Tribuna, octombrie 1888 (Anul 5, nr. 222-247)

1888-10-01 / nr. 222

Nr. 222 Apoi comuna a trebuit să plătească pen­tru poduri şi şosele, turnul de pompieri, tăietoa­­rea de vite, care era imperativ de lipsă, mii de fiorini. Prin urmare deficitul acela de la anul 1873 a rămas încă neşters şi cu toate stăru­inţele representanţei comunale, de a aduce în echilibru veniturile cu erogatele, aceasta a ră­mas o cestiune interesantă, dar­ neresolvată. Sperăm însă, că resolvarea acestei dorinţe a representanţei va urma nu preste mult. Aşadară nici pe departe nu se poate imputa, cu atât mai puţin a­­i­ se atribui pri­marului vina, că lefile personalului şi ale servito­rilor nu se pot plăti totdeauna regulat. Apoi servitorilor cruţători nu numai că nu li s’au vândut realităţile, dar’ prin sirguinţă cu salarele lor stau bine. Afară de aceea, acela, pe care îl ia dl Veritas“ în apărare, a dus o viaţă de compătimit,—ceea­ ce dl „ Veritas“ bine scie — nu e mirare dar’, că familia ’i-a rămas scăpătată . . ., nu din causa salarului, ci din neprecauţiune neprejudecată în căuşele şi afacerile familiare. Din cele înşirate pănă aci Onoratul pu­blic s’a convins pe deplin, că dl „Veritas“ n’a voit şi n’a avut cum face vre-o schiţă fidelă şi serioasă despre împregiurările şi sta­rea opidului nostru, d-sa ’şi-a căutat numai pretexte, de a ataca persoane şi de a molesta administraţia magistratului; ’i-a plăcut a-’şi face haz din onoarea oamenilor, a denunţa causa sfântă şi a se înălţa prin batjocorirea altora. Permite-ne, d-le „Veritas“, că pănă­ ce alţii acasă îşi isprăvesc afacerile lor în linişte — noi — noi alergăm la lume ca să ne judece. Putem­­zice, că gradul culturii şi civili­­saţiunii e încă tare inferior, pentru a pute deosebi causa comună şi a o pune mai presus de ori­ce causa personală. Mai mulţi. CRONICA. Maiestatea Sa împărăteasa va pe­trece iarna viitoare în Anglia Aşa spun foile din Londra, adăugând, că pe sărbătorile Crăciunului Maiestatea Sa va fi în Bourne­mouth. * Moştenitorul Tronului la Gurghiu. Ni se scrie din Gurghiu: Sosind Alteţa Sa Imperială Archiducele Rudolf cu înalţii mei oaspeţi în castelul din Gurghiu, la descin­dere din trăsură agrăi mai ântâiu pe primul forestier Pausinger, apoi pe protopopul ro­­mano-catolic, care îl bineventă, agrăi apoi pe protopopul gre-cat Petru Uilacanu, care cu preoţimea sa era la locul seu şi care de când provedinţa divină sa adus în mijlocul nostru, precum până acum a fost la culmea chemării sale, zelos pentru causa bisericii şi şcoalei noastre, asemenea şi aci, spre onoarea superiorilor sei şi spre fala bisericii şi naţiu­nii sale — fiind aiia, — în cuvinte alese şi bine ex­primate bineventă pe Alteţa Sa Archiducele Rudolf. Acesta mulţumindu-’i şi mai între­­ţinându-se puţin în vorbă, s’a suit în despăr­ţământul castelului destinat pentru locuinţa sa, unde luând dejunul, după 9 care şi plecă la vânătoare, suind prin pădurile Adrianului la locurile numite: Pauloia, Osoiu şi Re­­chitişoara. în această ziă nu au aflat decât 3 porci sălbatici, care încă au scă­pat. La 5 oare s’au reîntors, au luat prân­zul, sub decursul căruia a debutat musica lui Berkes din Pesta. în 9­­. c. au plecat la vânat pe valea Casivei, dar’ nici în a­­ceastă z ji nu au vânat nimic. în seara aces­tei­­J­ile s’a strâns la avisul pretorului popo­rul din acest ținut şi a făcut joc. Mai ân­tâiu au jucat vre-o 5 părechi Saşi dela Pe­­telea, apoi a jucat poporul românesc, vre-o 40 de părechi, făcând un cerc mare, în mij­locul căruia a stat Alteţa Sa cu întregă suita şi oaspeţii Sei. Apoi au jucat Ungurii, vre-o câteva părechi, după aceea a Zis de au jucat iarăşi Românii. în 10 1. c. au eşit la vânat la munţii Fancelului, unde încă nu au împuşcat nimic. în 11 1. c. se va face vânătoare în pădurile Urişului şi Chihe­­r­­ul­ui, despre a cărei reuşită iarăşi Vă voiu scrie. Gurghiu în 10 Octomvrie 1888. Unul din cercul Giurghiilui.