Tribuna, iunie 1888 (Anul 5, nr. 124-146)

1888-06-01 / nr. 124

0..~aaura, nu are atâta _ horticultură. Această aserțiune nu ni se p­are de loc motivată. Primăvara, pănă nu se încep lucrurile de agricultură, are fiecare agricultor atâta timp ca să lucre câte ceva în grădina sa, numai să vrea! Voesce ți vei pute! 4'ce­rÎ proverbul. Acela însă, care preferesce a privi nepăsător la mulţimea buruenilor nefolositoare din grădina sa, este demn de toată compătimirea. Oameni inteligenţi şi cu dare de mână, călătorind prin ţerile apusene, Francia, Italia şi Germania, ne spun, că pe acolo se fac plantaţiuni de pomi fructiferi încă şi pe mar­ginea drumurilor, râurilor, şi pe locuri de utilitate publică; la noi nici măcar grădinile proprii nu se plantează cu pomi fructiferi şi oamenii noştri persistă într’o nepăsare de tot daunoasă. Un Francez ori un German, având gră­dini mari şi spaţioase, cum au mulţi din cul­­tivătorii noştri, apoi cultivându-le şi plantându­­le raţional, ar scoate din ele niste sume, pe care noi nici după plugul nostru cu doi boi nu am fi în stare a le arăta. Să nu ne facem dară ilusiuni! Dacă nu vom începe lucrurile din grădinile şcolare, ca şcolarii să aibă ocasiune a-­şi câştiga cunos­­cinţe solide despre cultura pomilor, legumilor şi florilor, vor persista şi ei într’o nepăsare daunoasă, ca părinţii şi moşii lor. Seim, că aceasta este cam greu la început, dar’ e bine să nu uităm, că alte greutăţi am învins noi învăţătorii români, pănă am scos pe popor din cadrul lui: Azi, Butya, Vede şi ’l-am fa­miliarisat cu şcoalele moderne de astăzi! Ioan Georgescu. VARIETATE 9 (Serenadă.) Compusă după termo­metru : Sub balcon tremur de-aseară, Vino, nobil trandafir! Cât te-aştept, şi-’i frig afară, La opt grade Baumur! Nu-i aceasta o dovadă De iubire, când m’am pus Să-’ţi fac ţie serenadă La cinci grade Celsius? Vânăt sânt de frig, iubito, Şi tu dormi, când eu mă vait — Să mai stau ? Ba stee dracul La grad zero Farenheit! (Exploatările unei cârcimărese.) ţ Zi­lele trecute un inspector al siguranţei publice din Paris, care fusese trimis la cassa pensiu­nilor pentru a lua oare­care informaţiuni, vâriit în faţa ghişeului, unde se făceau plăţile pen­siunilor militare, pe o persoană ce o cunoscea, d-na C . . . , cârcumăreasă, din strada Lo­­wendal Nr. 31. Agentul fu foarte mirat de a o vedea în posesiunea unui titlu de pensiune în numele de văduvă a unui ofițer, titlu despre care stia foarte bine că nu avea dreptul. El începu să vorbească cu acea femeie şi ajunse să con­state, că titlul era pe numele d-nei Vallard, văduvă a unui căpitan de infanterie. Cârcumăreasa fu condusă la poliţie, unde declară, că văduva Vallard era moartă de trei ani aproape şi că pusese mâna pe acest titlu în mod fraudulos şi că la fiecare trimestru în cassa pensiunea acelei văduve, care fusese amica ei intimă. Ceea­ ce e mai curios, e că notarul care libera certificatul de viaţă femeii C . . . nu ceruse nici­odată ca aceasta să vină cu doi martori, după­ cum se practică de obiceiu în asemenea cazuri. El cunoscea atât de bine pe femeia C . . . care altădată însoţia întot­deauna pe văduva Vallard, încât sfîrşise prin a confunda pe aceste două femei şi astfel carei­­măreasa profită de acest lucru, fără­ ca să-­şi dee socoteala de pungăşia ce făcea. Şi aceasta ţinu preste trei ani ! Această afacere constituind o escroche­rie mare în paguba cassei pensiunilor, femeia C . . . a fost arestată. (O