Tribuna, octombrie 1888 (Anul 5, nr. 222-247)

1888-10-14 / nr. 233

Pag. 930 Congresul naţional-bisericesc gr.­or. (Raport special al „Tribunei“.) S­i­b­­­­­u, 12 Octomvrie v. Raportul comisiunii exmise pentru reviolarea socotelilor fundaţiunii lui Gojdu. (Urmare şi fine.) III. Congresul din acest an, sub Nr. 179 mulţumind bărbaţilor din representanţă şi din comitetul administrativ, ia condlus a îndeplini intenţiunile testatorului prin aceea, că dis­pune transmutarea averii mişcătoare din Pesta la metropolia din Sibiiu. S’a pronunţat în fine Măritul congres la anul 1886, dupâ­ cum se vede din protocolul seu de atunci la Nr. 193. Cu acaastă ocasiune s’au examinat soco­telile pe anii 1881—1884 inclusiv. Anii aceştia din activitatea representan­­ţei fundaţiunii şi a organului ei executiv să pot numi începutul mergerii spre stabilitate, căci s’au realizat transmutarea averii mişcă­toare şi în parte organele de administrație — cassa — acolo unde are să fie după testa­ment și unde are se rămâna pentru vecii ve­cilor, adecă lângă capul metropoliei sau lângă metropolitul. Am zis numai în Parte, de­­oare­ce representanța și comitetul său admini­strativ încă tot nu se află lângă metropolit, unde negreşit li se cuvine a fi. Tot cu buna chibzueală mergând îna­inte în administraţie, averea lichidă a funda­ţiunii s’a urcat pănă la finea anului 1884 dela 397,301 fl. 80 cr., la suma de 662,962 fl. 46 cr. Congresul, cu ocasiunea sus atinsă, a făcut o disposiţiune, care intenţionează, ca con­­sistorul metropolitan în fiecare an să poată examina socotelile anului precedent al repre­­sentanţei. Acest conclus pănă acum nu s’a putut duce în deplinire, dovadă, că socotelile anului 1885, şi numai acestea singure, abia în acest an s’au putut examina. Cauza acestei întârzieri zace parte în natura agendelor, care nu se pot finaliza în fiecare an pănă la tim­pul, când consistorul metropolitan se întrune­­sce, parte în modul de resolvire a examinării socotelilor din partea consistorului metropoli­tan, care cerând deslușiri de la representanţă într’una ori într’alta din afacerile fundaţiunii, prevederea cu clausul a examinării se pune totdeauna cu câte un an mai târ­­iu, deoare­ce consistorul metropolitan se întrunesce pe an numai odată. • IV. Despre administraţia şi socotelile anului 1885 comisiunea subşterne următorul Raport Administraţiunea se îndeplineşce, după­­cum se scie, prin representanţa şi prin comi­tetul administrativ. Cea dintâiu, compusă din Excelenţa Sa P. S. metropolit Miron Romanul ca preşe­dinte, din P. S. Lor părinţii episcopi loan Popasu şi loan Meţianu şi din domnii Ioan cav. de Puşcariu, Dionisie Pognar, Dr. Iosif Gall, Atanasie Cimponeriu, Iacob Bologa şi Avram Berlogia, a ţinut în decursul anului 1885 în 2 sesiuni 8 şedinţe. Lucrările mai însemnate ce le-a înde­plinit în aceste şedinţe au fost: a) Alegerea d-lui Dr. Iosif Gall în re­presentanţa şi totodată în comitetul adminis­trativ în locul răposatului George Sztupa. b) Disposiţiunile luate pentru a înde­plini locul răposatului D. Ionescu în calitate de exactor, cu care funcţiune era întrunită şi contabilitatea. Aceasta s’a regulat aşa, că dl G. Szerb, care a fost şi este şi acum aduo­este, de a avu în vedere totdeauna binele şi interesele stăpânei, atunci ei ’i-ar fi