* Numiri. Ministerul reg. ung. de fi­nance a numit de oficianţi: la direcţiunea do­meniilor din Timişoara pe Iosif Kovács, la di­recţiunea domen. din Seghedin pe Albert D­a­­roczi. Mai departe a numit la direcţiunea financiară din Seghedin pe practicantul George Kiad­er de oficial cl. III., car’ pe Iuliu As­m­­ony din Oradea-mare şi Coloman Paulik ’i-a numit de executori de stat, cel dintâiu prelungă perceptor, reg. ung. din Bihor, pe al doilea la perceptor, din Măcău. * Maghiarisări de nume. „Budapesti Köz­löny“ publică următoarele schimbări de nume: Arpad Friedmann în „Ferenczi“; minorenul Iosif Bac­sa în „BacsonyiEnric Kohn în „KovácsElie Krau­szín „Kálmán“ și Mau­­riciu­ Kohn în „Kovács.“ * Cursul pentru oficeri de statul ma­jor. în anul acesta (periodul 1888—1—1889), după­ cum se vorbesce în cercurile militare, se vor înfiinţa două cursuri de câte 4 luni, unul pentru frecventarea căpitanilor celor mai bă­trâni cu rangul în armata comună, al doilea pentru aspiranţii de oficeri de statul major, deoare­ce prin avansamentul din Noemvrie şi Decemvrie de­sigur se va simţi o mare lipsă de aspiranţi capabili. Conducerea acestor cur­suri va fi încrezută generalului de Hotzo, care tactica o va preda colonelul de Ne­­u­sch­it.* Staţiunea Budatelec a căii ferata Mu­­răş-Ludoş-Bistriţa de acum înainte a primit dreptul de a primi şi trimite telegrame atât de stat, cât şi private.* Adevărat să fie? Un Român din Gherla ne relatează de acolo un fapt de ne­­cred­it. Ne spune, că în gimnasiul inf. rom.­­cat. din această residenţă a unui episcop ro­mânesc sunt în fiecare an înscrişi câte 50 şi mai mulţi elevi români, în cea mai mare parte greco-catolici. Cu toate acestea Preasfinţia Sa părintele episcop Szabó nu s’a vădut încă îndemnat să numească pentru aceşti fii sufle­­tesci ai sei un catechet dintre mulţimea de preoţi ce-’l încungiură. Copiii români învaţă religia împreună cu rom.-cat. unguresce, limba română, se înţelege, nu se propune şi ast­fel gimnasiul din Gherla este pentru Români un institut pentru a uita cu desăvîrşire limba românească. Adevărat să fie? * Dare de seamă. Poimâne, Duminecă, după ameaji la 3 oare deputaţii oraşului Si­­biiu Dr. Oscar de M­e 11­7 1 şi Henric Kästner îşi vor ţine darea de seamă în sala dela „îm­păratul Romanilor.“* Regularea Cibinului s’a încrezut in­­treprindătorului Carol Bespaletz, care deja s’a şi apucat de lucru, pentru de a abate albia rîului pe un alt teren. Lucrul merge repede, dar­ e împreunat cu mari spese și cere un număr grozav de lucrători. * Spirit roditor. Novelistul maghiar Ar­nold Vértesi va ceti Dumineca viitoare în societatea „Petőfi“ din Budapesta a miia no­velă scrisă de dînsul. Din acest incident aran­­jează numita societate un banchet în onoarea spornicului literat. — Alarfă cu ridicata! * Budgetul orașului Cluj pe anul 1889 arată următoarele cifre: venituri 335.881 fi., spese 408.508. Așadară earăși un deficit an­ticipativ de 62.627 fi. Clujenii pot cânta „Osana întru cei de sus“, căci acest deficit are să se acopere prin un arunc de 33% la darea directă. De s’ar acoperi! Dar’ — apă în sîtâ! * Misiunile principelui de Wales în România. Se­­rice, că principele de Wales ar fi avut o misiune oare-care prel­ingă curtea regală română. In această privință au circulat două versiuni: una de a face pe regele să primească şi guvernamentul Bulgariei sub forma dinastică; alta de a mijloci căsătoria moştenitorului tronului român cu fiica princi­pelui de Wales. Prin cercurile bine informate se vorbesce, că ori­care ar fi misiunea princi­pelui de Wales, ea n’a fost pe deplin încu­nunată cu succes.