Tribuna, iunie 1888 (Anul 5, nr. 124-146)

1888-06-25 / nr. 143

Pag­. 570 asupra guvernului elveţian şi ea a făcut obiectul unei discuţiuni întinse. Ea avea inconvenientul de a con­funda fapte de ordine diferită, crimele şi delictele contra statelor străine, pre­­ven­ite de codul penal şi reprimate după plângerea guvernului interesat de către autorităţile judiciare, şi alte multe acte greu de specificat, care, fără a fi prevec­­ute de cod sau fără a motiva o plângere din partea statului legat, sânt de natură a compromite menţinerea bu­nelor relaţiuni ale ţerii cu statele străine. Primele fapte cad sub aplicarea princi­piilor dreptului penal. Faptele de a doua ordine nu pot fi prevăzute de lege, căci ele scapă la ori­ce definiţie, nefiind apreciate prin natura lor, ci prin urmările lor pentru relaţiunile interna­ţionale, deci ele trebuesc reprimate pe cale administrativă. Expulsiunile astfel pronunţate n’au nici un caracter penal; ele constitue o măsură de siguranţă pu­blică, aplicabilă numai străinilor, nu in­digenilor. Deci aci e vorba de politică, nu de justiţie, şi guvernul, fiind respon­sabil, trebue să proceadă în toată li­bertatea cum crede de cuviinţă. Aceasta e tesa susţinută de dl Bu­­chonnet, şeful departamentului federal de justiţie şi poliţie. Domnul Droz, consilier federal, a declarat în aplau­­zele consiliului, că guvernul federal n’a cedat la nici o presiune străină, că a lucrat în deplină libertate şi consciinţă şi că e hotărît a face să se respecteze independenţa elveţiană, împlinindu-­şi totodată scrupulos datoriile internaţionale. Seminarul tinerimii din Blaj. Direcţiunea seminarului tinerimii române gr.-cat. de la gimnasiul din Blaj aduce la cunoscinţa On. public, care voesce în anul şcolastic venitor 1888/9 a-’şi cresce fiii în se­minarul numit, că terminul concursului de primire este 15 August st. n., până la care­­ţi toţi părinţii, doritori ca fiii lor să fie pri­miţi în acel seminar pe anul şcolastic­ venitor, vor ave­a­’şi trimite concursele adresate Ex­­celenţiei Sale Preasfinţitului metropolit în Blaj, de unde apoi în timpul cel mai scurt li se vor expeda resoluţiunile. La concursul celor­ ce nu au mai fost în seminar este de a se alătura şi testimoniul despre clasa absolvată în anul şcolastic expirat. Condiţiunile primirii sunt următoarele: 1. Pentru un tiner vor fi de a se plăti câte 10 fi. pe lună şi aşa pe un an scolastic 100 fi. Plătirea are să se întâmple cu toată punctualitatea în două sau în patru rate anticipande, ceea­ ce părinţilor li se aduce a­­minte cu toată seriositatea, căci altmintrelea direcţiunea în decursul anului va fi silită a dimite pe elevii, ai căror părinţi, tutori sau îngrijitori nu au solvit ratele la timpul său. 2. Pentru fiecare tiner la începutul anu­lui este de a se solvi o taxă de înscriere de 4 fi. 3. Fiecare tiner are să aducă cu sine: a) 4 părechi de schimburi bune de pânză sau giolgiu; b) 4 năfrămi de buzunar şi 2 la gru­a) O saltea (sac pentru paie) de aşter­nut dedesupt. b) 3 feţe albe de pat. c) 2 perini şi 4 feţe de perini pistriţe şi un ţol sau plapomă. d) 2 feţe albe de giolgiu de coperit patul. Atât vestmintele de pat, cât şi albitu­rile sau schimburile au să fie de acasă însem­nate cu numele elevului respectiv, căci alt­mintrelea superioritatea institutului nu poate lua nici o răspundere la cas când s’ar perde. 