Tribuna, ianuarie 1888 (Anul 5, nr. 3-24)
1888-01-15 / nr. 10
Pag. 38 REVISTĂ POLITICĂ. Sibiiu, 14 Ianuarie st. v. în ședința dietei ungare dela 24 i. c. s’a acceptat proiectul de budget drept basă pentru desbaterea specială. La cererea stângei extreme, Totisarea a fost nominală. Ea a dat la toată întâmplarea deslușiri interesante cu privire la raporturile de partid ungare. Dintre 450 deputaţi verificaţi 121 au fost absenţi şi 215 au votat cu da, 113 cu nu; astfel budgetul a fost acceptat în general cu o majoritate de 102 voturi. Caracteristic este, că numărul celor absenţi din majoritate a fost aproape atât de mare, cât numărul voturilor din opoziţie, prin urmare mai mult de o sută aderenţi de ai guvernului s’au obţinut dela votare. în aceeaşi zni s’a desbătut şi acceptat în general şi special proiectul de lege despre convocarea reserviştilor la o deprindere de arme de şepte zile. Cu acest prilegiu s’a întâmplat un incident, care ocupă cu vrednicie locul între celelalte incidente, de care e vestită dieta ungară. Deputatul ce stă afară de partiduri, contele Carol Pongrácz, a vorbit cu multă căldură pentru proiect şi a zis între altele, că armata comună şi convenimea de astăzi nu mai trebue măsurată cu măsura de acum sunt 22 ani, armata e reformată din temelie și în fruntea ei stă un helduce învingător. Atunci Coloman T h a i din stânga extremă strigă: „Cine e acela?“ —Contele Pongrácz răspunse: „Archiducele Albrecht, învingătorul din lupta de la Custozza“. — T h aj îl înitrerupse din nou : „Acolo îi era uşor“. — Contele Pongrácz replica apoi, că şi în viitor va fi uşor, căci după observările ce le-a făcut el în serviciul activ — el a fost adecă colonel la honvezi — noi putem să privim la viitor cu cea mai deplină linişte. Menţinerea păcii e asigurată, — principele de Bismarck a zis cel puţin, că doi trei ani nu va fi răsboiu; dar’ tot el a adaos apoi: Ce e drept, acelaşi lucru ’l-am spus şi la 1870, şi cu toate aceste s’a întâmplat altcum“. Şi întru adevăr situaţia e încă şi acum nesigură şi ameninţătoare. Pretutindenea greutatea se caută în Bulgaria, pentru că puterile nu mai sciu ce să înceapă cu privire la mijloacele, cu care ar avă să se resolveze cestiunea bulgară. într’aceste prințul Ferdinand de Coburg, care a sosit alaltăieri cu mamă-sa în Filipopol, lasă să ’i se aducă omagii din partea Rumelioţilor, car’ Montenegrul cere dela Turcia extrudarea Montenegrinilor ce au luat parte la puciul din Burgas. Astfel provedinţa se îngrijesce, ca tabloului ce representă situaţia generală se nu-’i lipsească emoţiunea. Afară de, aceste cifra împrumutului ce are să-l contragă Germania pentru executarea nouei legi militare, progresează pe 4i ce merge. La început se zicea, că se tractează de 100 milioane, din suta aceea se făcură dupăolaltă 200, apoi 230 și acum „Die Post“ spune, că o să fie chiar 265 milioane. După cum stau astăzi lucrurile, nu mai încape îndoeală, că şi „Reichstag“-ul va acorda această pretenţiune, cu toate că numa-2) asupra călătoriei însăşi, care după unii era imposibil de a se şi încerca, car’ după alţii se va întreprinde; 3) asupra castiunii, dacă va ave resultat ori ba; 4) asupra şanselor, dacă doctorul se va mai întoarce cândva, ori ba. Sume mari de bani se puseră pe astă cale, ca şi când ar fi fost vorba de alergările din Epsom. Credincioşi şi îndoelnici, proşti şi savanţi, toţi îşi îndreptau ochii spre Fergusson; el era leul 4lii, fără de a sei nici pe departe că poartă coamă. El da bucuros informaţiuni sumare asupra expediţiunii sale. Era accesibil pentru cei ce-l întrebau şi cel mai natural om din lume. Mulţi aventurieri curagioşi se insinuară la dînsul, care voiau