tot una şi nu s’ar mai pute ocupa cu toată băgarea de seamă de trebile casei. Trebue să judecăm după caracterul oamenilor. Odată merserăm la moşie în satul nostru; asta s’a întâmplat — ca să nu mint — acum vre-o cinspreZece ani. Acolo vedem pe fata starostelui, o fată foarte frumoasă, cu o fată blăjină şi simpa­tică, şi nevasta mea Zice cătră mine: „Coco“ — trebue să stii, că mie aşa îmi zi e ne­­vasta — „să luăm pe fata asta cu noi la Pe­tersburg, îmi place foarte mult, Coco“. Eu am­­zis, „bine, să o luăm. „Se înţelege“ sta­rostele s’a trântit la picioarele noastre şi ne-a mulţumit; nu s’a aşteptat la un aşa noroc. Fata plângea de asemenea ca o nebună. La început ’mi­ s’a părut lucru cam curios: să părăsească casa părintească nu era tocmai puţin. Destul că fata s’a deprins la noi. Deo­camdată am pus-o în odaie cu celelalte fete ; a învăţat-o ce are de făcut, şi ce crezi ? Fata s’a deprins cu toate lucrurile, ceea­ ce îi plăcu foarte mult nevestei mele; căpăta o bună simbrie şi mai pe urmă, lăsând pe altele la o parte, a luat-o în camera ei, — prin ur­mare poţi vedea cât de bine se afla la noi! Dar’ numai ce-’i drept, nevasta mea n’a mai avut nici­odată o aşa fată în casă; era lucră­toare, fără pretenţii şi ascultătoare,—în sfîrşit nu puteai pretende ceva mai mult. catul fundaţiunii a fost însărcinat pre lângă advocatură şi cu exactoratul, mai departe cu purtarea contabilităţii, fundaţiunii şi cu inspec­­ţionarea realităţilor din Budapesta. c) Facerea planurilor pentru zidirea unui bazar, care însă nu e pus în lucrare. d) Disposiţiuni, ca fiecare Stipendist aca­demic să cologneze în fiecare semestru cel puţin din 2 studii. e) Examinarea socotelilor purtate de comitet. /) Strămutarea averii mişcătoare de la Pesta la Sibiiu. Comitetul representanţei se compune din d-nii Ioan cav. de Puşcariu, ca preşedinte, Atanasie Cimponeriu, cassar, Dr. Iosif Gall şi Avram Berlogia, membri, afară de aceştia mai funcţionează în comitet şi la representanţă ca notar, contabil şi inspector al realităţilor fiind. dl George Szerb, advocatul repre­sentanţei. Comitetul a îngrijit cu mare zel şi acu­­rateţă, ca cond­usele representanţei se se pună în lucrare şi ca administraţiunea în toate di­recţiunile să fie astfel împlinită, încât nu s’a simţit nici o scădere în nici o parte. Despre această îngrijire a comitetului dau cea mai bună dovadă raţiociniile pro 1885. Consistorul metropolitan le-a examinat cu deamăruntul şi le-a prevăzut cu clausula de aprobare, substernându-le spre luare la cunoscinţă, cerând totodată a se da represen­tanţei şi comitetului absolutor. Spre a se pute pronunţa Măritul con­gres în cunoscinţă de cauză asupra acestui obiect, iată şi resultatele acestor socoteli: fl. cr. Perceptele anului 1885 au fost .63.15647. Brogatele......................................59.48786. A fost deci rest de cassă . 3.66861. Perceptele se compun din restul cassei pro 1884 ..................... 4.43496. din chiriile caselor Nrii 13, 8 și 16 în Budapesta......................22.92096. Din dividende la articoe de valoare35.000— Pretensiuni încassate..................... 45206. Percepte extraordinare­­causate la bani elocați și anale vândute . 34927. Brogatele se împart: a) Partea văduvei Gojdu, măritată fl. cr. Nemeshegyi, la dividendele ac­țiilor de valoare ..... 