5. Fiecare tiner are mai încolo să-’şi aducă 3 ştergare şi 2 peptene, unul rar şi altul des, apoi un cuţit, o furcuţă şi o lin­gură de metal, un pocal şi 3 serviete. 6. Fiecare tinăr are mai încolo să-­şi aducă şi perie de vestminte şi de curăţit călţunii. 7. Părinţii în decursul anului şcolas­tic să nu trimită fiilor din seminar nici arti­­coe de mâncare, decât poate la sărbătorile cele mari, fiind în privinţa aceasta în deplin provăt­uţi în institut, nici bani, ci lipsele de vestminte, cărţi ş. a. de genul acesta să li se împlinească pe calea superiorităţii, ca aşa să se evite ori­ce ocasiune la excese şi transgre­siuni de disciplină daunoasă educaţiunei şi progresului în studiu. Condiţiunea aceasta li se aduce aminte cu deosebire părinţilor, tuto­rilor şi îngrijitorilor, căci altmintrelea superio­ritatea seminarială nu poate lua asupra sa în nu puţine privinţe nici o răspundere pentru elevii concreitaţi îngrijirii sale şi urmările ne­­observării condiţiunii acesteia, părinţii vor ave să­­şi­ le ascune sieşi. Pentru suma de 100 fl. u. a. pe un an şcolastic, tinerilor li­ se va da următoarea pro­­visiune: 1. Locuinţă în stagiul seminarului, în sale mari sănătoase, luminoase, provăizate cu toate cele de lipsă şi curăţite în fiecare ziă de două­ ori; 2. Vipt întreg regulat şi în special în Zile de dulce: a) dejun, câte un pătrar de lapte cald cu pâne; b) prânz, trei specii şi anume: supă de carne, carne cu sos şi mâncare groasă cu carne, sau friptură. Ear’ în Dumineci şi sărbători prelângi aceste şi aluat; c) Cina, două specii anume supă de carne şi mâncare groasă cu carne, în­­file de post dimineaţa, supă de chimin cu pâne, la ameacji cu o specie mai puţin ca în filele de dulce, car’ seara supă şi mâncare groasă de legumi, brânză sau lapte; 3. Spălatul întreg preste an. Pentru întăritul schimburilor însă se va plăti se­parat şi anume 3 fl. la începutul anului; 4. Luminatul în tot timpul recerut; 5. încălzitul in timp de iarnă în sa­lele de locuit, de dormit, în refector şi în chilia morboşilor; 6. Medic şi medicină din apotecă sau de casă pentru cei morboşi şi Aptul prescris de medic; 7. Instrucţiune în cas de lipsă prin individ­i eminenţi. După­ ce din motive de higienă şi curăţenie s’a adoptat pentru tine­rime în edificiul seminarului şi o scaldă de apă caldă, aşa ca fiecare elev să se poată folosi şi de scaldă de câteva ori pe an după disposiţiunea direcţiunii, fiecare tinăr va solvi la începutul anului o taxă de 1 fl. pentru fo­losirea scaldei. Părinţii, care ar dori ca fiii lor să mânce la masa superiorilor seminariali viptul acestora, aceia vor ave de a solvi pe lună pentru un mai din pricină că-­l cunosceam şi presupu­neam, că el merge la Sălcileni la peţite. Schim­bând mai apoi nisce vorba curtenitoare aflai, că dînsul se reîntoarse dela Sălcileni şi călă­­toresce cătră casă. Curiositatea mă sili să aflu mai mult şi nu mai putui tăinui, ci îi mărturisii, că sunt foarte cunoscut prin acel oraş şi sânt comandantul garnisoanei de acolo. „Aş!“ — şopti dînsul surprins şi îmi întinse mâna sa: „D-ta eşti rivalul meu cel cu no­roc, car’ eu sânt recunoscător pentru norocul d-tale !