Tribuna, aprilie 1888 (Anul 5, nr. 74-97)
1888-04-01 / nr. 74
Nr. 74 între care se află şi preţioasele memorii ale generalului Langeron, privesc evenimentele petrecute în vechile principate dela 1709 până la 1812. Aşteptăm dela dl coleg Odobescu manuscrisul necesar pentru a completa a doua jumetate a acestui volum. Spesele necesare pentru adunarea lor s’au remis d-lui Odobescu la finele sesiunii trecute. 3. Lucrarea adunării din diferite publicaţiuni a documentelor istorice anterioare anului 1575, cu care comisiunea publicaţiunilor Hurmuzachi a însărcinat de membrul corespondent al academiei dl N. Densuşianu, a continuat fără întrerupere şi în cursul anului încetat. Dl Densuşianu a fost însărcinat de ministerul instrucţiunii publice cu o misiune de cercetări istorice la Roma. D-sa lucrează cu mare succes mai cu sama în archivele şi bibliotecele Vaticanului. Colecţiunea de documente va câştiga multe şi preţioase adaosuri din resultatele acestei călătorii. 4. Cercetarea şi decopiarea documentelor privitoare la istoria noastră se urmează în archivele Veneţiei sub îngrijirea d-lui Cecchetti, care şi până acum ne-a procurat cu cheltueli de tot neînsemnate un bogat şi preţios tesaur pentru istoria noastră. 5. Din archivele familiare ale prinţului A. Radziwill, aşezate în castelul dela Nieswiez, s’au copiat la 300 documente după indicaţiunile d-lui Bianu, în urma cercetărilor ce a fost însărcinat de academie să facă in acel archiv. fi. In urma indicaţiunilor date de dl N. Densuşianu, delegaţiunea a rugat pe dl profesor Gr. Gelgich dela Ragusa de a cerceta şi decopia pentru academie toate documentele de interes pentru istoria românească, care se vor afla în archivele ragusane. Lucrarea este acum începută şi sperăm, că în anul viitor se vor primi copiile acestor preţioase documente gata de a fi tipărite. IV. Cercetări şi explorări scientifice. 1. In sesiunea trecută aţi numit o comisiune compusă din d-nii colegi Urechiă, Papadopol-Calimach, Cobălcescu şi Ştefănescu, acestei comisiuni şi-aţi dat însărcinarea de a explora staţiunea archeologica dela Cucuteni. In şedinţa dela 12 Iunie dl Gr. Ştefănescu, în urma unei cercetări la faţa locului, făcută împreună cu dl Cobălcescu, a presentat academiei o relaţiune asupra acestei staţiuni, precum şi mai multe bucăţi de ceramică, aflate acolo. Comisiunea le va presenta domniilor-voastre o relaţiune completă asupra exploraţiunii sale. .. 2. Venerabilul nostru coleg dl G. Bariţ a continuat şi în anul trecut cercetările sale istorice din bibliotecile şi archivele Transilvaniei, spre care scopu i s’a pus la disposiţiune suma de lei 2.500, prevăizută în budget. D-sa a trimis o importantă colecţiune de documente şi alte manuscrise istorice, parte în copii, parte în original, care toate au fost presentate academiei în şedinţa de la 18 Decemvrie. 3. Asupra sumei de 2.500 lei, dată d-lui coleg Odobescu în budget pentru culegerea de documente istorice din Francia, s a vorbit mai sus. 4. In şedinţa dela 29 Main, preşedintele nostru dl Cogălniceanu, după indicaţiunea d-lui Papadopol Calimach, a arătat, că în archivele de la Odessa se află o colecţiune de preste 2.000 dosare de acte privitoare la administraţiunea rusească din ţerile române în timpul ocupaţiunilor din anii 1806—1812. Importanţa acestei colecţiuni este foarte mare, după cum se poate vedea din inventarul lor, publicat în analele societății istorice și archeologice din Odessa (tom. XI pag. 269—310). Dl Cogălniceanu a propus și academia a aprobat ca să se dee însărcinare bibliotecarului academiei d-lui I. Bianu, să meargă la Odessa, să cerceteze această colecțiune, și să îngrijască a se procura copii de pe toate actele cuprinse într’însa, punendu-l i-se spre acest scop la disposiţiune suma trebuitoare din banii fondului Hagi-Vasile. Incassarea acestui fond înse întârziind, şi întrebuinţarea lui nefiind încă regulamentară, declaraţiunea a crezut, că este mai bine a se amâna deocamdată îndeplinirea acestei decisiuni. 