3.84750. b) Dajdia caselor........................... 3.70798. c) întreținerea realităților . . . 1.24244. d) Carnetele la datoriile fundațiunii10.53311.­­e) Spese administrative .... 3.39042. f) Stipendii și ajutoare .... 13.04215. g) Erogațiuni extraordinare: 1. Amortisări din datorii . .17.450.­2. Competențe evariale, întabu­lări, timbre etc...................... 1.51543. 3. Spese procesuale .... 26664. 4. Investițiuni........................... 47856. 5. Neprevăzute..................... 4.37363, în total .50.48786. Starea averii la fine a anului 1885 se presentă in următoarele: A. Active. 1. Trei case în Budapesta în va­fl. cr.­loare de................................ 358.13267. 2. Acții de valoare: a) 100 acții ale primei casse de păstrare patriotice â 6050 fl.605.000— b) 20 acții ale morii de vapor „Concordia“ â 590 fl. 11.800— c) 10 sorți „Tisa“ k 123 fl. 50 cr. face...................... 1.23550. 3. Recursite de cancelarie . 2.71750. 4. Pretențiuni licuide . . . . 5.15508. în total licuide .982.67979. Afară de acestea mai sânt nelicuide sau dubioase, care în resultatele finale nu le-am luat în considerare: fl. cr. a) Pretențiunea Bogdanovits . 32.635— b) Chirii improcesuate . 52650. B. Passive. 1. Partea fostei văduve Gojdu fl. cr. cu 3 din 4 părţi la dividen­dele după 11 acții ale primei casse de păstrare, representă un capital de...................... 49.912.50. 2. Tot pentru văduva 3 din 4 părți din dividende după 20 acții „Concordia“ representă un capital de..................... 3.850 . 3. împrumuturile de la fondurile archidiecesane din Sibiiu . . 172.000 — 4. Datoria la banca comercială din Budapesta...................... 32.953 — 5. Cauțiunea cassarului . . . 12.000 — în total . 260.715 88. Scoțându-se passivele din active rămâne la finea anului 1885 un rest de avere lichidă în sumă de 721.963 fl. 91 cr. Asemănând restul acestei averi licuide la finea anului 1885 cu activele licuide din 1884 în sumă de 662.962 fl. 46 cr. se arată, că în decursul anului 1885 s’a sporit averea cu 59.001 fl. 45 cr. Numărul stipendiştilor în anul 1871 a fost 4 cu suma de 600 fl., au crescut din an în an şi numărul lor şi al sumelor împărţite, pănă­ ce în anul 1885 numărul stipendiilor a fost 77, eară al sumei împărţite 13.042 fl. 15 cr. Pe baza acestor date subscrisa comisiune face următoarele propuneri: Urmează propunerile comisiunii, ca con­sistorul să iee la cunoscinţă socotelile funda­ţiunii, să dee absolutoriu pentru socotelile fun­daţiunii pro 1885 şi să se exprime mulţumită protocolară atât representanţei, cât şi comite­tului, care în frunte cu dl cav. de Puşcariu s’au îngrijit de fundaţiunea aceasta ca de averea lor proprie. Raportul este subscris de d-nii loan Petrie ca preşedinte şi loan L e­n­g­h­e­r ca raportor al comisiunii. Şedinţa XII, de la 11123 Octomvrie. Şedinţa se deschide la 4 oare d. am. Preşedinte: Episcopul Meţianu. După ce­tirea şi autentizarea protocolului şedinţei de înainte de ameazi, deputatul cav. de Puş­cariu presentă o propunere, după care acei deputaţi congresuali, care sânt aleşi în câte două cercuri, să fie poftiţi a opta pentru unul din acele cercuri înainte de întrunirea congre­sului. Propunerea se predă comisiunii orga­­nizătoare. Urmând la ordinea Z­ lei