să împartă gloria şi primejdiile încercării lui, dar’ el îi refuza, fără de a le spune motivele. Numeroși inventatori de aparate, care aveau să servească pentru dirigerea balonului îi recomandau sistemele lor. Dar’ el nu voia se primească nici unul. Dacă îl întreba cineva, dacă nu cumva a inventat dînsul în privința asta ceva, — nu-’i răspundea nimic, car’ el se ocupa mai cu interes ca vre-odată cu pregătirile de călătorie. (Va urma.) astă-primăvară, s’au mai fost votat 176 milioane pentru scopuri militare extraordinare, pentru fortificaţiuni, căi ferate strategice etc. „Die Post“ din Berlin a publicat mai cdele trecute un articol întitulat „ Capabilitatea de prestare militară a Austriei“, exprimându-se într’un mod nu tocmai măgulitor relativ la convenimea noastră. Astăzi tot „Die Post“ declară, că autorul acelui articol susţine afirmaţiunile sale, „în Austro-Ungaria“, 4i°e foaia din cestiune, „nimeni nu va tăgădui, că paragrafii restrictivi şi periculoşi privitori la ho n v edime se întemeiază pe principii întoarse şi învechite. Nici o altă constituţie nu impune capului statului în întrebuinţarea puterilor militare astfel de restrîngeri, cum se cuprind în paragrafii. honvechnii din Austro-Ungaria. Foile rusesci 4i°i ca împărtăşirile 4iaruhii „Kölnische Zeitung“ cu privire la pretinsele planuri ale Rusiei în Asia-mică sunt o nouă faşă a asmuţărilor în contra Rusiei. Scrisoarea unui Rus din Paris, adresată foii „Novoie Vremia“, admite posibilitatea unei înţelegeri austrorusesci. Unica țintă a Rusiei ar trebui să fie posesiunea Mării-negre. înaintării Austriei spre Salonic n’ar avea să se opună la nici o întâmplare. în apusul Europei Rusia n’are interese. La aceste adaogă „Novoie Vremia“: Noue ne trebue Marea-neagră, dar’ şi simpatiile slave. După o împărtăşire ce o primesce din Constantinopol „Pol. Korr.“, dela zădărnicirea puciului dela Burgas încoace, despărţeminte mai mici s’au încercat din nou a întră în Rumelia orientală. Mai mulţi indivizi, pe care ’i-au putut prinde autorităţile turcesci, au fost arestaţi în Adrianopol. Unora le-au succes a trece graniţa, dar’ autorităţile bulgare ’i-au desarmat şi arestat. Numărul prinsonierilor ce au căzut în mânile Bulgarilor şi ale Turcilor se preţuesce la cincizeci. Din partea bulgară ei au fost aduşi la Tîrnova. Afară de aceasta în Constantinopol se afirmă, că se mai fac şi alte pregătiri din partea emigranţilor bulgari, şi anume se spune, că agitaţiunea respectivă îşi are de astădată residenţa în mănăstirea rusească din muntele Athos. Relativ la incidentul de la graniţa germană-franceză împărtăşesce „Lothringer Zeitung“, că acela se mărginesce la o desarmare a vânătorului francez Barberot pe teritor german, în localitatea Trieux, cam dotted de chilometri înspre apus de la Diedenhofen, prin păzitorul german Hahnemann din Lommeringen. La 21 ianuarie, 1012 oare înainte de ameazi, Hahnemann se afla pe o rondă între Lommeringen şi staţiunea grăniţerească Fentsch şi observă, că Barberot vânează pe teritor german. Deoarece în acele ţinuturi se ivesc mereu braconagii, Hahnemann se decisă a aresta pe Barberot. Câțiva pași dela graniță se întâlniră amândoi. Barberot încinsă un discurs cu păzitorul, cel din urmă însă îl provocă a-’l urma la Fentsch. Dupăce Barberot resistă cu energie, se escă o luptă, ce s’a terminat cu desarmarea lui Barberot. Acestui incident nu dau nici o importanță nici cercurile politice nici cele financiare din Germania, ziarului „Die Post“ i se depeşează din Paris, că guvernul francez a primit de la prefect un raport, care nu prea ţine muit de caracterul lui B a rbe r ot. Afacerea alegerii de deputat dietat în cercul