Tribuna Şcolii, 1970 (Anul 1, nr. 1-29)

1971-06-25 / nr. 8

•RELIEF • RELIEF • RELIEF • RELIEF • RELIEF • RELIEF Vizita ministrului Invăţămîntului, Mircea Maliţa, In R. P. Polonă Marţi la amiază a pă­răsit Capitala, îndreptîn­­du-se spre Varşovia, o delegaţie a Ministerului Invăţămîntului, condusă de ministrul Mircea Ma­­liţa, care la invitaţia mi­nistrului educaţiei şi în­văţământului superior din Polonia, Henryk Jablons­­ki, va face o vizită în a­­ceastă ţară. La plecare, pe aeropor­tul Otopeni, delegaţia a fost condusă de membri ai conducerii Ministeru­lui Invăţămîntului, de funcţionari superiori din acest minister. Au fost de faţă amba­sadorul Poloniei la Bucu­reşti, Jaromir Ochedusz­­ko, şi membri ai amba­sadei. Intilnire Intre reprezentanţii sindicatelor de Invăţămint şi cultură din R. S. România şi R. S. F. Iugoslavia In zilele de 13—16 iunie a.c., la Timişoara, s-a des­făşurat o întîlnire între o delegaţie a Uniunii sin­dicatelor din învăţămînt, ştiinţă şi cultură, formată din Maria Stănescu, pre­şedinte al Comitetului U­­niunii, Elena Cojan, se­cretar al Comitetului U.S.I.S.C., Maria Pe­­traşcu, preşedinta Co­mitetului sindicatului în­văţămînt Timişoara, membră a Comitetu­lui U.S.I.S.C., şi Duşan Sablici, directorul Liceu­lui nr. 10 din Timişoara şi o delegaţie a Federaţiei Sindicatelor lucrătorilor din domeniul activităţilor sociale din R.S.F. Iugo­slavia, compusă din Lju­­bica Dukic, preşedinta Fe­deraţiei şi Milica Bosco­­vic, secretară a Federaţiei. Intîlnirea, care a decurs într-o atmosferă caldă, to­vărăşească, a prilejuit un schimb de păreri cu pri­vire la preocupările actua­le şi de perspectivă ale celor două organizaţii, precum şi la stadiul pre­gătirilor pentru Conferin­ţa europeană a organiza­ţiilor şi asociaţiilor edu­catorilor, care va avea loc la Dubrovnik în luna octombrie a.c. Sesiune de referate şi comunicări metodico-ştiinţifice A devenit de acum o tradiţie ca la finele fie­cărui an de învăţămînt cadrele didactice mara­mureşene să se reuneas­că în cadrul unei sesiuni de referate şi comunicări metodico-ştiinţifice. Edi­ţia din acest an — a treia — organizată de In­spectoratul şcolar jude­ţean şi Casa corpului di­dactic, a marcat o treaptă ascendentă pe linia boga­tei activităţi de cercetare ştiinţifică şi perfecţiona­re profesională a dascăli­lor băimăreni. Luni, 21 iunie a.c., în şedinţă plenară, după cu­­vîntul de deschidere ros­tit de prof. Andrei Bălan, inspector şcolar general, au vorbit tovarăşii Gheor­­ghe Pop, membru su­pleant al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului popular ju­deţean Maramureş, conf. univ. dr. Traian Pop, ad­junct al ministrului în­­văţămîntului, şi prof. univ. dr. doc. Anatolie Chircov, prorector al U­­niversităţii „Babeş-Bo­­lyai“ din Cluj. In cadrul celor 11 sec­ţii ale sesiunii au fost prezentate peste 70 de co­municări ştiinţifice şi re­ferate metodice. 2 MASURI PENTRU PERFECŢIONAREA INVĂŢĂMÎNTULUI Şcoli, secţii şi clase noi, cu predare In limba naţionalităţilor conlocuitoare In cadrul acţiunilor de perfecţionare a învăţămîn­­tului de toate gradele, în conformitate cu hotărîri­­le de partid, Ministerul Invăţămîntului, împreu­nă cu celelalte organe centrale care au în subor­dine şcoli, la propunerea organelor judeţene de partid şi de stat, au stabi­lit măsuri de completare cu noi unităţi a reţelei existente de şcoli, secţii şi clase în care predarea se face într-una din lim­bile naţionalităţilor con­locuitoare. Incepînd cu anul şcolar 1971—1972 se vor înfiin­ţa pe lîngă unităţile şco­lare şi secţiile care func­ţionează în prezent, noi licee de cultură generală, în care predarea se va face intr-o singură limbă — maghiară sau ger­mană. Ziarele de sîmbătă, 19 iunie 1971, inserează lis­tele noilor licee cu pre­darea în limba maghiară şi a liceelor cu predarea în limba germană. Pentru anul şcolar 1971 —1972 se vor organiza secţii sau clase cu preda­rea in limbile maghiară şi germană in cadrul u­­nor şcoli profesionale