raportul co­misiunii bisericesci, aceea raportează prin referentul ei Dr. G. P o p o v i­c i asupra raportului general al consistorului metropolitan, ca senat strîns bisericesc. După cetirea în­tregului raport consistorial, acela se primeșce drept basă la desbaterea specială și se ad­ude la protocol, în special comisiunea bisericească pro­pune : congresul să-­şi exprime dorinţa, ca con­sistorul metropolitan să stărue, ca actele in­trate în decursul anului să se resolveze pănă la şedinţele consistorului. Se primesce: Propunerea comisiunii cu privire la com­punerea formularelor uniforme pentru datele statistice, din care se resulte evident starea religioasă­ morală a poporaţiunii, de asemenea se primesce. în privinţa concubinajelor se hotăresce, ca consistorul metropolitan să soliciteze dela înaltul guvern răspunsul la representaţiunea ce ’i-a adresat în causa aceasta. Propunerea comisiunii privitoare la eda­­rea cărţilor bisericesci cu litere latine a pro­dus o discuţiune mai lungă, la care au luat parte Stănescu, Mangra, Hani­a, Rotar şi Popea. S’a adus apoi hotârîrea, ca St­. sinod episcopesc să fie rugat, ca în sesiunea viitoare a congresului să-­şi comunice votul seu în causa aceasta, eară pănă atunci con­sistorul metropolitan să grijească, ca bi­sericile se aibă cărţile de lipsă. Tot aşa s’a primit propunerea comisiunii şi privitor la înfiinţarea unei academii teologice. După o discuţiune mai scurtă, în decursul căreia deputatul Mangra pro­pune, ca consistorul metropolitan să se pre­sente în sesiunea proximă congresuală cu un fel de proiect de budget pentru înfiinţarea aca­demiei, s’a luat următorul conclus: După­ ce s’au ascultat părerile singuraticelor eparchii în causa aceasta, acelea să se împărtăşească cu P. S. sinod episcopesc, care la proxima se­siune congresuală să-­şi comunice votul seu relativ la realizarea acestei idei. Cu privire la representaţiunea adresată de consistorul metropolitan cătră ministerul comun de răsboiu pentru egala îndreptăţire a clerului militar greco-oriental cu clerul celora­­lalte confesiuni, la propunerea comisiunii bi­sericesci, congresul ia următorul conclus: Con­sistorul metropolitan se avizează a se pune în conţelegere cu consistorul metropolitan din Cer­năuţi şi eventual din Carloveţ şi la timp opor­tun să se facă din nou paşii necesari în acea­stă cauză la locul competent. Comisiunea specială pentru afacerile de despărţire ale comunelor mixte din diecesele Arad şi Caransebeş, raportează prin referentul ei Hamzea. După­ ce dl V. Babeş mai dă niste desluşiri privitoare la cheltuelile despăr­ţirii, se primesc toate propunerile comisiunii cu adausul propus de Rotar­iu, ca congre­sul să voteze recunoscinţă membrilor delega­­ţiunii pentru activitatea ce au desvoltat-o pănă acum. Tot la propunerea comisiunii, în de­­legaţiune se aleg pentru viitor: Metropoli­tul ca preşedinte, episcopul Aradului ca vice-preşedinte şi domnii Dr. Ios. Gali, Vincenţiu Babeş, Antoniu Mocioni, I. Bartolomei şi Ioan Lengher. Şedinţa se ridică la 6 oare seara. Pro­xima şedinţă Ziua următoare la 9 oare înainte de ameazi, în total 63.15647. (Va urma.) T­RIBUNA CORESPONDENŢA „TRIBUNEI“. De lângă Haţeg, în 16 Octomvrie 1888. (Urmare.) Dar, la obiect: Domnii „Mai mulţi“ îmi dau şi mai fru­moase epitete. Mă fac