Tribuna Şcolii, 1971 (Anul 2, nr. 30-76)

1972-04-08 / nr. 43

Curs de perfecţionare pentru diriginţi In perioada 9—21 martie 1972, s-a desfă­şurat primul curs de perfecţionare organizat de Institutul central de perfecţionare a persona­lului didactic cu respon­sabilii comisiilor de di­riginţi din şcolile de 10 ani din Bucureşti. In acest scop, catedra de pedagogie a elaborat o programă de studiu individual a profesori­­lor-diriginţi, care a cu­prins probleme generale de informare ideologico­­politică, de psihologie­­pedagogică, de pedago­gie, de metodologie a activităţii diriginţilor şi bibliografia corespunză­toare. Tematica cursului a fost structurată în funcţie de cele două componente principale ale activităţii educative 2 RĂS M. Vereş de la Şcoala generală din Ghioroc, jud. Arad, doreşte să cu­noască obligaţiile profe­soarelor încadrate cu 1/2 normă de predare dato­rită îngrijirii unui copil în vîrstă de pînă la 7 ani In vederea aplicării pre­vederilor H.C.M nr 54/ 1967. Ministerul Educaţiei şi învăţămîntului prin instrucţiunile nr. 6733 din 4 aprilie 1967, a aprobat ca­ funcţiile didactice de profesor şi maistru-in­­structor în învăţămîntul de cultură generală, pro­fesional, tehnic şi liceal de specialitate, să poată fi ocupate de femeile cu copii sub 7 ani în con­diţiile arătate mai jos : Cadrele didactice titu­lare, aflate în această si­tuaţie îşi pot desfăşura — la cererea lor — activita­tea la mai puţin de o nor­mă, la 1/2 normă sau chiar la mai puţin de 1/2 nor­mă potrivit numărului de ore rezultat din planul de învăţămînt. Partea de ca­tedră rămasă astfel dis­ponibilă (pînă la echiva­lentul unei norme în­tregi) se consideră „re­zervată“ persoanei în cauză și poate fi ocupată temporar prin suplinire cu salariu tarifar sau prin plata cu ora Cadrele didactice, mame cu copii sub 7 ani care nu sunt titulare în învă­țămînt în localitatea res­pectivă şi care doresc să funcţioneze la mai puţin RUNDEM de o normă, pot solicita angajarea ca suplinitor pe orele devenite dispo­nibile din catedre rezer­vate. De asemenea, se pot o­­cupa cu 1/2 normă şi funcţiile didactice ajută­toare de bibliotecar (dar numai la unităţile şcolare la care postul este pre­văzut cu 1/2 normă sau la care există 2 posturi) şi de pedagog şcolar, precum şi unele funcţii administrative, în condi­ţiile arătate în Instruc­ţiunile Ministerului Edu­caţiei şi învăţămîntului nr. 6733/1967 Retribuirea femeilor cu copii sub 1 ani, încadrate în acest fel ■e face potrivit legii, în raport cu partea de nor­mă acordată, calculată la limita minimă a obliga­ţiei de predare sau in­struire (18 20 respectiv 24 ore săptămînal) Pro­gramul de lucru pentru angajatele cu 1/2 normă in funcţii didactice şi di­dactice ajutătoare este cel rezultat din orarul Instituţiei de învăţămînt. Timpul lucrat cu 1/2 nor­mă de către angajatele cu copii sub 7 ani, se ia în considerare integral la calculul stagiului de activitate în învăţămînt, la vechimea în muncă pentru pensionare, la ve­chimea neîntreruptă în muncă pentru plata aju­toarelor din asigurări so­ciale ii la vechimea ne­întreruptă In aceaşi ani- CITITORI­ tate (pentru acordarea sporului de vechime la personalul didactic aju­tător). Pentru Comisia de ju­decată de pe lingă Consi­liul popular al comunei Ciobanu — judeţul Cons­tanţa, precizăm că ab­solvenţii cu examen de diplomă din învăţămîntul superior repartizaţi în co­muni­, dar care nu se sta­bilesc (cu domiciliul sau reşedinţa) în localitatea respectivă, ci se instalea­ză într-o altă localitate învecinată, nu beneficia­ză de plata indemnizaţiei de instalare. In cazul în care li s-au făcut astfel de plăţi, ei urmează a restitui banii primiţi (ca­zul prof Radu Virgil) Această indemnizaţie nu se acordă celor reparti­zaţi în oraşe chiar dacă îşi stabilesc domiciliul în acel oraş (cazul