şi licee de specialitate. Lis­ta lor a fost, de aseme­nea, publicată în ziare. In funcţie de rezultate­le concursului de admite­re, de posibilităţile exis­tente, de dorinţele elevi­lor şi părinţilor, se vor putea constitui clase cu limba de predare a na­ţionalităţilor conlocuitoa­re şi la alte unităţi şco­lare. La concursul de admi­tere, în toate şcolile pro­fesionale şi liceele de specialitate, candidaţii a­­parţinînd naţionalităţilor conlocuitoare pot susţine probele scrise, orale şi practice în limba mater­nă la obiectele pe care le-au studiat în această limbă, asigurîndu-se în acest scop în componenţa comisiilor de concurs, ca­dre didactice de speciali­tate care cunosc limba maternă a candidaţilor. In cererile de înscriere, aceşti candidaţi vor men­ţiona limba în care do­resc să susţină probele de concurs. Noi licee de specialitate Ministerul Invăţămîn­­tului aduce la cunoştinţă că, în afara liceelor de specialitate existente, cu­prinse în îndrumătorul privind admiterea în a­­ceste licee pentru anul şcolar 1971—1972, se mai înfiinţează noi unităţi de învăţămînt. Ziarele de sîmbătă, 19 iunie 1971, au publicat lista celor 43 de noi licee de specialitate, precum şi probele concursului de admitere la specialităţile noi introduse în nomen­clator. La concursul de admi­tere, candidaţii aparţi­­nînd naţionalităţilor con­locuitoare pot susţine probele scrise şi orale în limba maternă la obiec­tele pe care le-au stu­diat în această limbă, a­­sigurîndu-se, în acest scop, în componenţa co­misiilor de concurs, ca­dre didactice de speciali­tate care cunosc limba maternă a candidaţilor. In cererile de înscrie­re aceşti candidaţi vor menţiona limba în care doresc să susţină probele de concurs. DEMUUL LICEULUI PEDAGOGIC II CLUJ Sîmbătă, 19 iunie a.c. Liceul pedagogic din Cluj a sărbătorit împlinirea unui veac de activitate didactică şi educativă. La fes­­tivităţile Închinate acestui eveni­ment au luat parte tovarăşii Aurel Duca, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului județean Cluj al P.C.R., pre­şedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Dan Marţian, prim-secretar al Comitetului Central al U.T.C., mi­nistru pentru problemele tinere­tului, conf. univ. dr. Traian Pop, adjunct al ministrului invăţămîn­tului, prof. univ. dr. docent Şte­­fan Pascu, rectorul Universităţii „Babeş Bolyai“ din Cluj, alţi re­prezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, directori şi delegaţii ale unor licee din Blaj, Bucureşti, Sibiu, Craiova, foşu­ şi actuali profesori şi elevi ai Liceului pedagogic clujean. Festivităţile au Început, In cursul dimineţii, In noua şi mo­derna clădire a Liceului peda­gogic, cu o sesiune de comuni­cări ştiinţifice. Revelatoare pen­tru orientarea tematică a acestor comunicări sunt Înseşi titlurile lor, dintre care amintim : „Pro­bleme ale conducerii pedagogice a şcolii“ de conf. univ. dr. Traian Pop, „Dascălul — animatorul vie­ţii social-culturale a satului“ de Roman Moraru, Ion Beu şi Du­mitru Mircea, „Valoarea educati­vă a predării ştiinţelor în liceul pedagogic“ de prof. univ. dr. do­cent Victor Pop, prof. Victoria Mo­raru şi prof. Veturia Şendruţiu etc. După încheierea lucrărilor sesiu­nii a avut loc festivitatea de dez­velire a bustului cărturarului ar­delean Gheorghe Lazăr, operă a sculptorului Cornel Medrea. To­varăşul Trof­n Simedrea, prim­­vicepreşedinte al Consiliului ju­deţean, a dat citire Decretului Consiliului de Stat prin care se atribuie Liceului pedagogic din Cluj numele lui Gheorghe Lazăr. In aceeaşi zi, la amiază, In sala Teatrului Naţional din Cluj a avut loc o adunare festivă, in cadrul căreia profesorul Vaier Popa, directorul Liceului pedago­gic a evocat citeva momente din istoria acestei şcoli, afirmarea tradiţiei acesteia şi succesele ob­ţinute in ultimul sfert de veac. Adresind corpului profesoral al şcolii călduroase felicitări şi urări de noi succese din partea Comitetului judeţean de partid şi a Consiliului popular