* Falsificatorul scrisorii lui Stross­­mayer este, după­ cum scrie o foaie din Vien­a, un­­­iarist tinăr şi din familie bună, însă uşor de minte. Acesta (numele lui este Victor B.) a mai făcut astfel de falsificate, însă în afa­ceri mai puţin importante. Prin caracterul seu mincinos s’a făcut imposibil între chiariştii din Viena. Nu de mult a publicat un feuille­­ton despre iubileul de 100 ani, de când cântă musica militară în toată ziua la schimbarea gardei din Burg-ul împărătesc. Iubileul acesta a fost o minciună, dar­ cu toate aceste V. B. a voitit să înşire o mulţime de detailuri inte­resante, deşi neadevărate, legate de acest inci­dent. De altădată a falsificat o epistolă a lui Kossuth, pentru care a primit un honorar de 15 fi. Descoperindu-se falsificarea, el a fost dat în judecată, însă judecătorul ’l-a achitat. Dându-se uitării falsificările lui, Victor B. a fost angaj­at în urmă în redacția unei foi germano-unguresci. Aici ,și-a încercat din nou norocul său de aventurier paristic, luând de obiect afacerea Strossmayer. „Kölnische Zig“ a publicat mai întâiu falsificatul lui V. B., care mai târijiu a făcut ronda prin toate foile europene. Talentatul falsificator se poate mân­dri de resultatul ingeniosității sale, cu care a tras întreaga presă pe sfoară. POSTA ULTIMĂ. Roma, 11 Octomvrie n. Cu pri­­legiul primirii împăratului german, bucuria era cum nu a mai fost în Italia. Regele şi toţi prinţii au fost la gară. Dintre miniştri numai C r i s p i era de faţă.. Presa dedică visitei contemplaţi­uni însufleţite. Majoritatea foilor aduce por­tretul împăratului. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“, Roma, 12 Octomvrie­­. Trenul împărătesc a sosit la 4 oare 12 mi­nute după amealji. Monarchii s-au îm­brăţişat şi sărutat mai de multe­ ori. La părăsirea garei, împăratul a fost întim­­pinat cu urale sgomotoase ale colosalei mulţimi. Miliţia a format spalier. Ca­pelele musicale au intonat îmnul pru­sian. Ovaţiunile frenetice nu aveau sfîrşit. In sala elveţiană a Quirinalului a fost întimpinat de regina, căreia împă­ratul­­i-a sărutat mâna. Monarchii pri­­viau din balcon la mulţimea ce era adunată pe piaţa Quirinalului, la ceea­ ce a răsunat din 5000 de voci nisce­­rale groasnice ce nu mai voiau să înceteze, împăratul a fost foarte mişcat. După aceea s’a retras împăratul în apartamen­tele sale. La Zya a fost dineu fami­liar. Aseară oraşul a fost splendid ilu­minat. TRIBUNA Bibliografie. „Amicul Familiei“. Anul XII., Nr. 20. Cuprinde: Judeţul, roman istoric de Teochar Alexi. —­ Eu îţi iert, poesie de Mih­aiu Pârvu. — Eu şi frumja ... Un epitaf, poesii de George Simu. — Mătuşa bună, după Iosefina Flach, de St. C. I. — Creşterea copiilor în familie, de Ioan Dariu. — Diverse. — Glume. — Ilustraţiune. La leagănul primului născut. „Bis. Ortod. Rom.