dramă fără seamăn.) Un comi­sionar în ale băcăniei, numit Rablet, însurat ţi tată a două fete, una în etate de cinci ani şi alta de­­jece luni, s’a făcut vinovat de una din crimele cele mai oribile. Acest om locuia cu nevasta şi copiii lui la o căscioară isolată, situată lângă cimitirul Bry-sur-Marne. Joia trecută închiriându-se în odaia unde dormia nevasta şi copiii lui, Rablet turnă pe jos două litruri de alcool şi-’i dete foc. Deodată isbucni o flacără. Doamna Rablet, deşteptată deodată de lumina ce răspândia focul, luă pe fetiţa cea mai mare în braţe şi alergă la uşe, pe car*’ *4 închisă. Nefericita era des­­brăcat nisce arsuri groaznice în a­rsă ca să găsească o scă­­e »­mcă ne fereastră cu . "sprn. găsiră pe tru fata de dece „.«.gan, ea nu suferi nimic. A pa­ cum se întâmplă adesea cu fo­curile de alcohol, după­ ce făcu o flacără mare se stinse numai decât fără a face nici o stri­căciune. Rablet, nefericita lui nevastă şi fiica lor cea mai mare au fost conduşi la spital. Se vorbesce fel de fel de vorbe asupra mobilului crimei lui Rablet, care a încercat să-­şi ardă familia şi care ajuns la spital a şi murit. Se crede că el ar fi făcut aceasta într’un delir alcoholic. Din public.*) Dare de seamă şi mulţumită publică. „Reuniunea de cântări şi musică a plu­garilor români din Câmpeni“ având în vedere sporirea fondului şi ajungerea scopului pre­­cisat în statutul seu, a orangiat petrecerea po­porală usitată la sfintele Pasci, cu care oca­siune ca venit brut a incurs dela p. t. public din Câmpeni o sumă de 103 fl. 29 cr. v. a., din care sumă jumătate s’a dat musicei reu­niunii, c&r’ ceealaltă jumătate s’a adaus lângă capitalul fondului reuniunii, care de present se urcă la suma de 177 fl. 69 cr. v. a. Pentru sprijinirea binevoitoare manifes­tată și cu această ocasiune din partea p. t. public din Câmpeni, comitetul reuniunii se vede îndemnat a aduce şi pe această cale mul­ţumită sa tuturor acelor p. t. domni, care n’au pregetat a-’şi da concursul material reuniunii noastre pentru ajungerea scopului ce­’l ur­­măresce. Tot cu această ocasiune comitetul reu­niunii de cântări şi musică al plugarilor rom. din Câmpeni aduce adânca sa mulţumită mem­brilor fostei reuniuni musicale din Câmpeni (din 1879/80) şi anume domnilor: Iuliu Hoch­­mann, cancelist reg. în pensiune; Sigismund Löwy, neguţător; N. Corcheşiu, I. Motora şi văduvei Maria Palade născ. Corcheşiu, toţi din Câmpeni; apoi d-lor: Mathias Hirsch, negu­ţător în Braşov; Ştefan Roşea, notar cercual şi Rudolf Löwy, neguţător în Albac, pentru donaţiunea marinimoasă ce a făcut-o reuniunii noastre prin condlusul luat în şedinţa din 30 Aprilie a. c. donându-ne: un violon în preţ de 64 fl.; un violoncel în preţ de 25 fl. şi o violă în preţ de 12 fl., laolaltă în suma de 101 fl. v. a. Primească deci sus amintiţii domni membri ai fostei reuniuni musicale adânca mulţumită (prin comitetul reuniunii) a reuniunii întregi pentru marinimoasa donaţiune făcută. Totodată ne luăm voe a le aduce la plă­cuta cunoscinţă, că conform cond­usului data 30 Aprilie, toţi p.­t. domni membri ai fostei reuniuni musicale sânt incluşi în lista mem­brilor reuniunii noastre ca membri fondatori. Din şedinţa comitetului reuniunii de cân­tări şi musică a plugarilor români din Câm­peni, ţinută în 22 Maiu 1888 st. n. loan Motora, Nicolau Corchesiu, presidentul reuniunii. v.