soţiei sale). C. Tomici, de la Şcoala generală Bucova, judetul Caraş-Severin, este stu­dentă in ultimul an şi, la 1 septembrie 1972, va fi repartizată în învătămînt. In luna august va intra în concediu de naştere, întreabă dacă va putea primi ajutor de materni­tate după data de 1 sep­tembrie 1972 Potrivit normelor în vi­goare repartizarea în în­văţămînt a absolvenţilor Institutelor de învăţămînt LOR superior — ca şi a absol­venţilor liceelor pedago­gice — nu constituie un contract de muncă. Ab­solvenţii respectivi sunt obligaţi să încheie, la pre­zentarea la post, un con­tract de muncă cu insti­tuţiile de învăţămînt la care au fost repartizaţi Plata ajutoarelor de sar­cină şi rel­uzie, ca şi a ce­lorlalte drepturi de asi­gurări sociale, decurg de la data încheierii contrac­tului de muncă. Rezultă astfel că prezentîndu-vă la 1 septembrie 1972 la Inspectoratul şcolar Ju­deţean, în subordinea că­ruia funcţionează şcoala la care veţi fi repartizată şi încheind contractul de muncă, în conformitate cu dispoziţiile in vigoare, veti putea beneficia de plata ajutorului de mater­nitate pentru partea de concediu rămasă de efec­tuat, după această dată, din cele 60 zile la care a­­veţi dreptul după naştere. Plata se face pe baza cer­tificatelor medicale elibe­rate de organele medicale competen­e în proporţie de Sil la sută din salariu, întrucît aveu­ o vechime neîntreruptă în muncă pînă la 6 luni Menţionăm că acest procent vi se cu­vine chiar dacă înainte de facultate ati mai fost an­­gajată. Intrucît prin trece­rea la studii aui întrerupt vechimea în muncă Th Leonescu ACCENTE CRONICĂ Colegiul Ministerului Educaţiei şi Invăţămîn­­tului, întrunit vineri, 31 martie a.c., a dezbătut, sub conducerea ministrului Mircea Maliţa, pro­punerile de modificări la Legea privind Invăţă­­mîntul in Republica Socialistă România, care decurg din sarcinile trasate de Congresul al X-lea al partidului şi din măsurile aprobate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. in septem­brie 1971. Participanţii au subliniat necesitatea continuei orientări a şcolii româneşti spre reali­zarea cerinţelor fundamentale ale societăţii, asocierea organică a învăţămîntului cu producţia şi cercetarea, întărirea unităţii dintre latura in­­structivă şi cea educativă Membrii colegiului au analizat planul de şco­larizare pentru anul 1972/1973 la toate formele de învăţămînt, conform Programului de pregă­tire a cadrelor pentru perioada 1971—1980 şi planurilor de măsuri privind perfecţionarea în­văţămîntului de cultură generală şi a învăţămîn­tului superior De asemenea, a fost aprobată componenţa unor organe consultative ale Minis­terului Educaţiei şi învăţămîntului : Consiliul pentru munca politico-educativa şi predarea ştiinţelor sociale. Consiliul pentru învăţămîntul de cultură generală, Consiliul învăţămîntului profesional, tehnic şi liceal de specialitate, Con­siliul tehnico-ştiinţific, Comisia pentru cerceta­rea ştiinţifică, desfăşurate de diriginţi­i coordonator al influen­ţelor ce vin din partea factorilor educativi şi factori educativi care acţionează nemijlocit a­­supra elevilor. In cadrul activităţilor practice, s-au efectuat asistenţe la orele de dirigenţie ţi­nute de cursanţi şi ur­mate de discuţii, vizita la un laborator de ori­entare şcolară şi profe­sională şi studiul de caz şi metoda inciden­tului — metode active de instruire a diriginţi­lor. Spectacol omagial In cadrul manifestări­lor cu care tineretul din întreaga ţară cinsteşte a­­niversarea a 50 de ani de la crearea organizaţi­ei sale revoluţionare, se integrează şi spectacolul prezentat duminică 2 a­­prilie a.c., în sala Teatru­lui Consiliului Central al Sindicatelor, de elevii Liceului „Ion Creangă­“ din Capitală. La specta­col au participat cadre didactice, părinţi şi elevi, întregul repertoriu s-a