Tribuna, ianuarie 1888 (Anul 5, nr. 3-24)
1888-01-15 / nr. 10
Nr. 10 Asemenea o poţi folosi după plac, dacă-’ţi capeţi aratorul în un loc, fânaţul în altul şi păşunatul în altul! Dacă însă mai mulţi vă luaţi aratorul în trei părţi, fânaţele în altă parte, dară mai mulţi la olaltă şi lânga olaltă, şi partea de păşunat eară laolaltă, atunci veţi folosî arăturile cu învoire comună ca mai nainte în „furdulaşuri“, asemenea şi fâneţele ca mai nainte şi şi păşunatul“. Din aceste se vede, că omul ajunge stăpân pe moşia ce o capătă, — o poate folosi cum vrea dînsul, dacă o ia deschilinit, — ori o pot folosi după cum vor voi dînşii, dacă o iau în comun, adecă mai mulţi laolaltă. Despre folosinţă însé vé voiu vorbi mai târcjiu, acum se vedem cum se face comasaţia ? ce aveţi a face şi de ce aveţi se ve feriţi ca se nu fiţi păgubiţi? Despre începerea comasaţiunii vă voiu povesti acum ca despre un lucru, ce, dacă se face rău, — toată comasaţia trebue negreşit să fie rea! Voind în vre-o comună foştii domni de pământ, ori posesori mai mari să facă comasaţie, mai ântâiu vă vor întreba şi pe voi, pe cei mai mici posesori, că învoiţi-vă ori ba? Dacă se învoesc cu toţii, lucrul e gata, comasarea se pune în lucrare. Dacă nu se învoesc ,toţi, atunci aceia, care se învoesc, bagă la tribunal o rugare, în care arată, că dînşii au în stăpânirea lor una a patra parte din hotarul întreg, dupăcum cere legea, şi cer se se facă comasaţie. Aceasta una a patra parte se numără aşa: să numără câte jugere (holde) de pământ au laolaltă aceia, care cer ori se învoesc să fie comasaţie; apoi la acestea se numără şi adaogă păşunatul comunal şi alte lucruri ale comunii; se mai adaogă locurile bisericilor, ale şcoalelor şi locurile acelora ce sunt orfani. — Dacă acestea laolaltă fac una a patra parte din hotarul întreg, atunci comasaţia se face, ori vreau ceialalţi ori ba, pentru că aşa o zice legea. Dacă vecii, că aceia ce voesc comasaţiunea au una a patra parte din hotar, o să scii că comasaţiunea se face. Nu mai încerca atunci să o împedeci şi amâni pe oare-cât timp, ceea-ce o poţi face prin recursuri; din contră atunci umblă într’acolo, ca să se facă cât mai curând. — Atunci o amânare cât de mică este în dauna tuturor, prin urmare şi a ta. Eacă pentru ce este atunci în dauna ta şi a tuturora amânarea: 1. Decum ’şi-au pus oamenii în gând, ca să facă comasaţiune, dară mai cu seamă de când s’a spus prin judecată, că comasaţiunea se va face, tu nu mai lucri aşa de bine locurile tale, nici nu le gunoesci, sciind, că astăcj ră mâne ’ţi se vor lua, şi lucrul tău şi gunoitul merge în pagubă. — Aşa cugetă şi altul şi altul. — Nelucrându-’ţi tu locul şi negunoindu-’l cum se cade, el încă nu-’ţi aduce roadă aşa, ca şi când ’l-ai fi lucrat şi gunoit. Gândesce-’ţi acum, că tu amâni comasaţia doi sau trei ani; apoi pănă ce se sfîrşesce mai trec încă vre-o 3—4 ani — foarte mult. 2. Pereţi prin acea amânare şi trăgă- tare şi prin aceea, că şi ceialalţi aşa fac ca tine, nu-’şi lucră bine, nu-’şi gunoesc locurile, şi apoi pe când acele vin în partea ta după mai mulţi ani, aşa nelucrate, înţelenite cum se află, îţi trebue încă oare câţîva ani pănă ce le tocmesci şi pănă ce îţi aduc ear’ roadă bună. — Eată dar’ şi a doua pagubă. 