­pres. şi conduc. corului. *) Pentru cale cuprinse în rubrica aceasta re­dacţia nu primesc­ răspunderea. POSTA ULTIMĂ. Berlin, 11 Iunie n. între împă­ratul şi principele de Bismarck s’a născut o încordare. Dossier şi Bismarck intenţionează să demi­sioneze. Petersburg, 11 Iunie n. Repre­­sentantul Porţii a cerut desluşiri cu privire la fortificările Rusiei la M a r e a­­ n e­a­g r­ă. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Budapesta, 12 iunie n. Casa deputaţilor. La ordinea cjirii este desbaterea proiectului de lege privitor la înlăturarea pedecilor de la Poarta­­de­ fer. După o ilustrare detailiată şi o expunere istorică, Darányi reco­mandă proiectul spre acceptare. Ale­xandru Károlyi vorbesce contra, Ne­mé­n­y­i pentru proiect. Sofia, 12 Iunie n. Consulul german însărcinat cu representarea intereselor rusesci, printr’o notă cătră guvernul bulgar, a fost cerut s­a­­tisfacţie pentru insultarea por­tretului Ţarului în birtul din Rus­­ciuc. O cercetare strictă a avut drept resultat, că portretul Ţarului n’a fost la nici o întâmplare stricat, ci s’a fost înlocuit simplu prin eroi bulgari. Mi­nisterul a ordonat pedepsirea funcţio­narilor de vamă vinovaţi, prin ceea­­ce incidentul se privesce de terminat. Berlin, 12 Iunie n. Starea îm­păratului e nemulţumitoare. De două zile încoace, împăratul nu poate mânca decât cu mare greutate bucate fluide. Seara se ivesc simptoamele de friguri aşa, că disposiţia celor din giurul lui e acum mai puţin bizuită, ca în clele din urmă. Bucuresci, 12 Iunie n. Ministrul de instrucţiune Maiorescu va preda portfoliul de comerciu ce l-a avut provisor ministrului de externe Corp. T R I B U N A Bibliografie. A apărut de sub presă raportul general asupra igienei publice şi asupra serviciului sanitar al capitalei României pe anul 1887, de eminentul igienist Dr. I. Felix. Această importantă lucrare este a 11-a de acest fel ce dl Dr. Felix publică în această privinţă. Publicaţiunile biroului geologic român, notate mai jos, sunt depuse spre vânzare la librăriile Socec şi Degenmann: Anuar. Edi­­ţiunea română. Anul I, Nr. 1, cu secţiuni ge­ologice.­­ Nr. 2 cu secţiuni geologice. Anul II Nr. 1, cu o tablă eliografică. Anul I Nr. 1 şi 2 cu secţiuni geologice. Anul II Nr. 1, cu o tablă eliografică. Acest anuar cuprinde relaţiunile sumare şi studiile geologice din ju­deţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Dolj, Roma­­naţi, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Vlaşca, Olt, Teleorman, Buzău, Râmnicul-sarat şi Putna. Extrase din „Budapesti Közlöny“. Licitaţi­uni: — 1 Septemvrie st. n. a. c. imobilele lui Justa Brdarity în comuna Macrin de cătră tribunalul reg. din Chichinda-mare. — 3 Iulie st. u. a. c. imobilele lui Stefan Vangyel de cătră tribunalul reg. din Arad. — 9 Iulie st. n. a. c. imobilele lui Iuliu Stehmann de cătră tribunalul reg. din Timi­șoara. — 22 Iunie st. n. a. c. imobilele lui Iosif Spinka de cătră tribunalul reg. din Timișoara. Edicte : A­m insinua pretensiunilor în 45 de (jfio • — la rămasul după Andreiu Vajda la trib. reg. din Rimaszombat; — la rămasul după Iosif Negru la jud. reg. din Butinii-mari; — la rămasul după Moise Druse la jud. reg. din Butinii-mari; — la rămasul după Teresia Fazekas născ. Bokus la tribunalul reg. din Solnoc; — la rămasul după Sara Kovács născută Szabó la tribunalul reg. din Oradea-mare; — la rămasul după Catalina Maris născută Costa la judecătoria reg. din Butinii-mari; la rămasul după Stefan P. Szivos la tribu­nalul reg. din Biehiș-Giula; — la