Tribuna, decembrie 1884 (Anul 1, nr. 185-207)

1884-12-01 / nr. 185

Nr. 185 ordine pe direcţiunea financiară, care a persista prelungă arborarea stindardului maghiar, şi a ordinat ca nicăiri în Croato-Slavonia cu nici o ocasiune sărbătorească, steagul naţional maghiar se nu se arboreze, nici chiar pe edificiile era­­ri ale reg. ung. (Sgomot în stânga şi stânga ex­tremă.­ Dacă nu ar fi adevărată această întâmplare, mie ’mi-ar pare numai bine, dar’ precum am spus, acest fapt s’a comunicat în o foaie lăţită în toată lumea, în foaia cea mai lăţită din mo­narchia austro-ungară. Dacă dl ministru de finanţe a dat într’a­­devăr ordinaţiunea respectivă, în acest cas îl întreb că dincolo de Drava cu ce fel de stindarde serbează cliua nascerii Maiestăţii Sale, într’adevăr cu steagul negru-galben sau numai cu steagul croat ? în acest cas dl ministru de finanţe pro­­cede tocmai ca şi autoritatea locală din Gradisca declarând, că la festivităţile locale legea nu ordonează arborarea steagului maghiar. întreb însă, că diua nascerii domnitorului încoronat, carele când s’a încoronat ca rege al Ungariei s’a încoronat totodată şi ca rege al Croaţiei, e oare sărbătoare locală, ori generală ? După pă­rerea mea aceasta e o sărbătoare oficioasă; ex­plicarea amintită n’a avut deci loc şi steagul maghiar avea de drept loc. • Fără de a voi să opresc prin această în­trebare opiniunea publică, sau să intenţionez a provoca conflicte, totuşi voind să apăr steagul maghiar, recerc pe dl ministru de finanţe să-­mi dee desluşiri şi m’aş bucura dacă ar pute dovedi că toată întâmplarea e scornită numai. Ministrul de finanţe contele Szapâry: Nu ştiu ce causează această îngrijire. Sunt de părerea, că pentru nisce veşti cari apar în vre un diar, fie acesta cât de însemnat, guvernul sau ori-şi-care ministru nu poate să fee asupra şi responsabilitatea. Că aceea scrie s’a publicat în numita foaie, sânt convins fiiindcă s’a dis aci, că s’a cuprins, dar’ despre aceea eu din par­­te-’mi nu am nice o cunoscinţă. Nu-’mi aduc aminte să fi adresat direcţiunii financiare o or­­dinațiune, după cum o spune aceasta dl depu­tat............. Dacă arborarea steagurilor în acel loc până aci nu a fost în us, aș mai zice ca steagurile acolo preste tot se nu se arboreze ca să nu se facă provocare. (Aprobare din dreapta; sgomot în stânga extremă.) Dacă cumva mi s’a făcut din oare­care parte întrebare în vre­un cas, numai în acest fel am putut răspunde şi în acest înţe­les voiu pute răspunde şi pe viitor. Despre aceea însă pot asigura pe dl deputat că dacă e vorba despre arborarea de steaguri, nu poate să fie altcum, decât ca pe edificiile de stat pre lângă steagul maghiar să se ridice şi cel croat, după cum se întâmplă aceasta şi aci pe edificiile co­mune. (Aprobări din dreapta, sgomot în stânga şi stânga extremă.) Gavriil Ugran: Declaraţiunea de adei a d-lui ministru de finanţe, mărturisesc sincer, că nu numai nu m’a îndestulit, ci din contră m’a amărît. (Aprobări sgomotoase din stânga extremă.) Aceste podoabe pot să şi lipsească dela Ungaria nu pentru aceea îi încredinţează manuarea întregei sale puteri guvernului, ca miniştrii să nu fie în stare a-’i câştiga statului va­ră. (Apro­bări vine din stânga extremă.) Semnul represen­­tativ al statului maghiar e stindardul naţional unguresc, şi guvernul care nu soie câştiga stima stindardului naţiunii în toate părţile ţeriii, acela nu e vrednic să şcadă pe banca ministerială. Când vi s’a concrettat d-voastre guvernarea ţârii, vi s’a dat nu numai averea ţerii ci şi onoarea ei. A ţine în onoare steagul ţerii, di că gunoaiele înclinate spre revoaltă