“. Revistă periodică eclesiastică. Anul al XH-lea. Nr. 6., pentru Septemvrie, Bucuresci, tipografia cărţilor bi­­sericesci. Viaţa şi activitatea răposatului pro­fesor şi archiereu Neofit Scriban. — Predo­slovie protosingelului Naum la una din căr­ţile sale didactice. — Omul, natura şi Dum­nezeu. — Credinţa la Evrei în nemurirea sufletului. — Cronica bisericescă. — Rugă­ciunea cetită la punerea temeliei clădirilor pendente de seminarul Nifon. — Donaţiuni. — Tablou. — Sumarele şedinţelor sfântului sinod. „Revista Poporului“. Pentru litere, sciinţe şi arte. Ese odată pe lună în Bucuresci. Re­dactată de un comitet. Cuprinsul Nr. 4. Salba, novelă de Ioan C. Măldărescu. — Pe vecie, poesie de Th. I. Anestin. — Mâhnire, poesie în presă de De la Cerna. — Călătorie la mă­năstirea Susana, de d-ra Elena Popovici. — Basmele, snoavele şi ghiciturile noastre de D. Artamian. — Sănătos ori nebun, conferenţă (urmare), de Dr. Alecu Ureche. — Spice, culese de d-na Maria. — Portretul tău, poesie de Th. J. Anestin. — Bibliografie. — în­­sdiinţare. Extrase din „Budapesti Közlöny“. Licitaţiuni: — 31 Octomvrie st. n. a. c. imobilele lui Ludovic Herdy de cătră judecătoria cerc. din Gherla. —­ 17 Octomvrie st. n. a. c. mobilele lui Avram Klein în Oarda-de-jos de cătră executorul jud. din Alba-Iulia. — 29 Octomvrie st. n. a. c. imobilele lui Nicolae Gruia în Ianova de cătră tribu­nalul reg. din Timișoara. — 18 Octomvrie st. n. a. c. mobilele lui Lu­dovic Tahy de cătră executorul judecăt. din M o n o r. — 22 Octomvrie st. n. a. c. mobilele lui Frideric C. W. Maetz de cătră executorul jud. din Cluj. — 5 Noemvrie st. n. a. c. masa a averii lui Samuil Regenbogen de cătră notarul public din Alba-Iulia. — 17 Octomvrie st. n. a. c. imobilele lui Eberhard Baschkovits în Ernesztház de cătră tribunalul reg. din Becicherecul­­mare. — 30 Octomvrie st. n. a. c. imobilele lui Ștefan Io­ne­scu de cătră judecătoria cerc. din B­oroș-In­e­u. Edicte: A se insinua pretensiunile în 45 de­­file: — la rămasul după Gavriil Tóth (din Doboz), Emeric Ladány din Katarcsa), Petru Selejan, la tribunalul regesc din Bichiş- G­­­ula; — la rămasul după Nicolae Herţegan (din Vulcan-Vaidei), Rosalia Tompos născ. Banc­sin­a (din Noesag) la tribunalul reg. din Deva. Posturi vacante: — Un post de executor la judecătoria cerc. din Somorja. — A se adresa în două săp­tămâni la autorităţile competente. — Un post de subnotar la judecătoria cerc. din Arad. — A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. Buletin meteorologic. Sibiiu, 12 Octomvrie, 6 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 726.9) Observată Diferenţa din preziuă Staţiunile Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură Direcţia vântului 727.8 +8.3 4-8.0. -1-14.5 +2.5g Din ţeară, 10 Octomvrie, 7 oare dimineaţa. Presiune atmosf. în mun. Tempe­ratura Celsius Vântul direcţia tăria Sătmar...................... 758 + 14.8 so4 Oradea-mare. . . .— — — — Cluj........................... 758 + 12.40 2 Orşova...................... 760 + 17.00 1 Timişoara..................... 759 +12.6— — Arad........................... 767 + 14.80 4 Paneiova...................... 758 + 18.6 so2 Sosiţi în Sibiiu. La 12 Octomvrie n. Hotel „Neufihrer“. Dr. Gall, S. Spitzer, comer­ciant, ambii din Budapesta. D-na Robescu, privatieră din România. Tartler, inginer din Braşov. Ludwig, co­merciant din Viena. W. Mulert. Hotel „împăratul Romanilor“. Acaţiu Szekula, inspector suprem. D. Loew, Alexandru Molnár, comer­cianţi, toţi din Cluj. Kiss, inginer suprem din Făgăraş. Hotel „Meitzer“. D-na Cantili, privatieră din Ploiesci. Constantin Ştefănescu, advocat din Bucuresci. Bromeist, comerciant din Viena. Hotel „Habermann“. Wilhelm Szabó din Seraievo. Economic. Veniturile vamale comune ale Austro- Ungariei au fost în periodul Ianuarie—Iulie a. c. de 9.505.057 fi. în aur, 14.503,167 fi. în argint şi 117.045 fi. în hârtie, în pro­porţie cu veniturile anului trecut în acelaşi period, sumele din anul curent sunt aproape tot acelea. —SB— Recolta din 1888, în Fra­n­c­­­a se prepară o campanie activă de importaţiune. Recolta, care de