judeţean, tovarăşul Aurel Duca a insistat, printre altele, în cuvîntul său, asupra însemnătăţii liceelor pe­dagogice pentru învăţămîntul din întreaga ţară, precum şi asu­pra perspectivelor dezvoltării lor în următorii ani. La rîndul său, tovarăşul Traian Pop, fost elev al şcolii, a trans­mis felicitările şi salului Ministe­rului Invăţămîntului. Vorbitorul a subliniat totodată locul de cinste pe care l-a ocupat, de-a lungul celor o sută de ani de existenţă, distinsul liceu clujean In dezvol­tarea spiritualităţii române, con­tribuţia sa la progresul învăţă­­mîntului românesc contemporan. In cuvîntul său, tovarăşul Dan Marţian, a apreciat activitatea organizaţiei U.T.C., prezenţa ei In viaţa cultural-artistică a ora­şului şi a şcolii. La sfîrşitul adunării festive, participanţii au adresat o tele­gramă Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. Festivităţile s-au Încheiat cu un program cultural-artistic pre­zentat de formaţiile Liceului pe­dagogic. POSTA redacţiei ELEONORA MAFTEI, Alexandria. De acord ca publicaţia noastră „să fie folo­sită pentru dezbaterile ce se cer în le­gătură cu întocmirea manualelor şco­lare". Dar să publicăm studii monogra­fice despre scriitori ? Nu ! Cu asta se ocupă publicaţiile de profil literar. ELENA BARBU, comuna Leu, jud. Dolj. Adresaţi-vă inspectoratului şcolar judeţean. Vă va furniza toate amănun­tele necesare. A.S., judeţul Mehedinţi. Toate proble­mele ridicate de dv. trebuie rezolvate pe plan local. N-am ajunge la nici un rezultat dacă Ministerul învăţămîntu­­lui sau alt for central ar sta să se o­­cupe de fiecare fleac, dacă ar trebui să decidă dacă este bine sau nu să se facă „un plan de muncă aprobat (vizat) de primar pentru oamenii de serviciu din şcoală încadraţi cu un sfert de normă“. Atunci directorul de ce mai este în şcoală ? Prea ne-am obişnuit să primim pentru toate treburile indicaţii, instruc­ţiuni, circulare. Cu sau fără plan, şcoala trebuie să fie curată ! Prof. GH. NECHITA, Fălticeni ; prof. GH. BOBEI, comuna Bărbăteşti, Vîlcea . După cum am mai anunţat şi cu alt prilej la această rubrică, precizăm încă­­ o dată că revista noastră nu publică poezii. Nu vă sfătuim să vă adresaţi nici altor reviste, deoarece versurile tri­mise nouă sunt de un scăzut nivel ar­tistic. Înv. GH. MEREUŢA, Bîrlad : Aveţi dreptate : climatul familial joacă un rol preponderent în formarea personalităţii copilului , iar comportamentul părinţi­lor, al celorlalţi membri ai familiei îi va servi acestuia, în orice moment, drept exemplu. Dv., în scurtul articol ce ni l-aţi trimis, vreţi să epuizaţi însă toate aspectele educaţiei copilului în familie. Şi, evident, n-o puteţi face decit la mo­dul general, enunţiativ, de unde impre­sia de lucruri comune, arhicunoscute de orice educator , părinte sau cadru di­dactic. COZAR RODICA, Braşov : Conform regulamentului liceelor de cultură gene­rală, puteţi da diferenţa la liceul se­ral, după promovarea clasei a IX-­a a şcolii generale de 10 ani, numai dacă am depăşit vîrsta de 16 ani şi sînteţi angajată în cîmpul muncii (art. 191, al. e). Conform aceluiaşi Regulament (A­­nexa nr. 6, pag. 180), examenul de di­ferenţă se dă, pentru anul II al liceu­lui seral, din următoarele obiecte : 1. A doua limbă modernă; 2. Limba lati­nă; 3. Istoria. Prof. CONSTANTIN BUNOIU, Ghin­­deni, jud. Dolj : Bănuim că la şcoala dv. se produc nereguli, încălcări groso­lane ale normelor de etică, dacă dv. ne solicitaţi răspuns la întrebări de genul : „Elevi lipsă la oră şi primind note, se poate ?“ Vă rugăm să puneţi mina pe un regulament şcolar şi să procedaţi în­tocmai cum scrie acolo. Sugerăm cu acest prilej Inspectora­tului şcolar al judeţului Dolj să se in­tereseze cum s-au încheiat situaţiile de sfîrşit de an la Şcoala generală de 10 ani din satul Ghindeni, comuna Malu Mare. EDITATĂ DE MINISTERUL INVĂŢĂMÎNTULUI $I UNIUNEA SINDICATELOR DEN ÎNVĂŢĂMlNT ŞI CULTURĂ Redacţia şi Administraţia Piaţa Scînteii nr. 1 Bucureşti Tel: 17 60 20

Next