“ — Prietenia o încheiarăm şi începu­răm a vorbi cu inima deschisă şi gândesce-’ţi numai, iubite tată! El ’mi-a spus că însăşi d-şoara Veronica­­i-a declarat, că dînsa ’şi-a dat dragostea sa toata mie şi, să nu ne nefe­ricească cu peţirea sa, dînsul sărutându-’i mâna, ’i-a împărtăşit, că numai constrîns de tatăl-seu a venit la Săh­ileni spre a o peţi, treaba însă n’a luat-o în serios şi a intuit ca prin purtarea sa să nimicească acest proiect. Mi-a mai spus, că el iubesce pe fiica unui pro­fesor din capitală, care, însă, prelunga averea sa spirituală, nu posede alta materială, ceea­­ce e pentru bătrânul bancar o groază şi năcaz. Acesta ’l-a ameninţat cu desmoştenirea, de nu va părăsi gândul fetei de profesor, el însă mi-a jurat credinţă şi e hotărît cu toată seriositatea, ca după moartea bătrânului, totuşi să o iee în căsătorie“. „Ce, e posibil?“ — rosti dl Bontescu surprins. „Şi tu Veronica ai sciut despre a­­cestea? Copii, acum îmi vin în fire, voi m'aţi pâcălit. De ce nu ’mi-ai spus tu despre treaba asta?“ (Finea va urma.) Tinăr dela 14—16 fl. după etate. Viptul acesta constă: ai la dejun cafea cu lapte; b) la ameatji patru specii în fiecare­­Jin afară de Zilele de post, când sunt numai trei; c) seara două specii. Fiecare tinăr va căpăta pâne totdeauna calitate şi anume: dimineaţa 100 gr., la ameaiji 300 gr. şi seara care 300 gr., cu totul 700 gr. pe zi. Atât tinerii, care au fost suscepuţi în institut încă în anii trecuţi, cât şi cei­ ce doresc a fi suscepuţi acum mai ântâi, vor ave să-­şi trimită suplicele pănâ la terminul indicat. Cei­ ce nu vor trimite suplicele în scris nu vor fi luaţi în considerare. Ear’ cei pri­miţi vor ave de a se presenta pe 31 August 1888 înaintea direcţiunii seminariale, spre a fi visitaţi prin medicul archidiecesan, când apoi cei­ ce nu vor fi deplin sănătoşi sau infectaţi de vre-un morb contagios se vor demite. Blaj, 5 Iulie 1888. Dr. Alexandru Grama, • director sem. macji; c) 2 părechi de călţuni buni şi 4 pe­­rechi peciorete (ciorapi sau obele); 4. Vestminte de pat, intrând într’o cafenea, ceea­ ce mă surprinse mai mult era acest Hainescu, cu statul meu cam presta seamă înalt, cu un cap mai înalt decât cei mai înalţi muritori, apoi părul cel negru, faţa palidă şi costumul cel ciudat în negru. Aflai că e firul renumitului bancher şi pe vremea aceea îmi părea indiferent, dar’ totuşi nu puteam uita această înălţime; dar’ dela o ▼rame şi adecă de când — vă rog sculaţi-mă — de când era peţitorul d-şoarei, îl uram prea mult“. „Fulger şi trăsnet!“ strigă dl Bontescu rîcjând şi se freca şi lovia pe frunte. „Va se Zică, apucături rivalicesci! Nimic alta! De mirare, să nu o pricepem noi aceasta, nici chiar înţeleptul primar cu poliţia sa ! Cum nu venii eu la idea aceea, că isteţul de căpitan să fi cunoscut pe dl de Hainescu şi din aceasta să fie croit persoana — oaspelui mort! Noi bătrânii tot ca noi — niste copii, măcar că avem pleta albe. Dar’, d-le căpitan, d-ta eşti causa acestei povești fatale. De­sigur tinerul Hainescu va fi indignat asupra noastră, ne va înjura și ne va osândi, căci­­l-am tratat atât de neomenesce, mă va considera de un moș ciudat, original în fel, ce zici?“ „Nimic din toate aceste, iubite tată!“ — răspunse Vlăduleanu. „Ba ce e mai mult dînsul e foarte mulţumit cu soartea sa şi se reco­mandă cu toată stima bunăvoinţei d-tale, doamnei mame şi cocoanei Veronica. Noi am devenit a­ fi cei mai intimi prieteni şi ne-am mărturisit unul altuia tainele noastre. Eram ambii la o masă în ospătărie şi ne sorbiam la început în tăcere supa ce aveam înainte. Dînsul, deşi nu mă cunoscea, era posomorit şi tăcut; eu însă eram mâhnit şi indispus toc­ THIBu­NA CRONICĂ. Numire. Ministerul reg. ung. de jus­tiţie a numit pe subnotarul de tribunal An­drem Kiss de notar la tribunalul din Oradea-mare.