altmintrelea este în întârziere, este evaluată pentru grâu cu 80 la sută, a unei bune de mijloc de 110 milioane de hectl­, fie la 88 milioane. Ciuruirea e prea diversă, defectuoasă mai pretutindenea, aşa că în general lumea nu obţine în greutate decât 73 chilograme de hectl. Aşadar, Francia va cere impor­­taţiuni de la 10 pănă la 25. Scumpetea preţului va pută îndupleca pe guvernul repu­­blicei a face us de autorisaţiunea ce ’i­ s’a dat prin ultima lege vamală, ca să lase mai jos drepturile de intrare, deja această măsură este reclamată de mulţi. în Sud şi Sud-Vest deficitul este de 10 la sută, în Sud-Ost atinge o cifră de mijloc mică, dar’ în regiunile Vestului centrului o treime şi la est 20 la sută. în resumat atâtea la sută sunt date de Francia 80 la % pentru grâu, 85 la % pentru săcară şi orz şi 100 la % pentru ovăs. în Belgia recolta a fost prea neegală, mai ales în ţinuturile înalte ale ţerii a dat bine grâul, ovăsul şi orzul, timpul a fost fa­vorabil pentru secerişuri, ceea­ ce nu s’a în­tâmplat pentru săcară, în ţinuturile joase ploile au adus vătă­mări mari recoltelor. Cartofii sunt ameninţaţi, aceste tubercule încep a putrezi în pământ, care este aşa de îmuiat de ploi, încât seamănă a noroiu. Deja se semnalează unele ogoare, a căror recoltă pentru trei pătrimi este per­­dută fără remediu. Deci cerealele constituesc principalul element al iutrementului lucrători­lor dela teară. Din contră, ovesurile sânt cum nu se poate mai bune. în Olanda sămănăturile de grâu s’au micşorat, pe unele locuri au trebuit să fie în­toarse, s’a dobândit un bob uşor, dar’ bunicele la calitate. Calitatea săcării este prea medi­ocră şi aceea a orzului lasă de dorit, dar’ ovăşul este excelent. Din Elveţia se anunţă, că importa­­ţiunea va fi cu atât mai puternică, cu cât calitatea grâului şi a săcării este nesatis­­făcătoare, în Italia porumbul sau păpuşoiul dă puţin, de la 65 pănă la 70 la sută, la est, unde seceta a vătămat formarea bobului, pe când în centru această cereală a suferit mult de umezeală şi frig. Se evaluează, că regatul va datori să importeze cel puţin 15 milioane de hectolitre de grâu. O preţuire oficială a guvernului arată cantitatea de 4.693.800 hectl, pentru recolta de oră­ sau 70 la sută pentru cea de mijloc, de aci urmează, că trebue să impoarte aproape trei milioane pe hectl. (Va urma.) Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 28 Septemvrie st. v. 1888. Evloghia lui Sechiari, grâu 4000 hect., 11.90 lei. Grozovics lui Sechiari, grâu 2700 hect., 11.30 lei. Perlea lui Sechiari, grâu 925 hect., 11.90 lei. Sassu lui Sechiari, grâu 1500 hect., 11.25 lei. Cotii lui Sechiari, grâu 3600 hect., 11.90 lei. Chrisoveloni lui Sechiari, grâu 4000 hect., 12.10 lei. Bach lui Waller, grâu 1650 hect., 11.20 lei. Bach lui Waller, grâu 2800 hect., 11.20 lei. Petcu lui Paulii, orz 2550 hect., 5.50 lei. Silber­stein lui G. Mendl, orz 700 hect., 7.550 lei. Cambano lui Peirano, orz 950 hect., 5.35 lei. Cambano lui Peirano, orz 2050 hect., 5.5 lei. Caţighera lui Peirano, orz 2100 hect., 6.25 lei. Agio 1.30%, Lott. 22.78. Preţul mărfurilor. Piaţa din Timişoara, 10 Octomvrie. Preţurile ce­realelor compatate după maja metrică. Orâu fl. 7.— 7.10. Săcară fi. 4.60- 4.70. Orz fl. 5.10^—5.50 Ovăs mercantil fi. 4.20—4.30. Ovăs vânturat fl. 4.40—4.50. Meiu fl. 3.75—3.80. Spirt, comun per 10,000 litre fl. 20.50—21.—. Spirt rafinat per 10,000 litre fl. 2250-23.--. Tergul da rîmători în Steinbriob. In 10 Octomvrie n. a’a notat: unguresci bătrâni grei 48.— cr. pănă 49.— cr. unguresci grei, tineri 50.— cr. pănă 51.— cr., de mijloc 50.— cr. pănă 51.