ce vor vre, e datorinţa guvernului şi guvernul ce nu e capace de aceasta, ducă-se de pe locul ce-’l ocupă şi facă loc la altfel de bărbaţi, cari sânt în stare a apăra onoarea ţerii. Ne-a fost destul pănă acuma audi, că sub guvernul d-voastre, aceluia, care vorbesce unguresc, în Croaţia îi sparg capul; e destul să suferim ca bisericile şi şcoale­le ma­ghiare din Croaţia să fie apăsate; e destul să suferim, că cine se plânge la autorităţile croate în limba maghiară nu i se ia în băgare de seamă plângerea, o traduc cu translat prin limba croată, şi o resping apoi ca neîndreptăţită. Aceste sânt însă lucruri mai neînsemnate. Că însă steagul naţiunii (? Red.) să fie la locul seu, — a jică poporul destrăbălat ce va voi, v­e cere naţiunea şi coroana. O astfel de hesitate şi laşitate cum do­vediţi d-voastre, numai va ageri acele insuinţe, care voesc să rumpă o verigă din coroana sf. Ştefan. (Drept! Aşa e­ din stânga extremă, sgomot şi nelinişte mare în dreapta.) Dacă e frântă o bucată din acea verigă de coroană, aceea nu poate mai mult sta pe capul nici unui domnitor. Tocmai din această cauză şi chiar în interesul casei domnitoare şi a întregităţii co­roanei nu pot zice alt­ceva, decât că un guvern, care nu poie câştiga valoarea suveranităţii na­ţiunii, să se depărteze de pre acel loc. (Aprobări îndelungate din stânga extremă. Mişcare în partea dreaptă.) (Va urma.) smeu. După­ ce s’au uscat toate acestea lipituri, se face gura smeului. Acesta este meşteşugul cel mai mare. Este gura trăgătoare, gură suitoare şi gură moale. Mai ântâiu se leagă un crâmpoiu de aţă mai lung decât smeul cu amândouă căpătâiele de câte un colţ de sus ale smeului. Legătura apucă şi din spetează şi din cap, fiindcă la fie­care colţ, unde se întâlnesc capul cu speteaza, es puţin mai afară decât marginea hârtiei, din care se face smeul. La încrucişarea spetezelor din mijlocul smeului, se face câte o găurice de amândouă părţile lângă speteze, dară aşa de mici găurele, încât de abia să poată întră aţa. Pe aci se vină căpătâiul unui alt crâmpoiu de sfoară, care apucă amândouă spetezele dimpreună cu birlicul, şi scoţindu-se în faţă, se leagă bine. Căpătâiul cel lăsat să atârne, se împreună cu mijlocul aţei legate de amândouă colţurile de la capul sme­ului. Şi ţiindu-le cu mâna, în aer, de-asupra smeului, formează un fel de linii ale unei pira­mide, ce ar fi clădită de-asupra smeului, înainte de a lega aţele astfel unite, alătu­răm cu dînsele mâna de hârtie a smeului, şi o lăsăm cătră mijlocul lui. La încrucişarea spete-Societatea de lectură „Andrei Şaguna“. Şedinţa publică ţinută ieri seara de membrii so­cietăţii a întrunit în sala seminarului „Andreian“ un public număros, mai număros decât ca în sala să poată încape întreg şi foarte mulţi dintre cei veniţi erau siliţi a sta la intrare. S’au ţinut două disertaţiuni, una de dl Virgil Onuţ asupra lucrării metropolitului Andreiu, car’ alta de dl Romul Mircea asupra importanţei re­­ligiunii; s’au declamat apoi două poesii, una dintre zelor, adecă drept în mijlocul smeului, oprim mâna cu aţele. Mijlocul aţei ce vine de la colţu­rile de sus, trebue să ajungă drept la încruci­şarea spetezelor. Dacă este mai lungă, ceea­ ce prisosesce din aţă, rămâne înspre palmă, şi mu­tăm degetele spre a scurta aţa, ca să vină drept la mijloc. Apoi, tot pe lângă hârtie, ducem mâna în sus, în capul birlicului; şi aţa ce vine de la mijlocul smeului, trebue să ajungă pănă aproape de marginea de sus a smeului. După­ ce am făcut aceasta, toate trei aţele le legăm cu un nod slab la semnul unde am ţinut cu degetele. Pănă a nu strînge nodul