rămasul după Ioan Vári la tribunalul reg. din Biehiș-Giula; — la rămasul după Sara Asztai la tribu­nalul reg. din Sătmar Nemeti; — la rămasul după Magdalina Beiusrot la tribunalul reg. din Biehiș-Giula; — la rămasul după Dumitru Miha lui Avram la tribunalul reg. din Deva; — la rămasul după Militon Desco la jude­cătoria reg. din Butinii-mari; — la rămasul după Martin Kacsán la trib. reg. din Bichiș-Giula; — la rămasul după Nicolau Schiller la trib. reg. din Dej . Concurs în provincia: — Contra firma comercială „Maksay și Beke“ în Cluj. C. cms. Dionisiu Szász; m. crt. dr. Ludovic Fischer. — T. de ins. 25 Iulie; pr. de lieu. 9 August st. n. la tri­bunalul reg. din Cluj. Posturi vacante: — Un post de notar clasa a Il-a la tribu­nalul reg. din Oradea-mare cu salar de 800 fl. şi 150 fl. bani de cuartii. — A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente­— Un post de magistru postal în Aleii (ctt. Arad) pre lângă 100 fl. cauţiune, salar 180 fl. 40 fl. pauşal pentru cancelarie. — A se adresa în 3 săptămâni la autorităţile com­petente. — Un post de subnotar la tribunalul reg. din Kaposvár. — A se adresa în două săp­tămâni la autorităţile competente. — Un post de notar cercual pentru comu­nele Vaia, Vaia, Goes, Szövérd, Kisgyögény şi Cioca cu locuinţa în Vaia, (ctt. Murăş-Turda, jud. c. Murăşul de jos) cu salar de 400 fl. şi 20 fl. pauşal pentru cancelarie. — A se adresa pănă în 1 Iulie st. n. a. c. la autori­tăţile competente. Buletin meteorologic. Sibiiu, 12 Iunie, 6 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 726.9) Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură. Direcţia vântului Observată Diferenţa din pretţină 723.4 -1­0.7 —1—15 . 4-20.2 4-14.0 M­ Din ţeară, 7 Iunie, 7 oare dimineaţa. Staţiunile Presiun. atmosf. in mmn. Tempe­ratura Celsius Vântul direcţia tăria Sătmar..................... 762.3 +19.30 2 Oradea-mare.... 760.9 + 18.1— — Cluj........................... 761.5 + 19.6 sv1 Orşova ..... 762.2 + 15.38 1 Timişoara..................... 762.7 +25 0N 3 Arad.......................... 761.4 +20.4 801 Panciova..................... 761.8 +23.8V 2 Sosiţi în Sibiiu. La 12 Iunie n. Hotel „NeurihrerL. Gasser, locotenent din Braşov. G. Pavlovics, inginer din Homorod. Oscar Schön, comerciant din Viena. Zoltán Rajcs, comerciant din S.-Sz.-György. Hotel „Habermann“. Louisa Frischman din Alba-Iulia. Economic. Furtună cu gheaţă. Din Deva se scrie, că pe acolo şi împregiurime o furtună vehe­mentă împreunată cu grindină de mărimea nu­cilor a causat în seara din Joia trecută pa­gube mari pentru agricultori. Crengile ar­borilor şi semănăturile de toamnă au fost distruse.­­«­­Sămănăturile în ţinutul Bistriţii din causa timpului rece şi uscat au rămas foarte mult îndărăt, au suferit mult. Grâul, secara şi orăşul stau de tot slab, paiele sânt mici şi galbine. Poporul e îngrijit tare şi se teme, că în vara aceasta secerişul are să fie neîndestulitor. Cositul ierbii merge rău, iarba e mică şi şi câtă este e toată petrecută, ne­­putând fi cosita la timp. Preţurile vitelor scad mereu, asta din lipsa de nutreţ. Viile sânt în stare rea, strugurii sânt mici şi de­­fectuoşi. Abia pomii dau ceva speranţă; cu toate­ că frigul a ţinut mult înspre primăvară, poame vor fi destule. S’a constatat ivirea filoxerii pe viile din împregiurimile Timişoarei. Comisarul fi­­loxeric de acolo Gerger a făcut arătare mi­nistrului de agricultură. Un bulz de aur, greu de 