5. Descoperirile şi exploatările archeologice făcute în ţeară au preocupat academia în mai multe şedinţe. Dl Cogălniceanu, in şedinţa de la 19 iunie, a dat informaţiuni despre multele descoperiri archeologice, care se fac în Dobrogea şi despre bogatele colecţiuni de antichităţi, care s’au strîns în această provincie. De asemenea dl coleg N. Ionescu a adus la cunoscinţa academiei o descoperire archeologică făcută la Cârna în judeţul Dolj, pe malul Dunării, şi a tras atenţiunea asupra stricăciunilor şi risipei, de care sânt ameninţate antichităţile, care se descoper prin diferitele puncte ale ţerii. Dl V. A. Urechiă a tras şi d-sa atenţiunea asupra lipsei de îngrijire, cu care se tractează petiile cu inscripţiuni de pe la biserici când acestea se restaurează. Intr’o călătorie ce am făcut în Dobrogea cu dl Tocilescu, am avut fericirea de a descoperi mai multe monumente, dintre care unele de mare însemnătate pentru timpul dominaţiunii romane. (Va urma.) VARIETĂŢI. (O palmă ca un mijloc de înţelegere internaţională.) Zidarul Huitaş aplicase lucrătorului Calina, ocupat sub direcţiunea lui, o palmă. Calina se plânse la judecătoria de ocol pentru ofensa onoarei. La înfăţişarea adversarilor judecătorul întrebă pe acusat, pentru ce lovise pe reclamant? Acu satul: De doue ori am ordonat reclamantului o lucrare, deşi nu stie bine nemţesce, tot semn că a înţeles bine ordinul, dar’ a voit să me supere; atunci m’am şi supărat şi ’i-am tras o palmă, care a avut efectul, că înţelese îndată ceea ce îi ordonasem. Se vezi, domnule, o palmă este adesea un bun mijloc de a deştepta înţelegerea internaţională. Judecătorul: Dar, asemenea mijloace de înţelegere internaţională sunt oprite de lege. Reclamantul îşi retrase plângerea, după ce acusatul îi presentase o notă de cinci fiorini, care şi ea este un foarte bun mijloc de înţelegere internaţională, şi se grăbi a declara: „Nu cer pedepsirea domnului zidar şi sânt foarte mulţumit“. (Copilul vândut.) Sânt aproape două- Zeci de ani de când arendaşul Harvey de la Oxford (Englitera) vânduse pe fiul seu mai mare, anume Perey, atunci în vîrstă de patru ani, unui director de circ ecvestru pe preţ de Zece livre sterlingi. Astăzi Percy a ajuns un perfect voltigior, un artist de primul rang în arta ecvestră, câştigând pe seară până la cinci- Zeci livre sterlingi. Este aproape o lună de Zile, că junele artist revenise în satul seu natal spre a se informa de soartea familiei sale. — Ajuns acolo găsi pe părinţii lui în cea mai cumplită miserie şi pe fraţii lui mai mici murind de foame, nutrindu-se cu rămăşiţele de bucate ce nişte vecini le deteră de milă. Percy Harvey luă cu sine cei pe doi fraţi şi o soţă a lui şi-i aşeză cu cheltueala lui la renumite pensionate din Londra. Dar’, în contra rugăciunilor stăruitoare ale primarului şi a sătenilor, refusă să uşureze miseria părinţilor sei. Primarul îl chemă la dînsul să-’i facă remonstraţiuni, dar’ voluigiorul îi răspunse: — Părinţii, care sânt în stare a-’şi vinde copilul lor, au perdut dreptul de a fi iubiţi de dînsul şi nu pot aştepta vre-o compătimire ; pentru fraţii mei şi pentru sora mea voiu purta grijă. POSTA ULTIMĂ. Berlin, 11 Aprilie n. Se crede, că există basa pentru aplanarea conflictului. Bucuresci, 11 Aprilie n. Circulă faima, că legea de expusare în contra străinilor dela anul 1881 va fi în curând desfiinţată. Semiin, 11 Aprilie n. Patru gimnasişti şi agitatorul din Belgrad Ivanis au fost arestaţi. Aceştia pregătiseră uneltiri de înaltă tradare şi o revoluţiune în Bosnia. Londra, 11 Aprilie n. Lordul Salisbury a Zis: Viaţa împăratului Frideric este garanţa progresării omenirii şi a menţinerii păcii. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“, Breslau, 12 Aprilie n. Un meeting cercetat de circa 1500 persoane a hotărît a adresa împăratului o rugare, în care se se exprime, că împăratul, întocmai ca fericitul seu tată, să nu demită pe cancelarul imperiului din funcţiune. Constantinopol, 12 Aprilie n. Metropolitul grecesc din Serres este depus. Consiliul de miniştri s’a ocupat azi cu convenţia canalului de Suez fără de a ajunge la vre-un resultat. Primirea de ieri a ambasadorului german R a d o v itz la Sultanul se priveste drept o importantă demonstraţiune politică, fiindcă toţi funcţionarii turcesci şi germani au fost de faţă şi Sultanul a dat expresiune celor mai prietenesce sentimente pentru împăratul german. Viena, 12 Aprilie n. (Soirea Ziarului „Pester Lloyd“), în „Reichsrath“ se va presenta în curând un proiect, ce va conţină stabilirea dispoziţiunilor asupra convocării facultative a reserviştilor. TRIBUNA Bibliografie. Almanachul societăţii academice socialliterare „România Jună“ din Viena a apărut, în editura aceleiaşi societăţi. Tomul al doilea. Cuprinde: Scăpată de suferinţă. Novelă de Carmen Sylva. Ovidiu. Actul cel nou. de Vasile Alexandri De ce nu-mi vii şi Kamadeva. Poesii de Michail Eminescu Din experienţe. De Tit Maiorescu. Consciinţa naţională. De A. Moesony. Donna Serafina. De A. Naum. Epistolă lui Naum. Poesie de Iacob Negruzzi Cântecul dorobanţului şi Cântecul tunarului. Poesii de I. Neniţescu. Fântâna Blandusiei şi Pastel japonez. Poesii de D. C. Olănescu Visurile. Poesie de Matilda Boni. Educaţiunea naţională. De I. Popescu Solidaritatea intereselor. De I. Sbiera Bobocel. Novelă de I. Slavici Despre elementele chemice. De N. Teclu Intelectualitate ca notă esenţială a plăcerii estetice şi morale. De S. Velovan. Săracul. Poesie de I. Vulcan. Caracterul lui Ştefan cel mare. De A. Xenopol Liniştea. Poesie şi Frica, novelă De D. Zamfirescu. Extrase din „Budapesti Közlöny". Licitaţiuni: — 17 Iulie st. n. a. c. imobilele lui Alexandru Vucovan din Remetea, de cătră tribunalul reg. din Timişoara. — 7 Maiu st. n. a. c. imobilele lui Iacob Schmidtmayer din Şopron de cătră tribunalul reg. din Şopron. — 20 Maiu st. n. a. c. imobilele erezilor după Flora Genta de cătră judecătoria reg. din Lipova. — 10 Maiu st. n. a. c. imobilele lui Andreiu Sanca de cătră tribunalul reg. din Chichindamare. Edicte: A se insinua pretensiunile în 45 de Zile. — la rămasul după Maria Sodoma la tribunalul reg. din Pojon. — la rămasul după văduva lui George Pojogar la tribunalul reg. din Sâmbăta. — la rămasul după Iuliana Balint la tribunalul reg. din Sâmbăta. Citațiuni: — Necunoscându-se locul ubicațiunii lui Francisc Toth, pentru a se pute face pași în privința împărțirii averii rămase după văduva Elisabeta Toth, e recercat a se insinua în timp de un an la tribunaluil regesc din Canija-mare. — Necunoscându-se locul ubicațiunii lui Andreiu Duca din Turocz-St.