de tot răutăcios, de­nunţător chiar şi tare inferior în gradul de cultură şi civilisaţiune. După logica d-lor „Mai mulţi“ poate-că voiu şi fi. Ce mai scii? Căci d-lor, în trufia deşeartă ce-’i caracterisează, din corespondenţa mea îşi fac haz şi îşi preamăresc primarul. Zicând: „.............care după cât s’a putut în împregiurările grele, în ca­re trăim, ’şi-a făcut datorinţa“. Domnii „Mai mulţi“, cum se vede,­­şi-au uitat şi logica şi gramatica limbii române, căci, rogu-ve d-lor „Mai mulţi“, d-voastră, vorbind de „împregiurările grele“ în present — vezi verbul „trăim“ — datorinţa făcută nu­mai de present o puteţi afirma sau lega, prin urmare d-voastrâ înşivă recunoasceţi, că Zeu primarul dvoastre în trecut nu­­şi-a îm­plinit datorinţa, ci cel mult dela publicarea corespondenţei mele încoace. Vedeţi unde duce trufia şi gradul d-voas­­tre de superioritate în cultură şi civilisaţiune ? Se vă fie de bine! pic domnii „Mai mulţi“ : „E adevărat, că actualul nostru primar funcţionează ca atare de 15 ani, dar’ n’a fost ales de străini“. Dovadă sânt protocoalele de ale­gere din anii 1873, 1877 şi 1883“. O fi fost! Dar’ eu nu cred, şi iată pentru­ ce: în numărul 15.740 din 1873 al Ziaru­lui „Federaţiunea“, ce apărea în Pesta sub re­­dacţiunea d-lui Alexandru Roman, s’a publi­cat, şi de nimenea încă nu s’a desminţit cu privire la alegerea primarului dvoastre — iertaţi că vă folosesc c­onceptul, căci aşa ziceţi: „primarul nostru“ — tot decursul alegerii, car’ conform aceleia străinii ’l-au ales. Pentru a fi scurt, voiu cita din acea corespondenţă nu­mai următoarele: „Haţeg, în Zilele ultime ale lui Faur“. „Comitetul municipal consistă din 48 membri..................aşadară 36 Români, 12 străini ............. • „în 19 Februarie magistratul nostru ră­sare la moment ca bureţii după ploaie. Majo­­ritatea comisiunii candidătoare, adecă cei trei Unguri şi cu corniţele, delătură prin cel mai cras arbitriu pe toţi concurenţii, care au dis­plăcut atotputerniciei lor. . . Membrii români ai comitetului substern un protest energic .. . , se retrag cu toţii de la alegere. Atunci pă­­şesce la mijloc . . . , şi recrutând încă vre-o 4 Români dintre membrii comitetului, — dim­preună cu cei 12 virilişti neromâni, — după bu­nul lor plac, şi călcând legea în modul cel mai flagrant, aleg, respective denumesc de consul pe Ambrosiu Bârsan, omul angageamentelor, omul, de care mai tare s’a ferit poporul, nu pentru-câ doară nu ar fi cualificat, ci tocmai pentru-că e prea cualificat; nu pentru-că doară nu ar fi Român, ci pentru-că de mult, pe când nici nu se vorbia de organisare, a început a ţese la comploturi, a se vîrî sub coada Un­gurilor din crescet pănă în tălpi, încât . . . n’a votisat pentru dînsul — cu pu­ţină şi foarte neînsemnată excep­ţia ne — decât numai Unguri! . . . — Astfel noi avem personalul magistratual ales pentru noi fără de noi şi contra voinţei noastre...“ Cine nu crede sau voesce se scie tot, placă-mi a­veti întreg articolul din „Federa­ţiunea“. Oare după acestea, d-lor „Mai mulţi“, să vi se creadă d-voastre ceva din cele înşi­rate în lunga­ vă corespondenţă? Eu mă îndoesc, căci d-voastră, care sân­­teţi mai toţi acolo la magistratură, ar fi trebuit să eşiţi la lumină cu date oficioase, care nu cu vorbe goale. ţficeţi, că dacă va cade şcoala de fetiţe, la aceea partea leului o voiu ave eu ? La asta numai atât vă reflectez: sânteţi foarte uşori la vorbe şi de aceea spornici; vă place a de­nunţa, şi nu vă invidiez, că aşa vă este firea, şi sciu, că „năravul din fire n’are lecuire.