1 chilo 450 grame, s’a scos din mina de aur dela „Doispre­­zece apostoli“ de lângă Buda, după­ cum ’i­ se anunţă ziarului din Arad „Alföld“. Acest bulz e compact şi curat de aur, preţul mediu al unui chilogram de aur fiind calculat la 1224 fl., acest bulz are preţul de aproape la 1800 fl. Din această baie s’au mai scos pe fiecare an circa câte 70 chilograme de aur, împrumutul de investiţiune ungu­resc. După­ cum deja am anunţat, directorii ambelor bance din Budapesta, amestecate în afacerea aceasta, au plecat la Viena ca să se înţeleagă cu banca „Union“ şi cu represen­­tanţii consorţilor vienezi asupra subscripţiunii împrumutului. Subscrierea se va efectua cu sfîrşitul săptămânii acesteia. Titlurile defini­tive sânt deja puse în restaurare şi cu înce­putul lunei lui Iulie vor ajunge a fi de vândare. . Fabrică de hârtie în România. O nouă fabrică de hârtie se înfiinţează la Câm­pulung, judeţul Muscel, de câtră dl Socec & Comp., care se crede că pănă la toamna va funcţiona. —8— Negocierile dintre plenipotenţiari turci şi bulgari pentru încheierea unei con­­venţiuni de cale ferată progresează încet. Sânt multe puncte de resolvat şi de aceea negociă­rile nu se vor termina curând. Guvernul bul­gar statue ca să pună în circulaţie linia bul­gară de joncţiune numai când se va semna convenţiunea. Cercurile din Constantinopol cred, că Poarta va grăbi negociările îndată după expirarea bairamului, având în vedere interesele comerciale ale Turciei. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 27 şi 28 Maiu st. v. 1888. Bach lui Schinner, grâu 2500 hect., 9.70 lei. Bach lui Schinner, grâu 1200 liect., 9.70 lei. L. Dreyfus lui Schinner, grâu 3000 9.10 lei. Poliii lui Peirano, grâu 2000 hect., 9.5 lei. Eisenstein lui A. Verona, grâu 1300 hect., 8.45 lei. Bach lui Cahn, grâu 2300 hect., 10.321/a lei. Evloghi lui Cahn, grâu 2000 hect., 9.80 lei. Marghiloman lui Car­­nevali, grâu 3850 hect., 9.75 lei. Marghilo­man lui Christoforato, grâu 1400 hect., 9.75 lei. Carantino lui L. Mendl, porumb 6000 hect., 7.50 lei. Grosovici lui L. Mendl, porumb 500 hect., 7.40 lei. Eisenstein lui Peirano, po­rumb 1300 hect., 7.20 lei. Violato lui Pei­rano, porumb 780 hect., 7.57 la lei. Vasma­­gicii lui Peirano, porumb 3850 hect., 7.55 lei. Sassu lui Manari, porumb 1300 hect., 7.10 lei. Sassu lui Manari, porumb 1900 hect., 7.25 lei. Gheorghief lui Pauli, porumb 4450 hect., 7.65 lei. Gheorghief lui Pauli, ores 1400 hect., 7.30 lei. Bach lui Dreyfus, secară 1500 hect., 5.67% lei. Agiu 16.35 la %. Preţul mărfurilor. Piaţa din Braşov, 8 Iunie. Grâul hectolitru fl. 5.10, grâu mestecat fl. 3.50, secara fl. 3.30, ord fl. 2.80, ovd fl. 1.60, cucuruzul fl. 4.40, mălaiul fl. 5.0, mazerea fl. 7.10, lintea fl. 8.10, fasolea fl. 5.10, crâm­­­penele fl. 1.20 carnea de vită p. kilo 36 cr., carnea de porc 48 cr., carnea de berbec — cf. Piaţa din Timişoara, 9 Iunie. Preţurile ce­realelor computate după maja­metrică. Grâu fl. 6.40— 6.50. Secară fl. 5.— 5.10. Orz fl. 4.80.5.20. OvSs mercantil fl. 4.15—4.50. OvSs vânturat fl. 4.90—5.—. Meiu fl. 5.80—5.85. Spirt, comun per 10,000 litre fl. 25.50 - 26..—. Spirt rafinat per 10,000 litre fl. 27.—27.50 Tergia de rîmători în Steinbruch. In 9 Iunie n. s’a notat: unguresci bătrâni grai 50 — cr. până 52.— cr. unguresc! grei, tineri 52.— cr. pană 53.— cr., de mijloc 51— cr. pănă 52.— cr., ușori 50. cr. pănă 51 — cr., marfă țărănească, grea 51.— cr. pănă 52.— cr., da mijloc 50.