-Marton e provocat pe cale oficioasă a se insinua în Ziua de 9 Maiu înaintea tribunalului regesc din Turocz-St.-Marton. Curatelă. — Tribunalul reg. din Sâmbăta aduce la cunoscinţă, că a pus sub curatelă pe Francisc Toth pentru nisipul ce face cu averile sale. Buletin meteorologic. Sibiiu, 12 Aprilie, 6 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 726.9) Observată Staţiunile Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură Diferenţa din presuă 711.6 3 7.1 +4.2 +11.6 43.0 M Presiune atmosf. în mun. Tempe- ratura Celsius Direcţia vântului Din ţeară, 31 Martie, 7 oare dimineaţa. Vântul direcţia tăria Sătmar..................... 759.4 hus 4 Oradea-mare.... 756.7 + 11.7s 4 Cluj........................... 750.7 +7.0V 1 Orșova..................... 761.5 +6 5 sv1 Timișoara..................... 759.8 +14.0N 3 Arad........................... 759.0 + 10.9 SO3 Panciova..................... 758.9 + 14.0. 3 Sosiţi în Sibiiu. La 12 Aprilie, n. Hotel „Neufihrer“. Bom, proprietar de circ. Kosa Bukofsky, telegrafistă din Făgăraş. I. Papp, comerciant din Viena. M. Thun, comerciant din Braşov. A. Hecht, comerciant din Budapesta. Hotel „Imperatul Romanilor.“ Fr. Erösy, Erösy, comercianţi din Budapesta. Leonhardt cu familia din Varşovia. Cosáry Mari, chelnăriţă din Bakabánya. Kis, inginer din Făgăraş. Elisa Ghika, Caterina Ghika, artiste din Varpalotta. Hotel „Meitzer.“ Bossi cu familia. Motto, Ascha, Isch-Kitsche, artişti din Japan. Matheius cu soţia. Wodie, Steiner, Friskey, artişti din Italia. Sturm, dirigent de capelă din Germania. Cohn, secretar din Germania. Schupert, voiagior din Viena. Hotel „Hafermann“. Billy, mesaj din Cisnădie. Tecontia, practicant de trib. din Odorheiul secuesc. Fried. Cootte cu familia, Sam. Perlman cu familia, artiști din Londra Ida Eosenthal, artistă din Budapesta. Maria Bellini, Eosa Bellini, artiste din Viena. Marie Walter, artistă din Potsdam. Max Hentschel cu familia din Grüinberg. Economic. Representințea municipală a comitatului Sibiiului a votat o sumă de 200 fi., în scopul sprijinirii producţiunii de vin pentru un vinicultor, ale căruia posesiuni se află pe teritorul comitatului Sibiiu. Acei, care ar dori să fie împărtăşiţi de această subvenţiune, au să-şi adreseze cererile lor pănă la finea lui Septemvrie a. c. la comitetul reuniunii economice a comitatului Sibiiu. In suplicile lor, petenţii au se arete motivele, pe care îşi basează cererea, care dacă petiţionează o societate, are să se arete numărul asociaţilor, averea lor şi în urmă au să înşire toate intreprinderile proiectate, care pot să se pună în lucrare, dacă ar câştiga subvenţiunea cerută. -------Financele Ungariei. Cetim în „Neue Freie Presse“: în institutul de credit s’a ţinut Luni o conferenţă a grupului Rothschild, la care a luat parte, afară de membrii din Viena, şi contele Pallavicini. S’a desbătut asupra opţiunii de 10 milioane a rentei ungare de aur, care ar avea să se emită de guvern pănă la toamnă. Un alt obiect al desbaterilor a fost cestiunea regulării Porţii-de-fer. Grupul Rotschild a declarat, că nu va primi concurenţa la această operaţiune, dacă guvernul ungar va primi ca basă proiectul de financiare al băncii „Union“, şi eventual numai atunci va face o proposiţiune cu privire la emisiunea unui împrumut de obligaţiuni separate