bine, mai facem o probă, dacă nodul aţelor de sus ajunge drept la mijlocul smeului, şi dacă aţa dela mijloc ajunge pănă unde voim la capul birlicului de sus, şi apoi strîngem nodul bine. Dacă aţa dela mijlocul smeului ajunge toc­mai pănă în capul birlicului de sus, gura smeului nu e bună, căci smeul face capace, adecă se întoarce cu spatele, când este înălţat, şi cade jos. La smeul suitor, această aţă trebue să ajungă pănă cu aproape două degete de capul birlicului de sus, şi la smeul trăgător, pănă cu aproape trei degete. Aceste două feluri de guri de smeu sânt mai căutate de băieţii jucători cu smei. (Va urma). Cronică. A. A. L. L. Principele şi principesa de coroană vor veni în 23 i. e. n. la Buda­pesta pentru a rămâne aci pănă prin 10 Ianuarie. * Numiri. Dl Pavel Moldovan a fost numit învăţător definitiv la şcoala elementară de stat din Deea (corn. Bihorului); dl Stefan B­a­k­k de cancelist la procuratura r. din Székely- Udvarhely.* „Athéneul român“ din Bucuresci. Du­minecă se va face deschiderea solemnă a Athe­­neului. Dl Esarcu, preşedintele acestei asociaţiuni, va ţine un discurs prin care va arăta progresele făcute de Atheneu pănă acum şi va vorbi despre noua faşă în care trebue se între. După aceasta dl Hăjdau va ţine o confe­rinţă asupra raporturilor dintre limba şi inteli­genţa poporului român. * Literatura română în Italia, în „Na­poli Letteraria“ de la 4 Noemvrie se află o fru­moasă traducere a doamnei Clelia Bruzesi, întitulată „La Polenta“. D-na Bruzesi îşi dă mare osteneală ca se răspândească literatura noastră în Italia; are deja traduse mai multe scrieri între cari şi comedia domnului V. A. Ureche întitulată „Odă la Elisa“, „închisorile lui Silvio Pellico“ (le Mie prigioni del Pellico) şi multe alte bucăţi de De Amicis; acum face traducţiunea mult admiratei piese a d-lui Vasile Alexandri, „Fântâna Blanduziei“. * Danie. S’a primit legata de 1500 lei pe an, făcut Asii a lui Elena Doamna prin tes­tamentul reposatului Andrei Borănescu. * Şcoale superioare de comerciu în Ro­mânia. „L’Indép. roumaine“ dice că Dumineca trecută s’a adunat la şcoala de comerciu din Bu­curesci mai mulţi comercianţi şi foşti elevi diplo­maţi ai acelei şcoale, după invitarea d.lui T. Şte­­fănescu, directorul şcoalei, care le-a cetit un pro­iect de lege lucrat de d-sa pentru înfiinţarea a patru şcoli superioare de comerciu şi anume: la Bucuresci, Iaşi, Craiova şi Galaţi. Toţi cei de faţă au aprobat acest proiect, care va fi supus d-lui ministru al comerciului. * Şcoale de meserii în Bucuresci, în în­trunirea de Duminecă 25 Noemvrie, a coopera­torilor constructori, ţinută la dl C. Butculescu, preşedintele societăţii, s’a decis înfiinţarea şcoalei de meseriaşi constructori adulţi. Scopul şcoalei e de a învăţa a ceti şi scrie pe unii­ şi a perfec­ţiona pe alţii în ramurile lor de meserie prin cur­suri şi conferenţe speciale, care vor începe joi 29 Noemvrie, la 8 oare seara. Sediul şcoalei este 11, strada Clemenţei.* D-şoara Sabina Bratiaim, fiica d-lui prim­­ministru al României, s’a logodit Duminecă seara, la 25 curent, cu dl C. Cantacuzino, doctor în me­dicină de la facultatea din Paris şi frate cu direc­torul general al căilor ferate române. TRIBUNA snoavele lui Anton Pann şi scena de temniţă din „Despot-Vodă“, s-au executat, în sfîrşit, trei co­ruri sub conducerea excelentului nostru profesor de musică dl G. Dima. Serata a fost reuşită, şi regretăm, că, de astă dată cel puţin, trebue să ne mărginim a da aici un resumat din dis­cursul, cu care dl Dr. Ioan Crişan, preşedintele societăţii, a deschis şedinţa, în numele societăţii de lectură „Andreiu­ Şaguna“, care şi în acest an m-a onorat cu oficiul de conducător. Vă mulţumesc din inimă, că la modestul apel, ce ne-am luat voie a Vi-’l face, n’aţi pregetat a înfrumseţa festivi­tatea noastră anuală. Seim, că nu al nostru este meritul a ne fi întrunit aici în număr atât de frumos, căci suntem consoli de modestia puterilor şi a prestărilor noastre. Far­mecul ce s’a atras îşi ia isvorul dela persoana, cu a cărei amintire a ne aduna, a devenit pentru noi o trebuinţă din ce în ce tot mai adune simţită. Şaguna se numără între acei fericiţi bărbaţii, cari lasă în urma lor un nume splendid, istoric, un favor, de care numai puţini muritori se împărtăşesc. El, în largul seu teren de activitate,­­şi-a câştigat prin diriginţă şi strădanie, prin curata sa iubire faţă cu biserica şi poporul seu şi în fine prin curatul seu patriotism astfel de merite, de care dacă îşi vor aduce aminte generaţiunile viitoare înainte de toate se vor cinsti pe ele înşile. Şaguna se numără între bărbaţii fericiţi. Numele lui cu drag se rostesce. La rostirea numelui lui tresare o generaţiune întreagă şi toţi, vrănd-nevrănd, îşi îndreaptă paşii spre locul acela, unde presupun, că se va rosti mai des şi în mod mai demn numele dorit. Societatea noastră este astădi locul, spre care ’şi-a îndreptat pasul partea cea mai bună a generaţiunii la far­mecul ce o a electrisat. în o scurtă şedinţă ea se va insul se contribue la stămperarea dorului ce v’a condus. Şi pentru­ ca această societate se poată păşi neîntârziat la resolvarea problemei sale din astă seară, cu permisiunea D-voastre, declar şe­dinţa publică de deschisă. După terminarea seratei Preacuvioşia Sa Părintele Vicar archiepiscopesc Nicolae Popea le-a mulţumit tinerilor societari pentru ostenelele lor şi­­i-a îndemnat a stărui pe calea ce-au apucat.* Corectitatea lucrărilor catastrale (?) La 9 i. e. n. a ţinut la Cluj comisiunea catas­­trală a cercului Cluj şedinţă. Vice-preşedintele Ştefan Bonis constatează că s’au reclamat în contra inducerei a 55.085 parcele. Venitul acestor parcele în suma de 430.192 fl., s’a redus la curegere cu 76.286 fl. * Antisemitismul la universitatea din Viena. In şedinţa dela 9 i. e. n. a comitetului reuniunei de sprijinire a mediciniştilor din Viena s’au întâmplat frecări între studenţii ovrei şi cei antisemiţi, frecările au trecut în bătaie formală. Motivul acestui incindent se cerce a fi biruinţa raportată de studenţii ovrei în alegeri. Tumultul acesta a facut o sensaţie mare în cercurile uni­versitare. Rectorul universităţii a ordonat de­ocamdată suspendarea alegerilor pentru un timp nehotărît.* Descoperire archeologică. „Noua Re­vistă“ (zice că într’o carieră de peatră deschisă pe moşia Băiceni, aproape de Târgul-Frumos, s’au găsit mai multe obiecte ce presentă o mare importanţă pentru archeologi, între cari oale de lut pentru praştii, statue mici de lut, precum şi mai multe obiecte de bronz. După forma lor cât şi după terenul în care au fost găsite, aceste obiecte par odată din perioda lacustrilor. Ele au o mare asemănare cu obiectele găsite în sta­ţiunile lacustre din Elveţia şi din Transilvania. Obiectele fiind astăzi în posesiunea locuitorilor din Băiceni, ar fi nimerit credem, ca ele să fie adunate şi aduse la muzeul din Iaşi. * Representaţiune teatrală maghiară. Marţi seara la 16 i. c. va da o­­ societate ma­ghiară de diletanţi în sala de la „împăratul Ro­manilor“ o representaţiune în beneficiul fondului reuniunii maghiare din Sibiiu. Se va representa comedia populară a lui T. Szigeti „A csizmadia mint kisértet“. —­ Prețurile locurilor: legea mare 3 fl., cea mică 2 fi. — Un loc de lege 1 fi. — stal. I. 70 cr., — stal. II. 50 cr., — întrare 30 cr. — Convocare. P. T. DD. membri ai comitetului central al Reuniunei învăţătorilor gr.