Baia-de-Criş. Zarand, în Ianuarie 1888. (Urmare.) Comuna June, 20 alegători au fost respinși de cătră gendarmi dela intrarea în curte; de câte ori au cercat să străbată când li-a venit rendul; de atâtea ori au fost întrebați parte de gendarmi parte de unii dni — cum ’i-au numit ei — în deosebi de unul în vestmânt lung alb, carele pe temeiul fasiunii martorilor, la care s’au provocat, s’a 4i® a fi un anumit Csillag, venit ca cortes în aceea 4' din locuri străine depărtate, — că pentru cine voesc se voteze, şi respungend unii că vor spune la masă, când vor fi întrebaţi, alţii declarând că pentru dl Truţa, au fost respinşi cu înjurături şi împinseturi. Nici seara, aşteptând oara de închidere, n’au fost lăsaţi la vot, ci respinşi într’un mod încât toţi s’au dat deavalma. Toţi au fasionat în acelaşi înţeles, că au fost împedecaţi cu forţa dela vot. Aproape toţi aceştia, la eşirea din odaia de in TRIBUNA vestigaţiune, au fost îmboldiţi de patul puşcii unui gendarm. Făcând rnse advocatul petenţilor despre aceasta arătare, comisarul la moment a interzis strict orice abatere de soiul acesteia. Cred de necesar a aminti, cum că partea contrară pe orice cale a voit să înegrească înaintea comisarului şi a acelor cercuri mari, care au să hotărască în afacere, pe oamenii mai de valoare ai partidului lui T., — şi astfel a ne compromite ţinuta doamnă a partidului şi întreaga noastră cauză în ale alegerii. Aşa afară de caşul amintit cu preotul din Lunca, au denunţat pe învăţătorul German şi pe parochul Bolboca, cel dintâiu a trebuit să aştepte pănă fasionează şi martorele cu care a venit, şi apoi a fost indrumat, ca împreună la moment să plece din Baia de Criş; al doilea, — la carele s’au provocat, ca la martore, alegătorii din June, a fost chemat în sală, și el a fost cel din urmă, carele s’a ascultat, din motiv ca să nu comunice cu alegătorii. Mai strașnice au fost denunțările în contra parochului Rusu, din comuna June. Mai nainte s’a zis, că el a venit de odată cu ceialalți alegători (martori, căci cu aceasta ocasiune alegătorii au fost priviţi de martori) şi după sosire în Baia-de-Criş adunându-se la un loc, parochul li-a dat instrucţiune, că cum se fasioneze. în urma acestei arătări de loc a fost citat şi ascultat, apoi ’i s’a impus ca la moment să părăsească Baia-de-Criş, şi pentru depunerea fasiunii să se presenteze în altă zi. După aceasta a urmat a doua denunţare mai gravă, adecă preotul, odată cu 2 z’le mai nainte — de altădată în preseara dirii pe când erau citaţi alegătorii, şi-a adunat noaptea în localul şcoalei şi al locuinţii parochiale, unde ’şi-au petrecut, şi aci ’i-a capacitat, că cum să fasioneze. Nici una din acuse nu s’a documentat, şi cu toate aceste amar s’au mai fript denuncianţii şi s’au dat de gol, pentru că nu numai s’au dovedit de neadevărate invinuirile ridicate, ci din contră, s’a constatat prin un martore ţeran — dar’ sciutor de carte — cum că servitorul notarului Sida ’i-a 413, ca să se ducă, să îndemne şi pe ceialalţi alegători, ca în dimineaţa Jilii, când vor merge la Baia-de-Criş, să între pe la notarul din Ribiţa, şi înaintea comisiunii să spună, că nu au fost respinși dela vot, ci ei de bunăvoe n’au votat, căci cricend aceste osteneala nu le va fi înzadar. Resplata cea mai potrivită pentru cei ce vreau să sape groapa altuia, căci cată au picat în ea. Comuna Brotuna, 15 alegători. Din fasiunea martorilor, care au fost ascultați, mai ântâiu s’a adeverit, că la alegere, primarul Oncu din Temesei, a îmbiat alegătorii din aceasta comună cu 2 fl. de vot, și sub aceasta condițiune dacă’l vor da pentru Hollaky, li s’a asigurat admiterea la votare. Fiindcă faptul corumperii cu