sau a unui împrumut de rentă pentru regularea Porţii-de-fer, dacă guvernul va lăsa să cadă proiectul băncii „Union“, care, precum se scie, e combinat cu un împrumut de lose. S-a desbătut apoi cestiunea competențelor ministrului unguresc de finance. E cunoscut, că ministrul nostru de finance are legala împuternicire de a folosi 12 da milioane pentru acoperirea deficitului din anul 1888 şi 10 milioane pentru competenţele de amortisare. Ministrul Tisza, cu ocasiunea ultimei sale petreceri în Viena, a vorbit mult cu representanţii grupului Rotschild asupra acestor două operaţiuni, dar cursul rentei de atunci era prea scoborît; dacă cursul rentelor se va desvolta în mod rapid şi va cresce, e posibil, că ministrul Tisza va face paşi pentru acoperirea acestor competenţe încă înainte de aducerea delegaţiunilor. Acoperirea deficitului precum şi a unei părţi din sumele de amortisare, la cas dacă hârtiile de rentă nu vor sta în curs ridicat, se va face prin emisiunea unei rente de aur. Banca de credit ungară. S’a vorbit prin ciiare, că banca de credit ungară ar fi făcut un ofert cu privire la emiterea unor lose de 3 percente în valoare de cincideci milioane în scopul regularii Porţii-de-fer, şi altul pentru procurarea de bani pentru investiţiunile de căi ferate. După cum înse e informat „Neues Pester Journal“ aceste scrri sânt cu totul nebasate. —şovinul ardelenesc în Germania. Cu toate că vinul nostru, exportat de reuniunea vinicultorilor din Cluj, abia numai de câtva timp s’a introdus în Germania, totuşi el are multă trecere şi se folosesce ca vin de cură. După cum scrie „Nationalzeitung“ medicii germani au aflat în vinul nostru un leac destoinic pentru multe morburi şi e de sperat, că vinul ardelenesc va ajunge a fi introdus în Germania ca vin de specialitate. — Furnisări pentru armata bulgară. Consulatul general c. r. din Sofia a trimis încunosciinţare camerii comerciale din Braşov, că de curând amintitul concurs cu oferte pentru furnisarea de article de furnisare pentru armata bulgară va ave loc în 27 Aprilie st. n. care supralicitaţiunea în 2 Maiu st. n. Mustrele de pănuri au să se trimită ministrului de resboiu bulgar; cauţiunea e de 5%. Cei interesaţi se fac atenţi la prescrisele licitării bulgare, publicate în „Handelsmuseum“ din 20 Iunie şi 15 Iulie 1886, Nici 23 şi 25. Insolvenţe. Reuniunea creditorilor din Viena anunţă următoarele insolvenţe: Antonia T h a 11 n e r, comerciu de sticlă şi porcelan în Pojon; Leopold Poliak, fabrică de postavuri în Viena; Schmitz şi Comp, firmă comercială în Triest; Mauriţiu Gürtler, comerciu de hârtie în Viena. —— Preţul mărfurilor. J Piaţa din Timişoara, 9 Aprilie. Preţurile cerealelor compatate după majametrică. Grâu fl. 6.30— 6.35. Secară fl. 4.80—4.90. Orz fl. 5.—5.20. Oves mercantil fl. 4.60—4.70. Oves vânturat fl. 4.90—5.—. Meiu fl. 5.40—5.50. Spirt, comun per 10,000 litre fl. 25.50 - 26.—. Spirt rafinat per 10,000 litre fl. 26.50—27. Târgul de rîmători în Steinbruch. In 9 Aprilie n. s’a notat: unguresc! betiâni grai 52.— cr. pănă 54.— cr. onguresci grei, tineri 56.— cr. pănă 56.'/a cr., de mijioc 55.— cr. pănă 55.‘/a or., ușori 52.— cr. pănă 54.— cr., marfă țărănească, grea 52.— cr. pănă 54.— cr., de mijloc 52.— cr. pănă 54.— cr., ușoară 52.— cr. pănă 53.— cr., românesei de Bakony, grei 56.— cr. pănă 56/2 cr., transito de mijloc 55./a cr. pănă 56.— cr. transito ușori —.— cr. pănă —.— cr., transito serbesei grei 61.— cr. pănă 52.— cr., transito de mijloc 51.