“ V’aţi prea deochiat, d-lor „Mai mulţi“, şi sân­teţi cu mult mai cunoscuţi, decât să vă creadă cineva denunţările. Vorbiţi, d-lor „Mai mulţi“, şi d-voastră de solidaritate, şi încă naţională? Vă rog, ce­tiţi întreg articolul din „Federaţiunea“ şi nu abusaţi a lua în deşert cuvântul naţiune şi nu mai vorbiţi nici de „pregătire de terene . . .“ prin alţii, ci dacă cugetaţi, că nu e prea târ-­ziu, îndreptaţi-vă, căci eu nu vreau se ne prăpădim, ci să trăim şi să fim de model în cele bune, căci astfel ne e rassa şi n'avem să imităm în toate curentul modern. Aficeţi şi recunoasceţi, că deficitul opi­­dului Haţeg întru adevăr astăzi e acut, şi afirmaţi, că nu se trage nici decum dela ad­ministrarea primarului actual, ci dela a celor lăudaţi de mine, căci la anul 1873, când vi s’a ales primarul actual, în cassa comunală s’ar fi aflat în numărar numai 36 fl. şi un deficit de 4000 fl., — că lefurile oficialilor şi ale servitorilor nu erau plătite pe câte 1—3 ani şi că toate acestea au căzut în sarcina pri­marului de astăzi; că tot acesta a trebuit să plătească şi bisericei rom.-cat. pentru dreptul de pâşunat pănă în anul 1869 suma de 1400 fl. în toate spuneţi neadevăr, pentru­ că averea activă în bani gata, obligaţiuni de stat şi pri­vate ale opidului, la anul 1873 a fost de 15.373 fl. v. a., iare oficialilor şi servitorilor sau altor creditori n’a fost dator opidul nici cu un crucer. Trăesc încă mulţi din acei oficiali şi servitori, acestea pot mărturisi. Sânt oameni de toată onoarea. Pretensiunea bisericei rom.­­cat. s’a statorit judecătoresce în urma unui proces finit sub primarul actual, şi ce e drept, s’a plătit sub d^|®fflar’cum? Biserica rom.­­cat. a execiu^^^a vândut obligaţiunile de stat ale comunei, păstrate sub administraţia vechilor primari, şi le-a vândut la bursă. Despre aceasta sânt acte oficioase la tribuna­lul reg. din Deva, precum şi la judecătoria reg. cei^^lă din Haţeg şi chiar în archivul magistrcului, căci din cassa opidană s’au luat şi exi­rtuat obligaţiunile chiar sub actualul d-voastre primar. Deci nu vă puteţi şi nu-­i puteţi nici d-sale atribui vre-un merit în sal­varea opidului de ruină. Aficeţi, că sub pri­marii vechi se administrau vămile opidului în regie? Vă conced, că s’a întâmplat şi aceea, dar’ deoare­ce nu spuneţi d voastră când se întâmpla aceea, voiu spune eu: atunci când se întâmpla o epidemie de vite, căci nu se căpătau arândaşi, precum şi atunci, cănd între arândaşii expreşi şi cei secreţi se făceau în­­voeli, ca la exarandarea licitativă a vămilor să nu le urce. Sânt martori demni de toată credinţa, care pot dovedi aserţiunile mele. Dacă poftiţi, vă dovedesc. Diceţi, că sub primarii vechi vama aducea „un venit de 7—8 mii fl. şi în cassa comu­nală întrau 2—3 mii fl.