— cr., ușori 48% rar. pănă 49.— cr., marfă țărănească, grea 48.— cr. pană 49.— cr., de mijloc 48.— cr. pănă 49. ‘/a cr., ușoară 49.— cr. pănă 50.— cr., românesei de Bakony, grei —.— cr. pănă —.— cr., transito de mijloc —.— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr. pănă —.— cr., transito serbesci grei 48.— cr. pănă 49.— cr., transito de mijloc 48.— cr. pănă 49.— cr., transito ușori 47.— cr. pănă 48.— cr., îngrășați cu ghindă —.— cr. pănă —.— cr. per 4% cumpăniți la gară. Pag. 887 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 9 Oct. 1888. Cursul pieții din Sibiiu. din 12 Octomvrie st. n. 1888. Hârtie-monetă română . . Cmnp. 9.32 vând. 9.40 Lire turcesci ..... „ 10.84 „ 10.94 Imperiali......................... „ 9.85 „ 9.90 Ruble rusesci ..... „ 1.25 „ 1.28 Bursa de Budapesta din 11 Octomvrie st. n. 1888. Renta de aur ung. 6°/0........................................— „ „ „ „ 4%...................................... 100 25 „ „ hârtie „ 5%......................................90.85 împrumutul căilor ferate ing....................................146.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)..............................................................97.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)................................................• ..— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)..........................................................112.50 Bonuri rurale ing.........................................................104.50 „ „ „cu cl. de sortare .... 104.— „ n » bănățene-timișene .... 104.50 „ n „ cu cl. de sortare .... 104.— „ „ transilvane...........................................104.50 „ „ croato-slavone.................................104.— Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 100.— împrumut cu premiu ung...........................................130.75 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 123 — Renta de hârtie austriacă.............................................81.25 „ „ argint austriacă.............................................82.10 n „ aur austriacă......................................110.— Losurile austr. din 1860 ...................................... 140.50 Acţiunile băncei austro-ungare........................... 875.— „ „de credit ung.............................. 302.— „ „ „ „ austr. ... • 310.— Scrisuri fonerare ale institut, de cred. și economii „Albina“.....................................................................102.— Argintul............................................................................... Galbeni împărătesei................................................ 5.73 Napoleon­ d’ori........................................................... 9.61 Mărci 100 imp. germane..................................... 59.40 Londra 10 Livres sterlingi.....................................121.80 Bursa de Viena din 11 Octomvrie st. n. 1888. Renta de aur ung. 6%......................................—.— n n n n 4%..................................... 100 25 „ „ hârtie „ 5%............................................90.75 împrumutul căilor ferate ing....................................146.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)..................................................... 97.60 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)........................................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)......................................................113.— Bonuri rurale ing.........................................................104.50 „ „ „cu cl. de sortare .... 