bani, nu este obiectul investigațiunii, în aceasta direcţiune nu s’a mai extins cercetarea. Şi aceştia au fasionat, că şi în 2—3 rânduri au încercat să voteze, ba au străbătut chiar în odae, însă au fost respinşi totdeuna, dupâ ce s’a scitit, că ei sânt partidul lui Truţa. Comuna Risculiţa, 15 alegători. Aproape toţi au lipsit fiind duşi în România cu spete. Comuna Rişca, 12 alegători. Toţi au fasionat, că au fost împedecaţi cu forţa dela votare. S’a mai adeverit şi aceea, cumcă preşedintele de alegere în mod volnic, — fiindcă s’a constatat din partea competentă, adecă a primăriei comunale identitatea alegătorilor, — a nimicit voturi date pentru T., sub pretext, că sau anii sau numele nu este gemin cu cel inclus în listă. Cuget că şi la punctul acesta al şeselea s’au adus atâtea dovezi şi s’a arătat că peste 120 alegători, pronunţaţi pentru T., au fost împedecaţi cu forţa şi sub astfel de pretext pentru de a-şi pute da votul, ceea ce dacă nu se întâmpla, abstrâgând de la celelalte voturi nelegale, care au fost socotite de bine pe partea lui H., hotărît da alt resultat şi atunci majoritatea forţată de 85 voturi a lui H. rămânea în dosul celor 120. (Va urma.) CRONICĂ. Transferări. Ministrul de justiţie a transferat pe vice-notarul Virgil Bârfeo loviciu de la judec. cerc. din Şimleul-Silvaniei la jud. cerc. din Tiszalök. * Preţuri scăriţe de călătorie. Biroul cetăţenesc din Cluj pentru procurarea de bilete de călătorie aduce la cunoscinţă, că începând de la 1 Februarie se vor da bilete de călătorie pe liniile Cluj—Braşov, Copşa mică—Sibiiu, Cucerdea—M.Oşorhei şi Ghiriş—Turda cu preţuri scădute pe jumătate. Aceasta scădere de 50°/0 se face numai pentru călătorii la Budapesta şi are valoare de 14 mue. * Trenurile accelerate dintre Cluj şi Budapesta, conform unei decisiuni a direcţiunii căilor ferate de stat, cu începere de la 25 Ianuarie se vor opri o minută la staţiunea Berettyo-Ujfalu, pentru scoborîrea şi suirea călătorilor. Trenul accelerat Nr. 301 pornesce de la B.-Újfalu la 9 oare 56 la. înainte de amea4i, ear’ trenul acc. Nr. 302 la 6 oare 23 minute. * Glotaşii. In urma unei ordinaţiuni a ministrului de honvesi, toţi aceia sânt a se considera de glotaşi, care s’au născut în anii dela 1850—1864.* Din camera ungară. In şedinţa de astăzi a camerii deputaţilor maghiare a presentat guvernul proiectul pentru încheierea convenţiunilor comerciale între Austro-Ungaria şi Germania şi între Italia. * „Pericolul cel mare.“ Renumitul popă Petrescu —,ne spune „Aradi Közlöny“ — s’a presentat însoţit de advocatul Avarffy din Arad la redacţiunea acelui ziar şi a declarat, că pentru „calomniile“ 4iarului „Temesvarer Ztg.“ dînsul îi intentă proces. „Popa Petrescu — continuă „Ar. Közi.“ — ne-a asigurat, că procesul de pressă îi va da cuvenita satisfacţiune, fiindcă nevastă-sa vorbesce unguresce şi copiii sei sânt crescuţi în spirit patriotic. Roagă prin urmare pe publicul cel mare ca pănă la resultatul procesului să-şi reserve părerea asupra persoanei sale, pentru că dînsul pe nedrept e foarte aspru atacat în patriotismul seu.“ * „O comună revoluţionară.“ Neliniştea spiritelor mai continuă în Cuşteiu. Amărăciunea locuitorilor e foarte mare. Se stie, că guvernul a trimis două compănii încă pe la sfirşitul lunei Noemvre pentru „restabilirea ordinei“ în Cuşteiu. Acele două compănii sânt şi acum în Cuşteiu şi trăesc pe spinarea locuitorilor. Comuna e mică şi totuşi trebue să dee 1600, 400 miie şese sute de florini pe lună pentru aprovisionarea celor două compănii. Cassa comunală e sleită cu desăvîrşire, locuitorii nu mai au nici dînşii cu ce să trăească şi pe deasupra sânt ameninţaţi cu execuţiune, dacă nu