“ Să fie! Ceea­ ce de altmintrelea nu este, pentru­ că în alt loc d-voastră Ziceţi, că vama a fost 10,000 fl. şi acum e 5000 fl., ceea­ ce ear’ nu e adevărat, dar’ cum Zic, să fie! Pri­marii vechi căpătau 7—8000 şi chiar 10,000 fl. şi în cassă întrau 2—3000 fl., la primarul d-voastre Intră în cassa comunală 5000 fl. Aşa ziceţi d-voastră. Acum fiind asta odată statorit pe basa recunoascerii d-voastre, rogu­­vă să-­mi spuneţi: cât profit a făcut şi face pe an primarul d-voastre opidului? Şi câtă daună au făcut primarii vechi ? După­ ce îmi veţi fi resolvat aceste teme grele, apoi întoar­ceţi foaia şi-’mi faceţi socoata, la câte mii de fl. a crescut capitalul elocat din venitele opi­dului sub primarii vechi? Şi ce s’a elocat sub administraţia actualului d-voastre primar, când venitele intrate au fost mai mari ? Eu stiu, că sub ultimul nimic. Dacă-’mi veţi resolva aceste întrebări în favorul primarului d-voastre, vă conced în semn de recunoscinţă, că sciţi românesce. „ Dificille est satyram non scribere11. D-uni „Mai mulţi“ Zic, că n’au dat preste nici o urmă de îmbunătăţire făcută sub pri­marii vechi şi nici că au cunoscinţă de aşa ceva, şi apoi continuând se coreg, şi totuşi recunosc o îmbunătăţire şi adecă, că: „s’au îngropat drepturile cetăţenilor foştilor grăniţeri pentru totdeauna, contopindu-se în avere co­munală, adecă averea acestora s’a adus în o stare atât de confusă, încât să nu o poată des­curca om pământean“. Şi chemând pe D-Zeu martor, exclamă: „Şi Zea 8Ub guvernul de atunci multe lucruri bune s’ar fi putut face!!“ (Va urma.) CRONICA. Congresul naţional - bisericesc ’şi-a terminat agendele sale ieri seara. O parte mare dintre deputaţi a plecat cu trenul de a­­seară, între care şi domnii Dr. Alexandru, Antoniu, Eugen şi Zeno Mocioni. # Camera advocaţială din Sibiiu aduce la cunoscinţă, ca fiind advocatul din Mediaş Iuliu M­a­u­k­s c­h numit de notar public, s’a şters din lista acestei camere, car’ advo­catul Iosif L e m­é n­y­i ’şi-a mutat locuinţa din Elisabetopole la Mediaș. — Camera ad­vocațială din Oradea-mare face cunoscut, că advocatul Emeric Os­vâ­t­h, fiind numit de subjude reg., s’a șters din lista acelei camere. * Nr. 233 Magh­iarisare de nume. „Budapesti Köz­löny"* publică următoarea schimbare de nume: Stefan Ben esünk în „Kékei“. * Necrolog. Reverendissimul domn ase­sor consistorial Zaharia Boiu a îndurat o perdere ireparabilă. Venerabilul său părinte, vechiul şi stimatul preot şi protopresbiter emeritat în Sighişoara Zaharia Boiu senior, a încetat din viaţă. Jalnica sa familie ne tri­mite următorul anunţ funebru: Cu inima frântă de durere aducem la cunoscinţă tuturor amicilor şi cunoscuţilor, că preaiubitul nostru părinte, respective moş. Zaharia Boiu senior, paroch primar gr.­­or. în Sighişoara şi protopresbiter emer., după un serviciu prestat cu mare abnegaţiune şi devotament bisericei sale în timp de 65 ani ca preot şi protopresbiter,­­şi-a dat nobilul seu suflet în mânile Creatorului, astăzi la 9 care a. m., în al 89-lea an al vieţii sale. Ră­măşiţele pământesci ale iubitului defunct se vor petrece la repausul etern Vineri, în 14 octomvrie a. c. la 2 oare d. a. Si­ghişoara, 11 Octomvrie 1888. Zaharia Boiu junior, protoprerbiter şi asesor consist. Măriuca Boiu căs. Busuioc, Dumitru Boiu, măiestru măsar, Maria Boiu văd. Chceiu, Ioana Boiu căs. Moldovan, ca fii şi fiice. Caliope Boiu născ. Demian, Demetriu Moldovan, ad­ministrator prof., Daniil Busuioc, econom, ca noră şi gineri, şi număroşii nepoţi şi străne­poţi. Exprimăm condolenţele noastre sincere. *

Next