104.50 „ „ „ bănățene-timișene .... 104.50 Bonuri rurale ing. cu cl. de sortare .... 104.50 „ „ transilvane...........................................104.35 „ „ croato-slavone.................................104.— Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 99.75 împrumut cu premiu ing.......................................131.— Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 123.— Rentă de hârtie austriacă............................................81.45 „ „ argint austriacă.......................................82.20 „ „ aur austriacă......................................110.— Losuri austr. din 1860 ...................................... 140.— Acţiunile băncii austro-ungare........................... 876.— „ „de credit ing.............................. 203.25 n „ n n austr............................310.— Argintul......................................................................—.— Galbeni împărătesei................................................ 6.75 Napoleon­ d’ori...................................................... 9.62 Mărci 100 imp. germane............................................59.40 Londra 10 Livres sterlingi.....................................121.70 Bursa de Bucuresci. Redactor responsabil: Sneptimiu Albiul. Sâminţe Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilog. dela pănă dela pănă Grâu Bănăţenesc, nou 74 75— Grâu dela Tisa 74— — 75— — Grâu de Pesta 74— — 75— — Grâu de Alba-regala 74— — 75— — Grâu de Bácska 74— — 75— — Unguresc de Nord 74— — 75— — Seminţe, vechi ori noue Soiul Secară Orz Ovăs Cucuruz (porumb) Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. dela I gjhttjt I Nutreţ de vinars, de bere­­ bănăţ­­i de alt soiţi 70—72 60—62 62—64 64—66 39—41 75 73 _ Hrişcă 5.35 5.35 6.25 7 75 5.05 6.20 6.10 5 20 5.55 5 75 7 25 8 90 5.45 6.25 6.15 5 50 * S a Grâu „ Cucuruz » Oves de primă, de toam. Iul. Aug. Maiu-Iun. de toam. de primă. '3 a 3Mg 8 47 7.67 5.37 4 94 5.59 ® & ta 3 CSa 8 48 7.69 5.39 4.96 5 61 Producte diverse S o i u Cursul dela pănă Sem. de trif. Lucerna ungurească 52.000.— n franceză— — V italiană— — r. roşie 56.—68.­Oleu de rap. roşu— — Oleu de in Uns. de porc dela Pesta 64.7565.25 ia­r dela ţeară—-— & Slănină svântată ---.-----.---O­lo n afumată 61.—62.— Leu 30.-31. -oo Prune din Bosnia, în buţi din Serbia, în buţi — — n — — e. Lictar slavon, nou bănăţenesc 15.—15.50 . n ---.---­Nuci din Ungaria— — Gogoși unguresci— — n serbesci— - -.-­Miere brută 29 —30 — n galbină străcurată 34 —36 —• Ceară de RoseDau 116. 117. Spirt Spirt 17.5018.— n Drojdiuțe de spirt 21.—21.50 10 Octomvrie. — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5% . . 95. V. —.— Renta română amort. 5°/0 . . 97 M. —.— „ (Schuldverschreib.) . . ---.-­—.— Oblig, de Stat. C. F. R. 6°/0 • ---.--­—.— Renta rom. (Rur. conv.)6% 98% —4— împrumutul Municipal 5°/0 . . 83.V2 —.— Scrisuri func. rurale 7°/0 • • 107.— —.— Scrisuri func. rurale 6% . . 96.% —_— Idem urbane 7%...................... 105 % —.— n 6%...................... 101 — —.— n 5%...................... 92­% Banca Naț. (500 lei vărs. într.) Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) Soc. de Asig. Nat. (200 lei vers.) S. cred. mob. r. (250 lei vărs.) Soc. r. de con. (250 lei vărs.) Oblig. Casei Pensiunilor. . . Agro.................................. Schimb Londra 3 luni........................... „ ceh........................... Paris 3 luni................................ „ ceh..................................... Berlin 3 luni........................... „ cek................................ Viena........................................... Agio

Next