3. Când se începe oare-unde comasaţia, tot insul trebue să-şi strîngă laolaltă toate puterile sufletesci precum: nădejdea, curagiul, înţelepciunea, răbdarea, mângâierea şi altele, ca înarmat cu acelea, să plece în lupta ce are să o lupte cu facerea comasaţiei. De asemenea trebue să-şi strîngă laolaltă toate puterile materiale precum: banii ce se cer la cheltuelile comasaţiunii, pentru că crede-mă, iubite pretene, de toate acelea vei ave foarte mare lipsă, pănă ce vei vedéa comasaţia gata. Pentru aceasta, iubite pretene, când vei vedéa, că comasaţiunea nu o poţi împedeca, atunci nu-ţi prăpădi puterile ca să o amâni, ci din contră, fă ce poţi, ba încă ajută ca să se facă cât mai curând. (Va urma.) Căci cum-că cunctatorul este în stimul grad nemodest, arată articolul seu din Nr. 258 al „Tribunei“, prin care a batjocorit biserica, pe superiorii sei şi pe capul bisericii într’un mod atât de scandalos şi chiar şi pentru un om mai puţin interesat desgustător, încât dacă de exemplu ar cuteza vreun dascăl săsesc să o facă aceea faţă de biserică şi superiorii sei,şi-ar atrage de sigur alungarea ruşinoasă şi aplicarea unor douchuri de apă rece. Quod licet Jovi, non licet bovi! De sub anumite împregiurări îşi poate permite vre-o redacţiune, aceea în veci nu se poate ierta unui om, care puţinul seu venit îl trage de la biserică şi şcoală poate în urma indulgenţei superiorilor sei insultaţi. Fanfaronadele „C u n c tato r ul u i£1, că dînsul este stimătorul, adoratorul, mecenatele măiestrilor, sunt ridicole, căci e sigur, că nu măiestrii, ci dînsul are de a-şi ţine de onoare, că îl primesc în societatea lor, pentru că măiestrii din Abrud în genere vorbind, sunt niste oameni respectabili, laborioşi, care trăesc după munca lor onestă, care nu voesc să apară mai mult decât sânt, care mai presus de toate nu umblă cu minciuni şi nu calomniază pe nimenea, prin urmare sânt chiar şi din punct de vedere etic-moral superiori „Cunctatorului“, —ear’ despre confusiunea ideilor sale e dovadă acea afirmaţiune absurdă a sa, că omul devine advocat nu în urma studiilor şi a examenelor, ci după soarte. In răspunsul meu am suis, că aştept să ’mi se arate fapte. (Va urma. Din moştenirile anului 1887. Lucrul cel fără de rost. (Urmare.) Una din aceste jestifică, că afară de mine au mai participat la cina cunoscută şi alţi Români inteligenţi, precum şi unii băieşi-proprietari, care cele două extradate de presidenţii casinelor maghiare dovedesc, că eu niciodată nu am fost membru vre-unei casine maghiare şi că prin urmare nu am cercetat, şi ca nemembru, nici că am putut cerceta acele casine. Aceste adeverinţe dovedesc contrarul afirmaţiunilor „C u n c t a t o r ul ui“ şi pe dînsul de un mincinos. Cum poate învăţa acela pe copii la adevăr, care însuşi umblă cu minciuni? cum îi poate învăţă la obedienţă şi modestie un om, care însuşi e inobedient şi nemodest? VARIETĂŢI. (Băiat, ori fată.) Cetim în „Gazeta Săteanului“ . Iată o întrebare, care trebue să se facă foarte des in viaţa intimă a celor căsătoriţi. Moaşele şi femeile experimentate ghicesc câteodată acest secret ţinut de pântece 9 luni dejilft. Un doctor de preste graniţă ne afirmă, că poate ghici de 92 ori la 100 sexul copilului ce se va nasce, observând cu multă băgare de seamă numărul pulsaţiunilor cardiace. Dacă pulsaţiunea inimii e mai mică de 130 la 135 e băiat, dacă e mai mare de 140 la 145 e fată. Se înţelege, că cu cât copilul va fi mai viguros cu atât inima îi va bate mai tare. Pe de altă parte unii medici speciali spun, că sexul copilului îl determină unele calităţi în actul de procreaţiune ale unuia din soţi. Astfel dacă tatăl e mai puternic, mai în vigoare, copilul va eşi băiat. Pricina, că Mahometanii şi Ovreii nasc mai multe fete decât băieţi să o atribuim observării poate mai stricte a unei oarecare pr®scripţiuni a Coranului şi a legii lui Moise... (O neînţelegere.) Intr’o societate se întâlnesc doi bărbaţi, unul de stat înalt şi celalalt de stat mic. Bărbatul înalt și de un caracter glumeţ fiice celui mic: — Ia ascultă, domnule, n’aș