axat pe cîntece, versuri, montaje literar-muzicale închinate patriei şi par­tidului. Intre numerele prezentate amintim suita de cîntece patriotice: „Slăvită Românie“ de Mircea Neagu, „Pe-al nostru steag“ de Ciprian Porumbescu, „Imnul pă­cii“ de Beethoven etc., susţinute de corul de ca­meră şi de corul liceului, dirijat de profesoara Te­­odorina Popescu. S-a bucurat, de aseme­nea, de un deosebit suc­ces momentul coregrafic, care a reunit cele mai cunoscute dansuri popu­lare din Ţara Oaşului, Ţara Făgăraşului şi din Oltenia. La reuşita lor a contribuit profesoara Georgeta Sabău. O subliniere deosebită se cuvine montajului li­terar „Porţi de basm, porţi de legendă“, care a evocat cîteva momente semnificative din lupta partidului şi poporului nostru. Elevii au inter­pretat cu multă sensibi­litate fiecare scenă din acest montaj, realizat de profesoara de limba ro­mână Ecaterina An­tipa. Violeta Apostol Corala „Gaudeamus“ Conservatorul „C. Po­rumbescu“ este sediul mai multor formaţii prestigioase- Este sufici­ent să amintim de Ma­drigal, Camerala şi Aca­demica. Un deosebit succes a repurtat recent corul Gaudeamus con­dus de tinărul dirijor Gheorghe Oprea­ An­samblul este alcătuit din studenţi ai secţiei peda­gogice şi îşi propune o carieră interpretativă promiţătoare prin valo­rificarea diferenţiată, specifică a patrimoniu­lui coral preclasic şi contemporan, într-o op­tică tinerească, avîntată. Am sesizat în proba concertistică dată recent­a culoare camerală a­­preciabilă — rodul unei scrupuloase munci solis­tice a membrilor forma­ţiei — precum şi o den­sitate nuanţată, enujată cu o siguranţă a cititu­lui, ambele puse în sluj­ba sensului muzical glo­bal. In personalitatea tâ­nărului d­r­im­ am regă­sit sinceritatea, seriozi­tatea şi capacitatea de concentrare prefigurată în valorosul meu coleg d­rl Conservator. Din programul pre­­zentat am retinut d'psp1° brice natriotîce ramnate de clasicii (îH. Cucu si A. Bena sau fie contem­poranii AI. Pascanu si Dan Rochi. Repertoriul preclasic, prezent în prima parte, mai soli­cită încă timp pentru înţelegere, omogenizare şi elasticitate. Anton Dogaru­ Corespondenţa înv. Aurelia Grigore, Şcoala generală im 15 ani. Dijeşti — Filipeştii de Pădure, Pra­hova. Sugestiile dv. sunt binevenite. Ele as­cund pe undeva un reproş la adresa publica­ţiei noastre pentru intermitenta şi slaba abor­dare a unor teme „privind diferite forme de activitate cu părinţii“ sau „ale educaţiei in familie“. Ne cereţi, de asemenea, să organi­zăm „dezbateri asupra problemelor deosebite ce le ridică unii elevi în şcolile noastre“ ca urmare a­ carenţelor educative ale familiei. Este — suntem­ de acord cu dv. — încă mult de făcut pentru a ridica familia la nivelul cerinţelor şcolii noastre de azi. Nu ne putem opri, însă, de a nu vă semnala din cuprinsul publicaţiei noastre unele materiale care răs­pund în parte dorinţelor exprimate dacă n-ar fi să cităm decit articolele colaboratorilor noştri Marin Rădoi, N. Copoiu, Mihai Stoian sau diferitele foiletoane şi note. Oricum, reţinem sugestiile exprimate în scrisoarea dv. şi vom căuta pe viitor să aco­perim şi acest­­sector. înv. Voicilă I. Ion. Şcoala generală, Coca— Antimireşti, com. Vintilă Vodă, jud. Buzău. Propunerile pe care le faceţi cu privire la mai buna organizare şi desfăşurare a cursu­rilor de perfecţionare a învăţătorilor, în urma participării dv. la cele organizate în judeţul Buzău în anul trecut — pe care, de altfel, le apreciaţi ca o contribuţie pozitivă — pot aduce un­­spor de calitate acţiunii de reciclare a cadrelor didactice. Le facem loc în coloa­nele acestei rubrici. • Perioada de desfăşurare să fie cuprinsă între 1—15 iulie şi nu în perioada 25 august — 10 septembrie, cum s-au desfăşurat pînă in prezent, cînd învăţătorul trebuie să-şi întoc­mească planificările anuale şi trimestriale şi să le definitiveze, să pregătească materialul didactic necesar şi deschiderea în bune con­diţii a noului an şcolar (mulţi din învăţători fiind şi directori de şcoli...). Cele 4 zile care rămân disponibile după încheierea cursurilor sunt oare suficiente pentru realizarea aces­tor sarcini ? • Să se pună mai mult accent pe problemele pe care le ridică predarea la clasa I. • In prelegerile lectorilor, locul for­mulărilor „trebuie să respectăm... să reali­zăm...