vor da cele trebuincioase pentru traiul compăniilor. Bieţii Cuşteieni, săturaţi pănă în gât de nedreptatea „domnilor“, au mai încercat încă odată să scape de cele două compănii şi au trimis o comisiune la vicespanul comitatului cu rugarea ca să-i mai slăbească de dragostea compăniilor. Viceşpanu li-a răspuns cu un „nu“. * Exundare. Ministrul nostru de comunicaţiune a adresat o circulară cătră toate autorităţile municipale din ţeară, făcându-le atente să poarte de grijă şi să dispună ca toate lucrările de stăvilirea apei în vreme de exundare să se poată face de cu bun timp, ca să nu pătimească ţeara din neglijenţa acestor lucrări. Ministrul cere să-şi se facă raport despre starea acestor lucrări de stăvilire. * Convocare. Membrii şi toţi cei ce voesc a se înscrie de membrii despărţământului VI al Asociaţiunii transilvane pentru literatura şi cultura poporului român, sfint prin aceasta invitaţia lua parte la adunarea generală a despărţământului, ce se va ţină în Deva la 11 Februarie st. n. înainte de ameaji la 11 oare. Deva 3/15 Ian. 1888 F. Hossu L o n g i n n m. p., actual. loan P a p i u m. p., director. ,v ■* Maghiarisare. Diregatorul moşiei Longaiane din Farcadin, Vincenţiu Pâlhoşi a adus în estan servitori din Hăjdate. Intre aceia se află nume ca Bikfalvi, Imre, Kiss, Pető, Nagy, Benkő, Szász, Rácz etc. „Erdélyi Híradó“ orice, că aceştia toţi ar fi să fie Maghiari, dacă ar sei baremi un cuvânt maghiar. Pállósi voesce acum să-i „remaghiariseze“ şi s’a oferit a instrua el însuşi în limba maghiară pe aceia, care voesc să o înveţe. A promis şi o îmbunătăţire a simbriei cu 5 fl. acelora, care fac progrese în limba maghiară. „Erdélyi Híradó“ îl numesce pe acest Pállósi „soldatul fără nume al lui Emke“. * Maghiarisări de nume. Ministrul de interne a conces maghiarisarea numelor următorilor indivizi:iZsidor Saller în „Salai“, Andreas Libuska în vIokaia, Mihail Zeisl în Alexandru Koun în „Kardos“, Gabriel Kann în „Kán“, și Iacob Gottfried în torsu.* Calea ferată Bucuresci—Călăraşi. Circulaţiunea pe linia Bucuresci—Călăraşi s’a deschis.* Linia ferată Filiaşi-Târgu-Jiu nu va fi dată în circulaţie decât pe la sfirşitul lunii Martie.* Principele de coroană german, dupăcum ’i se telegrafează din Berliniaruhd „Münchener Alig. Ztg.“ cu începutul lunei lui Maiu va părăsi orașul San-Remo ca să asiste la cununia principelui Heinrich. *■ Budgetul Rusiei pe 1888 este astfel stabilit: Venituri ordinare: 851.767.628 ruble; cheltueli ordinare: 851.242.423 ruble. Venituri extraordinare: 33.724.895 ruble; cheltueli extraordinare 34.250.100 ruble. Ministrul de finance face să reese în raportul seu, că budgetul răsboiului nu s’a mărit, ci mai mult s’a micșorat.* Cum omoară criminalii. Criminalul francez nu omoară decât cu revolverul, acesta e singura lui armă preferită. Ear’ franceza nu se servesce decât de vitriol. Spaniolul se servesce de pumnal. Neamţul de un cuţit de casă. Turcul de iatagan. Italianul de briciu. Ungurul strangulează. Mocanul lovesce cu ciomagu. Grecul dă cu cuţitul. Mus Nr. 10 calul cu toporul. Englezul cu boxul de fier totdeauna, care japonezul îți fae burta. * întunecime de lună: în noaptea din 28 spre 29 i. c. va fi o întunecime de lună completă, care se va vedea în Europa și în Africa. întunecarea începe la 10 oare 10 minute seara; întunecimea completă va urma la 12 oare 49 minute. Comassările. De advocatul Anania Moldovan. Iubite Cetitorule! Multe şi despre multe aş ave să vorbesc cu tine şi pentru tine. Aş voi ca să-mi petrec lungile seri şi furtunoasele ode de iarnă vorbind cu tine despre ale tale! Nefiind însă noi laolaltă, şi aşa neputând a vorbi cu tine în graiu viu, mă încerc