vrea să fiu în pelea dumnitale! — Ce fel, domnule, răspunde îndată cel mic. — Cum poți d-ta să-’mi fiici asemenea vorbe, și pentru ce, mă rog, n’ai vrea să fii în pelea mea? — N’ai pentru ce să te superi, simplu numai din causa că n’aş încăpea, pelea ’ţi-ar fi prea mică pentru mine. POSTA ULTIMĂ. Viena, 25 Ianuarie. în parlamentul austriac au presentat clericalii un proiect pentru în troducerea şcolilor confesionale cu tendenţa cea mai reacţionară. Berlin, 25 Ianuarie, în casa deputaţilor ministrul de culte a răspuns la interpelaţiunea Polones iar în următorul mod : cassarea instrucţiunii în limba poloneză are de scop eliberarea Poloniei din isolarea ei socială şi economică. Limba germană trebue să fie o comunitate a tuturor sudiţilor prusieni. Varşovia, 25 Ianuarie n. Directorul suprem de poliţie, contele Tolstoi a fost menit de guvernor în Rowno. Paris, 25 Ianuarie n. Ex regina Isabella a fost expulsată din Spania pentru agitaţiuni politice. Paris, 25 Ianuarie n. Plenipotenţiarii francezi pentru încheierea convenţiei comerciale cu Italia au fost rechemaţi, şi consultările sunt întrerupte definitiv. 1 . SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Caransebeş, 26 Ianuarie n. (Telegr. part.) Alegerea de deputat dieta 1 în cercul Caransebeş este fixată pe Mercuri în 8 Februarie stilul nou. Viena, 26 Ianuarie n. „Fremdenblatt“ declară cu toată hotărîrea, că ministerul austriac n’a avut cunoscință prealabilă de proiectul de lege școlară (confesională— Red. „Trib.“) al principelui Lichtenstein (din partidul ultramontan — Red. „Trib.“) Paris, 26 Ianuarie. La dineul dat de ambasada austro-ungară în onoarea presidentului Carnot au luat parte miniştrii şi corpul diplomatic. După dineu recepţiune splendidă. TRIBUNA Bibliografie. „Preotul Român“. — Diar bisericesc, scolastic şi literar. Apare odată pe lună în Gherla. Anul XIV. Nr. 1. Sumar: Jubileul sacerdotal al Pontificelui Leon XIII.— Dumneficească liturghie a lui Chrisostom, studiul ritual. — Preintipuirea numărului de 12 a apostolilor, de I. Boro,s. — Predică pe anul nou, de V. Budescu. — Notiţă istorică, relativă la sărbătoarea tăierii împregiur. — Predică, pe sărbătoarea sf. Ioan Botezătorul, de I. Boroş. — Psalmul 28 aplicat la predica precedentă, de I. Boroş. — Catechese despre botezul lui Iisus. — Din mărturisirile sfântului Augustin, de Gr. V. Borgovan. — Material de predice. — Maxime. — Pontifice lui Leon XIII., (poesie). — Varietăţi. „Revista Agricolă“ apare odată pe lună în Craiova. Anul I. Nr. 7. Sumar: Cronica. Anul 1887 şi reforma pentru 1888, de I. Păsărean. — O lună la o ambulanţă militară rurală, de S. Constantinescu. — Scopul şi utilitatea întrebuinţării unor instrumente în cultura pământului, de Dr. Miletici. — Meteorologia. Frigul din săptămâna Crăciunului, de S. Hepites. — Necesitatea a se vulgariza medicina veterinară la ţeară. — Studii asupra exposiţiunii agricole şi industriale a cooperatorilor din ţeară la Craiova, de S. N. — Importanţa conferenţelor în sate, de I. Păsărean. — Higiena veterinară şi diverse. „Revista Armatei“. — Apare de două ori pe lună în Bucureşci. Anul V. Nr. 24. Sumar. Revista interioară. •— Exerciţiile şi manevrele de vară în cavaleria rusească, de Colonel Kiriţescu. — Concentrarea reservelor, de Maior Vidulescu. — Reglementul şi materialul nostru de pontonieri, de căpitan P. Th. — Serviciul de cercetare de afil în armatele străine. — Revista exterioară. — Diverse. — Bibliografie. — Tabla de materii a volumului al V-lea. Extrase din foi bisericeşti şi şcolare. ) Posturi vacante. — Un post de învăţător la şcoala română gr.