- cr. până 52.— cr., transito uşori 50.— cr. pănă 51.— cr., îngrăşați cu ghindă —.— cr. pănă —.— cr. per 4», cumpeaiți Pag. 295 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 9 Aprilie 1888. Cursul pieţii din Sibiiu. din 12 Aprilie st. n. 1888. Hârtie monetă română . . Comp. 8.44 vend. 8.50 Lire turcesci . . . * 11 11.20n 11.25 Imperiali........................... 10.20n 10.25 Buble rusesci .... 1.03n 1.04 Bursa de Budapesta din 10 Aprilie st. n. 1888. Eentă de aur ung. 6°/0.....................................—.— „ „ „ „ 4°/o.............................................97.85 „ „ hârtie „ 5°/0.............................................85.65 împrumutul căilor ferate ing................................149.75 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (la emisiune).......................................................96.- -Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)..........................................................125.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)..........................................................109.75 Bonuri rurale ing.........................................................104.25 „ „ „cu cl. de sortare .... 104.— „ „ „ bănățene-timișene .... 104.— „ „ „cu cl. de sortare .... 104.— „ „ transilvane......................................104.— „ „ croato-slavone —.— Dessăgubire pentru dijma ung. de vin . . . 99.— împrumut cu premiu ing......................................123.Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 124.50 Benta de hârtie austriacă.............................................73.50 „ „ argint austriacă...................................... 81.— „ „ aur austriacă......................................111.— Losurile austr. din 1860 ...................................... 132.50 Acţiunile băncei austro-ungare........................... 862.— „ „de credit ing.............................271.50 „ „ „ . austr........................... 271.20 Scrisuri fonciare ale institut. de cred. și economii „Albina“................................................................102. Argintul................................................................ 272.20 Galbeni împărătesei................................................ 5.94 Napoleon d’ori.................................................................10.01 Mărci 100 imp. germane............................................62.20 Londra 10 Livres sterlingi....................................126.60 Bursa de Viena din 10 Aprilie st. n. 1888. Benta de aur ing. 6%..................................... „ „ » „4 /o............................... » „ hârtie „ 5%....................................... împrumutul căilor ferate ing................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (la emisiune)..................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)..................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. 97.75 85.55 150.50 96. 126.— (3-a emisiune) ..........................................................109.80 Bonuri rurale ung..............................................104.50 „ „ „cu cl. de sortare .... 104.25 „ „ „ bănățene-timișene .... 104.— Bonuri rurale ung. cu cl. de sortare .... 103.75 „ „ transilvane....................................104. 2 „ croato-slavone....................................103.25 Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 99.75 împrumut cu premiu ing................................123.20 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 124.