a pune pe hârtie cele ce voesc a ’ţi-le povesti, şi te rog ca în timpul, când ai voi se vorbesci cu cineva despre unele şi altele, — ia aceste îndrumări, şi dacă ai fi fost norocos de părinţi ce te-au învăţat a ceti, cetesce, — de nu, pune să-’ţi cetească vre-un copil ori nepot ce a umblat la şcoală, ori pe un alt prieten al tău, care scie ceti, — şi aşa eată că noi vom vorbi laolaltă şi din depărtare. Vei întreba, că cine şi de unde sânt? îţi răspund: un prieten al tău, pe care îl vei cunoasce din cele ce-ţi va vorbi! Voiu începe cu o datină străbună, despre pământuri, păşunaturi, păduri, cu un cuvânt despre moşie şi altele ce sânt în legătură cu dînsa. Să nu crezi însă, iubite cetitorule, că acum la cea dintâiu convorbire voiu să-ţi vorbesc despre lucrarea şi chivernisirea moşiei. Nu voiu vorbi acum despre gospodărie, pentru-că este de mai mare interes, ca să-’ţi sou ţină şi apăra moşia. Ai o moşie mai mărişoară, ori mai mică, după cum ’ţi-a dat-o bunul Dumnezeu şi dupăcum ai putut-o câştiga şi apăra prin timpurile grele în care trăim. Datorinţa ta îţi este să o ţii, baremi de nu o poţi şi îmulţi, ca astfel cum ai căpătat-o dela străbuni, după moartea ta să o poţi lăsa la copii şi nepoţi. Timpuri îndelungate, mai cu seamă în trecut, moşiile se schimbau dela unii la alţii tot în unul şi acelaşi mod, adecă rămâneau dela tată la fiu ori se vindeau prin unul şi se cumpărau prin altul. Această trecere a moşiei dela unul la altul era firească, şi aşa în timpul trecut era mai uşor să-’şi apere omul moşia. în timpurile mai noue s’a ivit însă un alt mod de a se schimba moşiile, aşa se zice pentru ca ea să se reguleze. Această numită regulare se numesce îndeobşte „Comasaţie“, sau cum se face pe unele locuri „Comisarie.“ Dar’ ce văd, iubite prietene, ce schimbare au făcut în tine cuvintele ce le-am rostit ? Tu, care tocmai te dedai a mă asculta, aşteaptă să vezi ce am să-’ţi spun, văd că clătini din cap cu desperare, peste faţa ta, de mai nainte senină, par’ că văd că trece un nor de întristare; buzele tale se mişcă, ’mi se pare pentru un murmur de neîndestulire ? Dar’ înţeleg! Tu eşti „Stau păţitul“, tu ai gustat această poamă, tu ai comasat, ori mai bine dus, pe tine te-au comasat. Dar’ tu, prietene! pare-’mi-se nişce creţe de îngrijire se ivesc pe fruntea ta şi scărpinatul în ceafă încă arată că eşti îngrijat? Da, tu acum eşti în joc cu aşa numita comasaţie, tu acuma treci prin aceea prin ce a trecut „Stau păţitul“ — la voi acuma se comasează. Eară tu, prietene de la stânga! ’mi se pare că tu aprobezi înainte cele ce vreau să ’ţi le povestesc, ca şi cum ai zice : despre comasaţia asta am auzit, că se văierau oameni ori pe unde umblam, pe la târguri, pe la moară, pe la judecăţi şi peste tot locul, mulţumim Sfântului că noi numai din nume o cunoascem. Vezi, iubite prietene, eu văd că despre ce am început a-’ţi vorbi, nu e ceva îmbucurător pentru tine şi totuşi în folosul tău, eu tocmai despre aceste voiu să’ţi vorbesc mai ântâiu. Fii cu răbdare, ascultă-mă căci bine îţi va prinde. Nu cred că mulţi vor fi de aceia, cărora ar trebui să le spun ce este comasaţia, deoarece cred, că aceia ce nu o cunosc din păţania lor o cunosc din audite! „Comasaţia“ este schimbarea moşiilor, aşa că toate locurile câte le are cineva pe hotarul unei comune, le capătă la un loc laolaltă, ori dacă voesce în două trei patru locuri în aşa numita „Iordulaşie“. Moşia, pe care o capeţi din comasaţie, dacă ’ţi se dă într’o bucată, adecă, arătură, fânaţ şi păşune la un loc, — o folosesci cum vrei tu, nimeni nu te împedecă, o poţi ara, cosi, păşuna după plac şi nu eşti silit să laşi o parte ogor, după datina de pănă acum.