-or. din comuna Socodor, cu salar anual de 300 fl. bani gata, 10 fl. familaţia şcoalei, 5 fl. pentru scripturistica şcoalei — A se adresa până în 2 Februarie st. v. a. c. la preşedintele comitetului parochial, Gavrila Lázár în Socodor. Extrase din „Budapesti Közlöny“. Licitaţiuni: — 5 Martie st. n. a. c. imobilele lui Carol Sántha de cătră tribunalul reg. din Murăş- Oşorheiu. — 20 Februarie st. n. a. c. imobilele Tereziei Bennomi de cătră tribunalul reg. din Timişoara. Concurs: — Un post de inginer la tribunalul reg. din Elisabetopole. — A se adresa până în 24 Februarie st. n. a. c. la preşedintele tribunalului: Nagy Lajos în Elisab et o p o l e. — Un post de magistru postal în Gioagiulinfer. (corn. Hunedoarei), pe lângă depunerea de 100 fl. cauţiune, 180 fl. salar, 40 fl. pauşal de cancelarie, 18 fl. amanuarie. — A se adresa până în 15 Februarie st. n. a. c. la direcţiunea poştală-telegrafică în Sibiiu. — Un post de magistru postal în Darány (com. Somogy), pre lângă depunerea de 200 fl. cauţiune, salar anual 360 fl., 60 fl. pauşal de cancelarie, 20 fl. ananuarie. — A se adresa pană în 15 F e b ruar ie st. n. a. c. la direcţiunea poştală-telegrafică în Pecs. — Un post de oficial de dare clasa a IV-a la inspectoratul de dare din Baia-mare, cu salar anual de 700 fl. şi 100 fl. bani de cuartii. — A se adresa pănă în 5 Februarie st. n. a. c. la direcţiunea financiară în Sătmar. — Un post de magistru postal în comuna Ivanda (com. Torontal), pe lângă depunerea de 100 fl. cauţiune, 180 fl. salar anual şi 40 fl. pauşal de cancelarie. — A se adresa pănă în 15 Februarie st. n. a. c. la direcţiunea poştal-telegrafică în Timişoara. — Un post de oficial de dare clasa a Vl-a la inspectoratul de dare din Tokaj, cu salar anual de 500 fl. şi 100 fl. bani de cuartii. — A se adresa pănă în 6 Februarie st. n. a. c. la direcţiunea financiară în Ka s s ay. — Un post de magistru postal în Fény (com. Torontal), pre lângă depunerea de 100 fl. cauţiune, 150 fl. bani de cuartir şi 40 fl. pauşal pentru cancelarie. — A se adresa la direcţiunea poştală-telegrafică în Timişoara. LOTERIE. Tragerea din 25 Ianuarie st. n. Brann: 57 50 54 3 15. Buletin meteorologic. Sibiiu, 26 Ianuarie, 6 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 726.9) Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură Direcţia vântului Observată Diferenţa din pretjină 724.6 —5.1 —1.6 —0.7 —9.3 SSO Din seară, 24 Ianuarie, 7 oare dimineaţa. Staţiunile Presiune atmosf. în mm. Temperatura Celsius Vântul direcția tăria Sătmar..................... 765.4 —6.6 NV2 Oradea mare....— — — — Cluj........................... 767.3 —4.0 NV2 Orşova..................... 768.1 + 1.9V 1 Timişoara..................... 765.8 3.0 NV3 Arad........................... 764.8 —2.8 NV3 Panciova..................... 765.0 +2.2 NV5 Economic. Tărițe de săcară. Ministerul unguresc de agricultură s’a pus în înțelegere cu ministerul de răsboiu, ca tărâțele, care se vând din partea administrațiunii armatei, să ajungă direct în mânile țeranilor, fără ca se treacă întâiu la intreprindetori şi dela ei la ţerani, astfel ţeranii vor putea cumpăra un nutreţ bun şi ieftin de-a dreptul dela administraţia armatei, car’ preţul va fi acela, care îl dă administraţia însăşi când cumpără. Aşadar’ preţul tăriţelor va fi computat la 41.15°0 din preţul cerealelor. Umplerea sacilor, pachetarea, transportul pănă la gară se va face din partea administrat. magazinelor militare pre lângă preţuri foarte moderate, dacă se învoesc cumpărătorii, oricum de aceste se pot îngriji cumpărătorii înşişi pe alte căi. Sacii pot fi sau ai cumpărătorilor, sau ai orarului; sacii erarului vor trebui se se rescumpere cu bani sau