-or. români din districtul S.-Sebeşului, se convoacă prin aceasta la şedinţa, ce se va ţine joi în 13 Decem­vrie 1884 st. v. la 11 oare a. m. în localul şcoalei române din S.-Sebeş. Obiectele sânt: 1. Statolirea materialului, a temelor şi cestiu­­nilor, cari sânt a se pertracta în despăr­­ţeminte. 2. Executarea unor cond­use ale adunărei gen. a reuniunii din a. c. 3. Curenţii. S.­Sebeş în 29 Noemvrie v. 1884. Z. Mureşan, v.-preşed. Posta ultimă. Budapesta, 11 Decemvrie n. Mini­­strul-president a primit în audienţă pe de­putaţii şerbi ai Croaţiei şi la vorbirea ace­lora ’le-a răspuns că el voieşce o soluţiune priincioasă a cestiunilor încordate­­ în interesul poporului şerb, a bisericii acestuia şi a guvernului statului; guvernul n’are nimic în contra convocării congresului bi­sericesc. Timişoara, 11 Decemvrie n. Capi­­tanatul superior al oraşului a oprit expe­­darea unei broşuri sârbesci antidinastice, îndreptate în contra regelui Milan, tipărită într’o tipografie de aici în 2000 exemplare şi compusă de partisanii lui Carageorgevici. Unele exemplare au fost trimise ministrului-preşedinte Tisza, ale cărui dispoziţiuni ulterioare se aşteaptă. Pag. 739 Serviciul telegrafic „TRIBUNEI“, Budapesta, 12 Decemvrie n. Casa deputaţilor. Ministrul de finanţe pre­­sentează proiectul de lege privitor la da­rea de indemnity pentru Ianuarie şi Fe­bruarie­ 1885. Se predă comisiunii fi­­nanţiare. Urmează continuarea desbaterii speciale asupra budgetului intern. La tit­lul „Poliţia capitalei“ ministrul-preşedinte Tisza declară, că consilierul ministerial Jekelfalussy are mandatul de a face cercetarea stărilor reale poliţiene în toate direcţiunile fără reservă şi părtinire. Apoi s’a votat budgetul intern. Urmează cel al ministrului de finanţe. Conservarea dinţilor şi scutirea lor în contra relelor şi boalelor multe, la care ei înaintea tuturor celor­lalte părţi ale trupului sunt expuşi, ar trebui să fie cu drept obiectul celei mai mari atenţiuni şi îngrijiri. Durere însă la generaţia noastră tocmai dinţii şi părţi de ale gurii adeseori nu se află în starea nomală de tărie şi de sănătate, pe care le admirăm la popoarele naturii, pe care le invidiam pentru acea. Am merge prea departe, dacă am discuta mai de aproape căuşele varie ale acestor boale de dinţi şi de gură, deoarece şirurile aceste au numai scopul de a în­drepta la un preservativ, ce după experienţe multe e apt, a împedeca boalele numite şi a da gurii şi organelor sale freselieţă şi sănătate. De ani încoace adecă Apa Ana­thema de gură a medicului-dentist c. r. de curte a d-lui Dr. I. G. Popp în Viena, oraş. Bognergasse Nr. 2, a dovedit prin efectele sale, că este chiar şi pentru cele mai gingaşe părţi ale gurii un mijloc pe cât de nestricăcios pe atât de efectiv, de a le scăpa de stări bolnăvicioase. Dureri de dinţi de ori­ce soiu, dinţi atăcaţi, peatră de dinţi, caries şi scorbut, precum şi inflamaţiuni în gură află în Apa Anatherină de gură un contrar, care prin us necontenit nu numai le învinge sigur şi fără durere, ci şi scutesce starea acuma câştigată de sănătate în contra tuturor influenţelor stricăcioase, susţinându-o pentru durată şi în­­tărindu-o ca mijloc de curăţire. Se recomandă deci aten­ţiunea tuturor acest mijloc, care odată aplicat trebue să câştige renumelui seu mereu adoratori noi. ——-----------------------------------------------------------­Director: Ioan Slăvici. Redactor responsabil: Cornel Pop Păcurar-

Next