* Transferar­e. Ministerul reg. ing. de justiţie a transferat pe subprocurorul din Caransebeş Sebastian Ferku în aceeaşi cali­tate la procuratura din Timişoara. * Listele alegătorilor pro 1889 stau expuse dela 5 pănă la 15 i. c. la toate cer­curile electorale centrale pentru vedere. Fie­care alegător interesat în cauză poate să cer­ceteze, dacă el e inclus în lista alegătorilor şi în cas negativ poate să reclameze pănă în 15 i. c. ş. Camera advocaţială din Alba-Iulia aduce la cunoscinţă, că advocatul din Aiud Dr. Alexiu Ieneu a fost înscris în lista ace­lei camere; tot astfel a fost înscris advocatul din Deva Ioan Lengyel. Mai departe tot aceasta cameră anunţă, că advocatul Samoilă Lengyel, în urma morţii sale, a fost şters din lista camerei. — Camera advocaţială din Murăş - Oşorheiu anunţă, că advocatul Iosif Benkö e șters din lista acelei camere. # Examenele practicanţilor de apote­­cărie: în înţelesul legii celei noue pentru depunerea examenelor practicanţilor de apote­­cărie, toţi practicanţii au să se însinue în Budapesta până în 1 August la preşedintele comisiunii examinătoare Dr. Béla Lengyel, depunând taxa de 22 fl. Cei mai târfliți in­sinuaţi nu se vor primi la examenele, care vor începe cu finea lui August. * Concert împreunat cu joc în Alba­­Iulia. Duminecă la 3/15 iulie a. c. se va ţine un „concert“ împreunat cu „joc“ în Alba-Iulia în grădina hotelului la „Soare“. Venitul curat e destinat pentru biblioteca po­porală de acolo, începutul concertului punct la 7 oare d. a. Concertul va fi executat din partea mai multor membri din corul teologilor din Sibiiu cu concursul mai multor diletanţi din Alba-Iulia. Oferte marinimoase se primesc cu mulţumită la învăţătorul Ioan Frâncuși se vor cuita pe cale Z'ar*s^c^- Programa: 1. „Piua a apus“, de H. Pfeil. 2. a) „Sere­nadă“, de Marschner; b) „Coroana cufun­dată“, de H. Bönike. 3. „Vespasian și Papi­­nian“, dialog de Iacob Negruzzi. 4. a) „Uită mamă colo în sat“, de Gr. Dima; b) „Sânt soldat“, de G. Dima. 5. „Un tutor“, comedie în 2 acte şi un tablou, de Matilda Poni.­­ Ur­mează apoi petrecere cu joc. * Societatea studenţilor „România Jună“ din Viena a transmis reginei Ro­mâniei un exemplar cu o legătură fără seamăn din „Almanachul societăţii“, în care se cuprinde şi una din fermecătoarele novele ale Carmen Sylvei. * Aşa merge cântecul: într’o şedinţă extraordinară a representanţei comitatense a comitatului Bistriţa-Năsăud, un membru, C. Müller, s’a rugat de cuvânt pentru o inter­pelare. Măria Sa baronul Bánffy ’i-a dene­­gat însă cuvântul, sub ingeniosul pretext, că într’o şedinţă extraordinară nu se pot face interpelări. în zadar s’a provocat Müller la dreptul general de interpelare, căci Bânffy s’a aprins numai şi a rămas prelungi dene­garea cuvântului. Ne mirăm, cum de nu dă guvernul un patent lui Bânffy, după­ ce el scie aşa bine să calce în picioare dreptul con­stituţional al interpelării, căci Bánffy ar face bun comerciu cu patentul seu şi toţi „făiş­­panii“ cei constituţionali ar urma pe paşa din Bistriţa. Ce e mai uşor, de a te scutura de in­terpelări, la care nu poţi