni de partita, ci de oameni cari au interessu oarecari le aparatu, si potu simti intru catu interessulu publicu este in strinsa legătură cu interessulu lor propriu." Aici nu e scapare din vedere, aici avemu a face cu oamini de intierlesu si cu intierlepciune. (Eu vedeti pagina 23) Si apoi, devisa aceasta , interessulu propriu, se arata in mai multe ronduri si printre ronduri. Daca vomu sei (se dice chiar si limpede la pag. 32) daca vomu sei a trimitte in representatiunea nationala mandatari cari se afba ei insusi interesse de aparatu' . . .si de acei "cari se remate pururea striati uniti intre ei" atunci, dieu Pl). Beldiman-Panaitiu si consorți, causa noastra este assecurata. Treime se marturisimu ca amu statu multu si amu cugetatu care se tic acea causa. Ce causa, de ordine legislativa, poate fi aceea in care se se simtă atata nevoie de stimululu interes suli propriu, de strinsa leitutura a senatoriloru si a deputaților de aceasta parte a Milcovului, pentru ca se aiba trebuintta de o însemnătoare majoritate spre a fi assigurata? Daca noi amu intielesa presa Programului politicii Beldiman-Panaiiu, si daca frasele dintr’ snsulu au vr'o legătură intre densele, apoi causa oamenilor politici celor cu interes sulu propriu, pe steagu, nu este, nu poate fi alta decatu transfertulu Curții de Cassatiune in Iassi. Ce mai atata vorba, pentru atata lucru ! Curtea de cassatiune in Iassi! Deara se nu fi esistita aceasta, care ar fi causa dumniavoastra, causa proprie pentru care ati mai descinde in arena politica? Asta e que n’ati mai are nici unu curentu de a fi, in representarea nationale, unu grupu aparte, o ceata deosebita de ceata Catargiu-Brailoiu? Imaginative, pentru unu momentu, que curtea de cassatiune are se se reformeze, poate se se si transformeze , se se dee, buna oara, Senatului attributiunile ei de înalta curte de Justiție, ear acelle de justiție civile si criminala se se esercite de o curte suprema, essentialmente judetiaire, despărțită in atatea secțiuni pe cate curti de appelu, si menite fiecare de a resolvi casurile de cassatiune la faciea locului, el bine! ce ati face atunci dumniavoastra? Asta e ca n’ati mai ave altu interes su publicu de cautatu? Nu de buna same. Pentru ca, in cellelalte questiuni, p. e. revisiunea legilor, regularea financielor, etc, n’aveti nevoie se ve faceți centralisti iassieni, daca sunteti din convecțiune unionisti sinceri. Daca veiți descentralizarea administrativa in toata puterea curentului si cu sinceritate, atunci, n'aveti grnge, nu veți fi singuri, nici cei mai ardenți, a subticne acestu principiu salutarii. Ceara pentru aceasta nu este de trebuintta ca se mai centralisaza, in Iassi, nici acțiunea electorala, nici alta ceva. Separatiștii iassieni cei sinceri, si cari nu sunt avocați, ceru adducerea Curții de cassatiune numai pentru ca se smulgă ceva de la București, ca se iee, dieu ei, din podoabele capitaliei Romaniei o peatra scumpa si pentru Iassi ! Bar voi, centralistilor iassieni, de ce ascundem nezuinitele voastre provincii iastice si egoistice sub masca conservatismului unionistu? De ce sunteti atata de neconsequinti ca, in numele nimicnicirei tuturor partitelor, se voiti a forma voi deosebi ceata conservatorilor moldoveni? Dara ce vreți se conservati Moldovei? Judanii, poate? Atunci spuneti-o curati ca sunteti conservatorii judanilor. De ce faceti tocmai in punctulu acesta al programului d vostra adeveratu? Scimu ca nu ve este indemana sc mai vorbiti acumui de impamentenirea juduitiloru, dupa ce odata sta inscrisu in Constitutiune priu-