— cr. pănă 51.— cr., ușoară 50 cr. pănă 50.— .—cr., românesci de Bakony, grei —.— cr. pănă —.— cr., transito de mijloc­­ .— cr. pănă —.— cr., taransito ușori —.— cr., pănă —.— cr., transito serbes­ci grei 50.— cr. pănă, 51.— cr., transito de mijloc 50­­ cr. pănă 51.— cr., transito uşori 49.— cr. pănă 50. — cr., îngrăşaţi cu ghindă — • cr. pănă­­.— cr. psc- 4"cumpăniţi la gară. Pag. 495 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 9 Iunie 1888. Cursul pieţii din Sibiiu. din 12 Iunie st. n. 1888. Hârtie-monetă română . . Comp. 8.40 vând. 8.46 Lire turcesei • 11.20 11.25 Imperiali . . . . . . . „ 10.20 77 10.25 Ruble rusesci ...................... 1.05 71 1.08 Bursa de Budapesta din 11 Iunie st. n. 1888. Renta de aur ing. 6%...................................... „ n v „ d­% ........ „ „ hârtie „ 5­­/0...................................... împrumutul căilor ferate ing................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost im®. (l-a emisiune)....................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)...................................................... Bonuri rurale ing.................................................... „ „ „ cu cl. de sortare .... „ „ „ bănățene-timișene .... „ „ „cu cl. de sortare .... „ „ transilvane...................................... „ „ croato-slavone................................. Dessăgubire pentru dijma ing. de vin . . . împrumut cu premiu ing...................................... Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . Renta de hârtie austriacă..................................... „ „ argint austriacă..................................... „ „ aur austriacă..................................... Losurile austr. din 1860 ..................................... Acţiunile băncei austro-ungare........................... „ „de credit ung............................. „ „ ” , austr­ .... Scrisuri fonciare ale institut. de cred. şi economii „Albina“................................................................ Argintai................................................................ Galbeni împărătesei................................................ Napoleon-d’ori.......................................................... Mărci 100 imp. germane..................................... Londra 10 Livres sterlingi................................ Bursa de Viena din 11 Iunie st. n. 1888. Renta de aur ung. 6%..................................... „ „ „ „ 4°/ .............................. „ „ hârtie „ 5%...................................... împrumutat căilor ferate ing................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)..................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)..................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)..................................................... Bonuri rurale ing.................................................... „ „ „cu cl. de sortare .... „ „ „ bănăţene-timișene .... Bonuri rurale ung. cu cl. de sortare .... „ „ transilvane....................................... „ „ croato-slavone................................ Despăgubire pentru dijma ung. de vin . împrumut cu premiu ing...................................... Locuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . Rentă de hârtie austriacă..................................... „ „ argint austriacă................................ „ „ aur austriacă..................................... Locuri austr. din 1860 ..................................... Acţiunile băncii austro-ungare ...... „ „ de credit ung............................. „ „ „ „ austr........................... Argintul..................................................................... Galbeni împărătesei................................................ Napoleon­ d’ori..................................................... Mărci 100 imp. germane..................................... Londra 10 Livres sterlingi................................ Redactor responsabil: Adrian Casoltanu, Bursa de Bucuresci. 99.­­ 88.15 152.­­95.50 126. 115.— 105.— 104.50 104.— 104.— 104.50 99.75 124.­­ 124.— 79.25 80.75 109.50 138.— 865.— 283.— 284.10 102.— 5.84 10.— 61.95 126.40 98.40 86.90 151.75 95.60 126. ■ 115.80 105.40 104.80 104.75 104.75 104.60 104.— 99.50 125.90 124.— 79.35 81.10 137.60 865.— 283.25 286.10 5.94 10.02 61.95 126.40 Sominţa Prețul per 100 clinogr. 1 dela panto­r Prețul per 100 chilog. dela panit Grâu Bănăţenesc, nou Grâu dela Tisa Grâu de Pesta Grâu de Alba-regală Grâu de Bácska Unguresc de Nord 74 74 74 74 74 74 75 75 75 75 75 75 SSminte, vech­i o­i noue Soiul Cualitatea per Hect. Prețul per 100 ch­ilogr. dela I pănă Secară Orz 1 1 1 Nutret­­70—72 5.805.95 V de vinars 60—62 5.355.75 ■n de bere 62—64 5.806.40 OvSs 1­­64—66 6.60— Cucuruz (porumb) 1 bănat. 39—41 5.055.45 îl de alt soiu 75 6.536.60 îî ! - 1 73 6.506.55 Hrișcă 71— 5.806.30 Grâu Cucuruz Oves de primă, de toam. Maiu-Iun. Iul. Aug. de primă, de toam. 606 .„3 a o .3 wg 7.18 7.56 6.74 fi 6.46, „ 5 46 S a 7.2 u 7.57 6.76 6.47 5 47 Cursul Producte diverse S Ol u dela până Sem. de trif. Lucerna ungurească .....——.— 71 franceză— — 77 italiană— 77 roşie 32.—34.— Oleu de rap. roşu— — Oleu de in— — Uns. de porc dela Pesta 62.50Cp _ 71 dela ţeară— — Slănină sventată 59 60. -O „ afumată 61.—62.— 1 Său 30.—31. -Oo Prune din Bosnia, în buţi— — 71 din Serbia, în buţi— — Pi Lictar slavon, nou 16.—16.5 î­n jL 71 bănăţenesc 15.5016. --Pi Nuci din Ungaria'--— Gogoşi unguresci— — 71 sârbesci— — Miere brută— — 71 galbină străcurată --.---­Ceară de Rosenau 117. 118. Spirt Spirt 25.5026.-77 Drojdiuţe de spirt 27.7521.25 Agio 9 Iunie - - 4 oare p. ra. Casa Ultim Renta rom. per 1875 5% • • 91.— ---.--­ Renta română amort. 5 . . 92. V. ---.--­ „ (Schuldverscbreib.) . . ---.--­Oblig, de Stat. C. F. R. 6°/0 . --.--­---.--­Renta rom. (Rur. conv.jö0!. 89.% --.--­ împrumutul Municipal 5°/0 . . 76.% ---.--­Scrisuri fune. rurale 7°/0 . . 107 % -----­Scrisuri fune. rurale 5% . . 92 V.— Idem urbane 7°/„...................... 106 — --•--­„ «°/o..................... 99. —.-­„ 5°/o..................... 88 — ---.--­Banca Naţ. (500 lei vers. într.) --­--­---.--­Soc. Dacia-Rom. (250 lei vers.) ---­--­--.--­Soc. de Asig. Naţ. (200 lei vers.) — .--­--.--­S. cred. mob. r. (250 lei vers.) --.--­--.--­Soc. r. de con. (250 lei vers.) ---. —— Oblig. Casei Pensiunilor. . . 214.— --.--­Agio........................................... 16 60 ---.--­Schimb Londra 3 luni........................... 25.32 --.--­„ cer................................ 25.42 ---.--­Paris 3 luni ....... 99.95 --.--­„ cek..................................... 100.60 --.--­Berlin 3 luni........................... 124.35 ---.— „ cek................................ 125.— ---.--­Viena........................................... 199.­­/a­n .......................... 2. ---.--­

Next