se se retrimită. Ministrul de agricultură deja a şi început să facă probă cu tărîţele din magazinul militar din Budapesta, în decursul lunilor ianuarie, Martie, April şi Maiu se vor vinde 2700 măji metrice. In anul viitor, dacă va fi promiţător începutul de acum, se va face încercare cu materialul din celelalte magazine, de la Pojon, Comori, Timişoara, Arad, Oradeamare, Sibiiu, Cluj, Braşov, Agram, Petru-varadin etc. Preţurile se vor publica. Târgul de rîmători dela Turnu-Severin. „Curierul Financiar“ din Bucuresci dela 10 (22) Ianuarie scrie: Dela deschiderea acestui târg şi pănă astăzi sânt şese luni şi câteva fiile. Cu toate greutăţile, ce nu lipsesc a se ivi la începutul oricărei întreprinderi, trebue se ne felicităm cu toţii de succesele culese de acest târg în scurtul timp de când funcţionează. Prin înfiinţarea acestui târg şi a celoralalte două ce se vor deschide în anul curent la Constanţa şi la Burdujeni, guvernul a creat comerciului de vite staţiuni de crestere şi de scurgere de o utilitate marcantă, care profită cultivatorilor prin faptul, că îşi cresc şi îngraşe vitele în mod sistematic şi ieftin, şi de care profită în acelaşi timp şi cumpărătorii, fie locali fie străini, prin aceea, că găsesc în aceste târguri tot soiul de vite ieftine, bine îngrăşate şi de o sănătate bine garantată. Operaţiunile târgului dela Severin în cele dintâi şese luni ale creaţiunii sale sânt o probă redută de ceea ce avansăm aci. După buletinul oficial al direcţiunii acelui târg numărul ţinătorilor intraţi spre îngrăşare dela 15 Iunie pănă la 29 Decemvrie inclusiv se urcă la cifra de 16.424 capete. Din aceştia 8291 s’au exportat pentru Austro-Ungaria la Steinbruch, 791 s’au vendut în interiorul ţerii, 33 au fost exterminaţi din causa boalei de dinţi şi 1 singur a perit sub durata carantinei. După cum se vede din punctul de vedere al sănătăţii, vitele nu lasă nimic de dorit, după cum nu lasă din punctul de vedere al exportului în Austro-Ungaria mai cu seamă. Preţul vitelor continuă marsa sa spre urcare, variind între 65 şi 72 bani kilogramul după deducerea de 45 kilograme de păreche şi 4 °/t rabat. Comisiunea europeană a Dunării, spun „Galaţii“, a adoptat în unanimitate, în cea din urmă sesiune, un proiect, prin care se regulează două cestiuni şi anume: regularea pilogiului, a cărui organisaţiune presentă multe inconveniente şi micşorarea taxelor de navigaţiune. Ministrul francez de comerciu a publicat, că va da un premiu de 50.000 de franci aceluia, care va descoperi un aparat simplu şi uşor de întrebuinţat, cu care să se poată cunoasce falsificarea vinurilor şi a lichelurilor. Insolvente. Reuniunea de creditori din Viena anunţă următoarele insolvenţe: Christine Kauer în Viena; Buselţi comp. în Neoplanta; Iosef Fürkisch în Cernăuţi; M. Greiner în Lemberg. Preţul mărfurilor. Piaţa din Făgăraş, 20 Ianuarie. Grâu frumos hectolitru fl. 4.80 pănă fl. 5.50; grâu mestecat fl. 3.90 pănă fl. 4.40; săcara fl. 3.0 pănă fl. 3.20; cucuruzul fl. 3.40 pănă fl. 4.80; ovăsul fl. 1.60 pănă fl. 1.80; semenţa de cânepă fl. 4.— pănă fl. 5.—; semenţa din fl. 8.— pănă fl. 9.— ; fasolea fl. 4.80 pănă fl. 5.50; mazerea fl. 6.— pănă fl. 7.—; lintea fl. 9.— pănă fl. 10.— ; crumpenele fl. 1.— pănă fl. 1.50; mălaiul fl. 9.— pănă fl. 10.—; său brut 100 chile fl. 20.— pănă fl. 24.— ; unsoarea de porc —65, slănina 70—77; cânepa fl. 20.— pănă 25.— Un chile carne de porc 36 cr.; carne de vită 30 cr.; carne de vițel 26 cr.; carne de mei 20 cr.; ouS 4 cu 10 cr., chim fl. 18.— pănă fl. 20.—; lumini turnate de sau 40 cr. pănă 42 cr. Tergu de rîmători în Steinisruck în 24 Ianuarie n. s’a notat: unguresci bătrâni grei 47— cr. pănă 49.