— Rentă de hârtie austriacă..........................................78.60 „ „ argint austriacă......................................80.50 „ „ aur austriacă.........................................110.80 Losuri austr. din 1860 132.50 Acţiunile băncii austro-ungare . . . . . . 862. „de credit ung............................. 274.— „ „ „ „ austr...........................271.20 Argintul................................................................—•— Galbeni împărătesei........................................ 5.96 Napoleon d’ori................................................10.03 Mărci 100 imp. germane................................62.25 Londra 10 Livres sterling..........................126.60 Bursa de Bucuresci. Seminţe Cualitatea per Hect. Prețul per 100 chilogr. Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilog. dela pănă dela pănă Grâu Bănăţenesc, nou Grâu dela Tisa Grâu de Pesta Grâu de Alba-regală Grâu de Bácska Unguresc de Nord 74 74 74 74 74 74 — — 75 75 75 75 75 75 — — Seminte, vechi ori noue Soiul Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. dela pănă Secară Orz n Oves Cucuruz (porumb) n n Hrişcă Nutreţ de vinars de bere bănăț. de alt soiurt 70—72 60—62 62—64 64—66 39—41 75 73 5.70 5.45 5.75 6.80 5.15 6.15 6.20 5.80 5.85 5.65 6.75 7.40 5.65 6.20 6.25 6.60 Termin marfă finală Grâu Cucuruz Oves de primă, de toam. Maiu-Iun. Iul. Aug. de primă, de toam. 60 O rd a o cS M O rH hOP< 7.06 7.33 6.42 5.12 5 42 OO S 1 1° 2 7.07 7.35 6.43 5.14 5 44 Cursul Producte diverse S Ol u dela pănă Sem. de trif. Lucernă ungurească 38.—46.— franceză— — italiană— — r. roșie 38.—42.— Oleu de rap. Oleu de in roșu— Uns. de porc dela Pesta 67.5068. Ia r dela țeară— — uOC Slănină sventată 55 —50.—oreafumată 59.—60.AiO Seu 3.—32. -oo Prune din Bosnia, în buţi— — ( V) din Serbia, în buţi— — Pl Lictar slavon, nou bănățenesc 15.—16. S-n 15.—15.50 . Nuci din Ungaria— — Gogoşi unguresci— — n serbesci— — Miere brută— — 11 galbină străcurată 33 —34 — Ceară de Bosenau 117. 118. Spirt Spirt 24.2521.50 „ Drojdiuțe de spirt 28.2528.75 9 Aprilie — 4 oare p. m. Casa Ultim Benta rom. per 1875 5°/o • • • 91.V« ---.--Eenta română amort. 5°/„ . . 93.75 ---.-- „ (Schuldverschreib.) . . ---•--Oblig, de Stat. C. F. E. 6°/0 . --.-----.--Eenta rom. (Eur. conv.)6 0 89.— --.-- împrumutul Municipal cu/0 . . 78. V, --.--Scrisuri func. rurale 7°/6 • • 105 «/« --.--Scrisuri func. rurale 5°/0 . . 89 V, —-- Idem urbane 7°/0...................... 102 V, --,--„ 6»/0..................... 96 — „ 5°/0 ..... 85.— ---.-- Banca Naț. (500 lei vers. într.) --.---— Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) --.----.--Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărs.) — .----.--S. cred. mob. r. (250 lei vers.) --.----.--Soc. r. de con. (250 lei vărs.) --. —— Oblig. Casei Pensiunilor. . . 210.— --.--Agio........................................... Schimb 16.85 16.75 Xiandra 3 luni........................... 25.32‘/2 ---.--„ cek................................ 25.40 --.--Paris 3 luni................................ 100.05 --.--„ cek..................................... 100.65 Berlin 3 luni........................... 124.30 ---.--- cek................................ 124.85 --.-- Viena........................................... 199.— ---.---200.8/i --.--Agio........................................... 16.85 16.75 Redactor responsabil: Adrian Casoltanu.