“, să fie luat de „cum realizăm... cum facem... ?“ Acest lucru s-ar realiza, în spe­cial, la prelegerile ce tratează probleme de metodică, dacă unii lectori ar fi recrutaţi din rindul învăţătorilor cu experienţă, apreciaţi pentru activitatea desfăşurată la catedră. • Să nu se mai neglijeze problemele pe care le ridică predarea în condiţii simultane, ţinînd cont de faptul că majoritatea învăţătorilor ce urmează aceste cursuri predau în aceste con­diţii. • Să se facă şi demonstraţii de numire şi foricire a mijloacelor audio-vizuale. • Să se dezbată şi teme legate de activitatea pio­nierească, avîndu-se în vedere faptul că in prezent numai pentru comandanţii instructori de unitate sunt organizate cursuri de perfec­ţionare speciale. • Forma de încheiere a cursurilor să o constituie tot colocviul, dar colocviul în adevăratul hoi sens. Primim de la corespondenţii noştri nenu­mărate scrisori, în care sunt exprimate opinii despre manuale şcolare, se dau sugestii, se fac propuneri. După cum se ştie, „Tribuna şcolii“ a publi­cat şi pînă acum asemenea interesante şi utile ecouri. Cum nu este posibil să le facem tutu­ror loc în paginile noastre, ii asigurăm pe colaboratori că, întotdeauna, cuvîntul lor va ajunge la organele în drept, care le vor fo­losi în ediţiile viitoare ale manualelor didac­tice. Cu atît mai mult, cu cit este pornit me­reu din cele mai frumoase ginduri. Iată, de pildă, ce ne scrie între altele, înv. Andrei Budurean, din Lunca Sprie, jud. Bihor : „Pentru ca Editura didactică şi pedagogică să nu mai fie subapreciată la concursul editu­rilor şi mai ales pentru ca manualul «Abece­dar» să fie cit mai bun, cit mai folositor în procesul instructiv-educativ, voi scoate în re­lief cîteva deficienţe şi voi face cîteva pro­puneri de îmbunătăţire..." Acelaşi coleg al nostru cere, pe bună dreptate, mai multă so­licitudine din partea inspectoratelor şcolare în ce priveşte aprecierea şi popularizarea lu­crărilor de cercetare ştiinţifică ale cadrelor didactice. Observaţii pe marginea manualelor ne tri­mit şi tovarăşele Ana Postolică, Viorica Stîngu, din Păstrăveni, jud. Neamţ, precum şi mulţi alţi învăţători şi profesori. Ele vor fi înaintate Editurii didactice şi pedagogice. Colaboratorul nostru Florin Anghel din Piteşti ne scrie : De curînd ne-a fost dat să încercăm un sentiment de mare satisfacţie : elevii şcolii noastre — Liceul „N Bălcescu“ din Piteşti — au fost vizitaţi de însuşi decanul Facultăţii de matematici a Universităţii din Bucureşti — academicianul N Teodorescu. La despărţire, domnia sa a avut amabilitatea să-i invite la Bucureşti pe tinerii noştri „mate­maticieni“ — invitaţie căreia i s-a dat, fireşte, curs. Reîntorşi la şcoală, elevii au vorbit cu entuziasm despre această vizită, acest de neuitat „preludiu“ profesional, despre dra­gostea şi căldura cu care au fost primiţi. Cu toţii m-au rugat să transmit simţămin­tele lor de recunoştinţă şi gratitudine pro­fesorilor şi specialiştilor de la Institutul de construcţii, Facultatea de matematici şi Centrul de calcul, dar, mai ales, ilustrului cărturar­­ Teodorescu care i-au primit „ca pe nişte oameni mari“ Ceea ce semnatarul acestor modeste rîn­­duri face cu deosebită plăcere, nu însă înainte de a remarca , pe cînd exemplul a­­cademicianului N Teodorescu va fi urmat și de alti specialiști !

Next