răspunde, decât a tăia cuiva pofta de vorbă. Se vede, că repre­­sentanţa comitatului lui Bánffy tremură de mânia atotputernicului cumulat de tălpănie şi joacă după­ cum merge cântecul. * întunecime de soare. Luni în 9 iulie n. va fi o întunecime parţială de soare. în­tunecimea va începe la 6 oare 35 min. dimi­neaţa şi se va sfîrşi la 9 oare 58 min. în­tunecimea va fi visibilă şi în partea de meară- Zi a Oceanului-Indian. * Un redactor falsificator de cambii. Ziarele maghiare ne aduc scrrea, că în contra fostului redactor de la „Gazeta Poporului“ ce apare în Timişoare, Teodor P ă c ă ţ a n, mai mulţi ţerani au făcut arătare criminală, pentru­ că a falsificat pe numele lor mai multe cambii în valoare de vre-o câteva mii de flo­rini. Falsificatorul a cerut înainte de asta paşaport pentru România şi de aceea poliţia din Bucuresci a fost recercată telegrafice a-’l urmări şi a-’l aresta. * Cavalerism fără sfîrşit. Deputatul Ludovic Meszlényi a avut Zilele trecute un duel cu pistoale cu un proprietar din co­mitatul Albei-regale. Locul întâlnirii a fost o pădurice de lângă Budapesta. „Din noro­cire“ duelul n’a avut nici cea mai mică ur­mare sângeroasă.• Bureţi veninoşi, în Budapesta au fost pedepsite 10 terence cu arest de 15—25 ZHe, pentru­ că s’au găsit la dînsele cantităţi mari de bureţi veninoşi, aduşi spre vanitare. Acum, în sesonul bureţilor, recomandăm şi noi gospo­dinelor atenţiune la cumpărarea bureţilor, căci prin consumare de bureţi veninoşi s’au întâm­plat adese caşuri triste. * Muşcat de viperă. Se scrie din Ti­mişoara: Ţeranul Costea Drăgui din Beli­nţ s’a culcat Ziua Pe câmp. Deştep­­tându-se a observat, că are la gât o mică umflătură, căreia el nu ’i-a atribuit mai de­parte nici o însemnătate. Seara însă desbră­­cându-’şi, acasă pieptarul cu groază a obser­vat, că Ziua întreagă ’i-a stat o viperă la gât şi că umflătura, care tot mai tare se măria şi îl durea, provine dela muşcătura pericu­loasă a ei. S’a chemat medicul, dar’ acesta n’a mai putut mântui pe bietul nenorocit, care după câteva oare a murit. * Cas de moarte. Dr. Ladislau Wagner, profesor la politechnicul din B­u­­dapesta, a murit în 3 Iulie în villegiatura Gossennass în Tirol. Dînsul s’a bucu­rat în viață ca profesor de economia rurală de un renume bun în cercurile competente, car’ publicului mai mare îi este cunoscut de­­când înainte de aceasta circa cu 9 ani a îm­puşcat în duel pe Aurel Perczel, fiiul mi­nistrului de justiţie de atunci Bela Perczel. * Misiunea d-lui, Carp. Se scrie, că dl ministru de externe Carp a mers la Berlin, ca să presente din partea regelui complimente de condolenţă noului împărat pentru încetarea din viaţă a părintelui seu şi felicitările pentru suirea pe tron a lui Wilhelm II. Prelunga aceasta misiune, — „E p o c a“ ne spune, — dl Carp a împlinit şi o misiune financiară. D-sa ar fi încheiat o învoeală cu un consorţiu, compus din casele Bleichröder şi societatea Disconto din Berlin şi A. Rothschild din Frankfurt, pentru cumpărarea unei sume de 100 milioane de rentă. Acest consorţiu ar fi cumpărat renta română pe preţul de 90 suta şi el va deschide o subscripţiune Marţi şi Mercuri în Bucuresci, Iaşi, Galaţi, Brăila, Craiova, Berlin, Frankfurt, Amsterdam. Preţul subscripţiunii va fi de 93 franci din 100 ca­pital nominal. Se f­cer că întreagă această sumă este destinată a face plăţi pentru