— cr. unguresci grei, tineri 49.la cr. pănă 50 Va cr., de mijloc 49.— cr. pănă 49 cr., ușori 47.— cr. pănă 48.Vs cr., marfă țărănească, grea 47.— cr. pănă 48. - cr., de mijloc 46.— cr. pănă 48— cr., uşoară 46.— cr. pănă 48.— cr., român o sei de Bakony, grei —cr. pănă —.— cr., transito de mijloc —.— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr. pănă—.— cr., transito serbesci grei 45.//a cr. pănă 46.*/, cr., transito de mijloc 44 - cr. pănă 45.— cr., transito uşori 43.— cr. pănă 44.— cr., îngrăşați cu ghindă —.— cr. pănă —.— cr. per 4u/0 cumpăniți la gară. Pag. 39 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 24 Ian. 1888. Cursul pieţii din Sibiiu. din 26 Ianuarie st. n. 1888. Hârtie monetă română . . Comp. 8.3 1vând. 8.35 Lire turcesci .... 11.20. 11.25 Imperiali........................... 10.20n 10.25 Ruble rusesci .... 1.08n 1.09 Bursa de Budapesta din 25 Ianuarie st. n. 1888. Rentă de aur ung. 6 °/0..................................... n „nu jfjo.............................. „ „ hârtie 5°/0....................................... împrumutul căilor ferate ing................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)........................................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)...................................................... Bonuri rurale ing.................................................... „ „ „cu ci. de sortare .... „ „ „ bănățene-timișene . . . . „ „ „cu cl. de sortare .... „ „ transilvane....................................... „ „ croato-slavone.................................. Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . împrumut cu premiu ing....................................... Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . Renta de hârtie austriacă..................................... „ „ argint austriacă...................................... * „ „ aur austriacă...................................... Losurile austr. din 1860 ...................................... Acţiunile băncei austro-ungare........................... „ „de credit ung............................. „ „ n » austr........................... Scrisuri fonciare ale institut. de cred. şi economii „Albina“................................................................ Argintul................................................................ Galbeni împărătesei........................................... . Napoleon d’ori........................................................... Mărci 100 imp. germane..................................... Londra 10 Livres sterlingi................................ Bursa de Viena din 25 Ianuarie st. n. 1888. Renta de aur ing. 6°/0......................................—•— „ „ n a F/0.............................................97.60 „ „ hârtie „ 5%.............................................84.20 împrumutul căilor ferate ing..........................148.40 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (la emisiune)................................................94.40 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)...............................................124.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune)..........................................................110.75 Bonuri rurale ung..............................................104.25 „ „ „ cu cl. de sortare .... 104.25 „ „ „ bănățene-timişene .... 104.50 Bonuri rurale ung. cu cl. de sortare .... 103.50 „ „ transilvane............................................103.75 „ „ croato-slavone.................................102.— Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . 99.50 împrumut cu premiu ing.......................................II 8.30 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 123.20 Rentă de hârtie austriacă.............................................78.70 „ „ argint austriacă........................................80.60 „ „ aur austriacă......................................139.90 Losuri austr. din 1860 136.25 Acţiunile băncii austro-ungare.................. 865— „ „de credit ung.............................. 273.50 „ „ „ „ austr............................ 270.30 Argintul..................................................................— Galbeni împărătesei........................................ 5.95 Napol cou d’ori................................................10.01 Mărci 100 imp. germane................................62.10 Londra 10 Livres sterlingi..........................126.45 Bursa de Bucuresci. 97.70 83.85 148.50 94. 124.50 110.50 104— 101— 103.50 103.50 104— 99.50 119.— 122.50 78.60 80.75 10.— 135.50 865.— 273— 270.40 102— 5.93 10— 62.10 126.65 gS Prețul por cS ^ Prețul per SSminte rt ® £» 100 Chilogr. ® o H £ £ ® 100 chilogr. O ft dela pănă s ® O ft dela pănă Grâu Bănățenesc, nou 74— — 75— — Grâu dela Tisa 74— — 75— — Grâu de Pesta 74— — 75— — Grâu de Alba-regală 74— — 75— — Grâu de Bácska 74— — 75— — Unguresc de Nord 74— — 75— — Seminte, vechi ori noue Soiul Cualitatea per Hect. Prețul per 100 chilogr. dela 1 pănă Secară Ora Nutreț 70--72 5.555.80 n de vinars 60--62 5.405.60 de bere 62--64 5.756.80 Oves-64--66 6.907.60 Cucuruz (porumb) bănăț. 39--41 5.405.75 1) de alt soiu 75 5.555.60 * 73 5.455.50 Hrișcă 6.257.— Grâu de primă. ti 7.210 7.36 s de toam. 67 64 7.66 Sa® ® S3 Cucuruz Maiu-Iun. Iul. Aug. Bani 00 ch 6.01 arfă per chilogi 6.02 H * g Oves de primă 5.555.6 1 de toam. cft— — Soiul Cu 8Ul Producte diverse dela pănă Sem. de trif. Lucernă ungurească 42.—45— Lucerna franceză— — n Lucerna italianăn » Lucerna roșie 42— 46— Oleu de rap. Oleu de in roșu 5.10 5.20 Uns. de porc dela Pesta 57— 53—San dela ţeară— ciu Slănină avântată 50-51.— o » afumată 55— 56— o Său 8l.—32. -oo Prune din Bosnia, în buţi— — V din Serbia, în buţi 11.2011.60 ft Lictar slavon, nou 13.5 ’14— %•n bănăţenesc 12.2512.50 & ISIuci din Ungaria— — Gogoşi unguresci— — „ sârbesci— — Miere brută— — n galbină străcurată— — Ceară de Rosenau 119. 120. Spirt Spirt 24.2524.50Drojdiuțe de spirt 28— 28.50 24 Ianuarie — 4 oare p. m. Casa Ultim Renta rom. per 1875 5°/0 • . —.— ---.-- Renta română amort. 5% . —.— ---.-- „ (Scbuldverschreib.) . . --Obiig, de Stat. C. F. R. 6°. 0 . —.— ---.--Renta rom. (Rur. conv.) 6u/0 . —.— --.-- împrumutul Municipal 5°/0 . . Scrisuri func. rurale 7°/0 . . --—.— -----Scrisuri func. rurale 5°/0 . .— --.--Idem urbane 7°/0......................— -— » 6°/o...................... —.— ---.--„ 5 °/0...................... —.—— Banca Naț. (500 lei vărs. într.) —.— 999 994 Soc. Dacia-Rom. (250 lei vers.) —.— 230 .*/, Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărs.) —.— 201.198 S. cred. mob. r. (250 lei vărs.) —#— --.--Soc. r. de con. (250 lei vărs.) —.— 8 4.7. Oblig. Casei Pensiunilor. . . —.— Agio........................................... Schimb 17.70 17 75 Londra 3 luni........................... 25.33 Vs ---.--„ cek................................ 25.50 --.--Paris 3 luni ....... 100.10 ---.--n cek..................................... 100.80 ---.--Berlin 3 luni........................... 124.25 --.--„ cek................................ 125 - --.-- Viena........................................... 2.01 „ •.qqq.OOQ -----.-Agio........................................... 17.75 —— Redactor responsabil Adrian Casoltanu.