tre­cut. Guvernul ar avea să plătească niste lu­crări deja făcute, ar ave să facă mai multe plăţi în străinătate şi între altele ar­avă să plătească 25 milioane, bonuri de tesaur, de­puşi la banca des Pays-Bas. Aceasta se Zi°e, că este scopul împrumutului de 100 milioane. * D-nii doctori Babeş şi Calinderu vor pleca în curând la Paris pentru a lua parte la un congres medical naţional, la care sunt special învitaţi. •* Sofia se civilizează. Se scrie din capitala Bulgariei, că mama principelui regent, Clementina, a făcut paşi energici „întru feri­cirea şi prosperarea poporului bulgar“ de a înfiinţa în Sofia prima fabrică de bere bavareză. Proprietarii fabricei vor fi Cle­mentina și ducesa Maximilian Emanuel de Bavaria.* O universitate închisă. După­ cum anunță oficiosul „Kijewskoje Glowou, universi­tatea germană din Carpat se va închide cu totul la finea anului curent scolastic. în locul ei se va deschide la începutul anului viitor școlastic o universitate rusească în Vilna. * Justiţie americană. Nu de mult cur­tea cu juraţi din Cincinnati a găsit, că birta­­şul Münzebrock e vinovat pentru­ că a vândut un păhar de bere într’o Duminecă şi judecă­torul ’l-a condamnat. Legea prescrie pentru aceasta crimă pedeapsa de închisoare şi amendă bănească şi astfel nenorocitul a fost condam­nat la 50 şilingi amendă şi închisoare de 10 zile. Condamnatului nu ’i­ s'a permis ca să se ducă pănă acasă, deşi el a declarat că voesce să facă recurs. S’a respins şi cererea ca să se poată duce la închisoare în trăsura­’i proprie. El a fost transportat cu alţi criminali şi în puşcărie a fost tuns şi ras. Acolo e pus să spele podilele. Germanii din America sunt indignaţi de aceasta brutalitate şi se organi­­sează pretutindeni să resiste contra acestui mod de a mănui legile cele noue. * Pentru fumătorii de tutun, în Par­­tes, un sat în Francia, trăesce un moşneag de 118 ani, care a început să fumeze de când a fost de 15 ani şi regulat în 103 de ani a fumat cel mai ordinar tutun din Fran­cia, fiind om sărac. El şi astăzi fumează necontenit şi nu simte nici un rău ce­­i-ar fi provenit din nicotină. Se vede dar’, că tutunul, chiar venin să fie, e un venin, care lucră foarte încet, dacă nici în 100 de ani nu ’i­ se vede efectul!* Turburări în Algeria. Miseria cau­­sată de invasia locustelor în Algeria e la culme. Se zice, că au isbucnit turburări în mai multe localităţi. Trupele din garnisoană Notiţă bibliografică. Alexics György, magyar elemek a v oláh nyelv­ben. Budapest, 1888. {Elemente maghiare în limba valahă). Vol. 8°, pag. 137. De laulte­ ori o scurtă ochire în cutare carte şi suntem lămuriţi cu ce anume avem de a face. Ba câte­odată vor fi şi caşuri de acelea, când nici cartea nu mai e nevoe să o vedem, ca să o putem judeca de rea sau bună fără nici o teamă, că vom luneca în greșala de a fi superficiali. Totuși, ca să nu ni se Z¥^ din nici o parte, că am apreciat un lucru fără a-’l cunoasce în deamărunt, am frunzărit acum cartea de sub între­bare­a domnului Georgiu Alexici în­treagă. Nu cercetăm cine este dl Alexici. Am vezut atât din întimpinarea sa, pu­blicată în unul din numerii trecuţi, că d-sa scrie în românesce destul de rău. Seim şi aceea, că ’şi-a făcut pănă acum toate studiile numai în şcoale unguresci şi că a petrecut mai mulţi ani ca aju­tor lângă redactorul de la revista din Pesta „Magyar nyelvőr“ precum şi în societatea d-lui Paul Hunfalvy — oa­meni amândoi savanţi fără îndoeală, dar, mult preocupaţi, se nu zicera or­­biţi, întotdeauna când e vorba de Ro­mâni. Ar fi fost dată o adevărată mi­nune, dacă tinerul Alexici ar fi avut încă de acum tăria bărbătească de a se emancipa de sub influenţa măiestri­lor, care ’l-au crescut şi ’l-au format după chipul şi asemănarea lor. Partea cea mai voluminoasă a cărţii d-lui Alexici o alcătuesce materialul le­xical dela pag. 13 pănă la 115. Re­stul cuprinde la început introducerea şi înşirarea isvoarelor întrebuinţate, care la urmă câteva schimbări de sunete şi conclusiunea. Trebue să recunoascem, că în adu­narea materialului lexical autorul a fost neobosit. A înşirat cu mult zel cuvinte culese de el însuşi, mai ales de prin părţile aradane ale Ungariei, a căutat şi prin câteva monumente vechi limbi­­stice, a utilizat cu deamăruntul pe Cihac, Haşdeu, Hunfalvy, Miklosich ş. a. şi aşa a reuşit a aduna cu totul preste o miie de cuvinte. Din mila aceasta de cuvinte îm­prumutate, autorul pune — cum se vede la pag. 130 şi urm. — ceva preste o sută între provincialismele neîmpămân­tenite nici în părţile locului unde au fost culese. Pentru exemplu: aci (ács), biciulet (becsület), bizonsag, biroşag, bu­­şuluesc (busul), ciufşag (csufság), felelet, furduliş (fordulás), gyiliş (gyűlés), hă­­tălmaş (hatalmas), hivatol (hivatal), co­­lopaci (kolopács), căpitănsag (kapitán­­ság), mulăciag (mulatság), ocoşag (okos­ság), pontoş, săm­ăresc (sajnál), şporolesc (sporol), strofăluesc (strofol) etc. despre toate înseamnă, că sunt rar folosite chiar şi în ţinutul respectiv. Pre lângă suta aceasta de provincialisme rar întrebu­inţate şi neîm­pământeni­te, au­torul mai are altele, o mulţime, pe care ar voi bucuros să le treacă între cele „deplin încetăţenite“. Alegem vre­o câ­teva numai de la începutul alfabetu­lui şi anume: aghaş, acastău (akasztó), alcăzuesc (alkuszik), arcuş (árkus-papi­ros), arpăcaş (árpakása), astăluş (aszta­los), băcău (Cihac îi spune apicat, că e întrebuinţat numai în frasa: a-’şi găsi băcăul, trouve son diable; iar’ d-nul Alexici îl primesce ca provincialism des folosit), barat, băsău (bosszú), beghug (bádog), beletuesc, beluesc (béllel), beliş (bérlés), berliş (bérlés), betegsig (beteg­ség), biliug (bélyeg), bintătuesc (büntet), birság, boboş (babos), bodârlău (buk­­dárló), boitar (bojtár), boc (bak), bon­­ţăresc (boncol), bosorkaie (boszorkány), buduşlesc (búdosól), buduslău (búdosló), bughilarăş (bugyiláris), buigătău (boly­gató), buntuzesc (bontoz), butaci (butás), băntălesc (bántol), bechecî (bekecs), belel (bölcső), belfiana (bélfa), bengyău (bendő), bici (becs), bircă (birka), hui­­halieu (bujbele), burculuesc (birkol), şi aşa încolo, — cel puţin jumătate din materialul cules este de soiul acesta. în realitate este folosit numai în satele din apropierea oraşelor Ungariei sau chiar în oraşele acestea, adecă în localităţi unde Românii vin adese­ori în atingere cu Maghiarii. Provincia­lisme de aceste se găsesc nu sute, ci mii, cu cât mai mult înaintăm spre cen­trele unguresci, pănă­ ce în sfîrșit dăm preste Români, care ’şi-au perdut cu Nr. 143 dela Constantina au primit ordin să fie gata de plecare. Un detaşament de 500 oameni va pleca preste câteva Zile din Constantine în diferite localități, unde sunt temeri de răscoală.

Next