Tribuna, noiembrie 1888 (Anul 5, nr. 248-272)

1888-11-26 / nr. 269

Nr. 269 tronului, în esenţă proiectul cuprinde urmă­toarele: Constată cu mulţumire bunele rela­­ţiuni exterioare ; asigură, că senatul se va ocupa în primul rând cu legile pentru îmbu­nătăţirea sorţii sătenilor şi apoi cu proiectele financiare; că primesce cu bucurie principiul inamovabilităţii pentru o parte din magistra­tură , că va lucra la desvoltarea armatei; şi încheie derend, că putem privi viitorul cu în­credere. Discuţiunea publică a acestui pro­iect de răspuns se va începe Luni. * Timpul în Europa. Presiunea aerului preste tot a crescut, mai ales în unele locuri cu 10—12 mm. Minimul—de 740—745 mm.,— se observă în Scandinavia vestică, care maximul — de 770—775 mm. —în Ungaria. Tempera­tura a scăzut, în Ungaria timpul e noros, ză­padă cade foarte puţină prin părţile de Nord. Institutul meteorologic central din Budapesta vestesce cjile cu ceaţă, timp liniştit şi tem­peratură mai ridicată ori mai scăitată cu 4—5 grade dela punctul de îngheţare. // „Asociaţiunea transilvană“. Nr. 348/1888. Proces verbal, al comitetului „Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura po­porului român11, luat în şedinţa dela 8 Noemvrie 1888. Preşedinte: Gr. Bariţiu. Membrii presenţi: Br. David Ursu; Dr. N­. Puşcariu; P- Coama­... Elie Macellariu; Z. Boiu ; B. P. Hobianu; I. Popescu. Secretar: Dr. I. Crisian. Nr. 166. Se presentează hârtia on­ di­recţiuni de la şcoala civilă de fete data 26 Oc­­tomvrie a. c. Nr. 288 referitoare la lipsa ce s’a ivit, de a se îmulţi personalul ajutător în internat, şi la suplicile ce au întrat relativ la posturile de guvernante şi de bone în internat, cuprindând şi propuneri privitoare la institui­rea personalului trebuincios. (Ex. Nr. 333/1888.) — Comitetul, constatând lipsa de a se îmulţi personalul ajutător la internat, sistemi­­sează un post pentru o a doua bonă, cu salar de 10 fi. la lună şi întreţinerea, — în scopul mai ales de a se pută da mână de ajutor di­rectoarei în purtarea economiei în ceea­ ce pri­­vesce alimentarea în regie proprie. Totodată comitetul numesce şi o guvernantă pănă la finea anului şcolar curent, adecă pănă la 30 Iunie n. 1889, în persoana d-şoarei luliana Io­­vescu, absolventă de 8 clase civile şi de pre­parandie, cu examen de cualificaţiune pentru şcoalele poporale din Caransebeş, mai ales pentru cuvântul de a-­i da acesteia, la propria cerere, o pasiune să facă prabă în ceea­ ce priveşte organizarea unei bune şcoale de fe­tiţe şi apoi şi pentru­ că numita d-şoară pentru serviciile de guvernanţă nu pretinde drept re­­muneraţiune decât întreţinerea gratuită în in­ternat. Nr. 167. Comisiunea exmisă din sinul comitetului cu datul de 27 Octomvrie a. c. sub Nr. 319 în persoanele membrilor bar. D. Ursu şi Partenie Cosma, cu însărcinarea de a examina socoteala în sumă de 209 fi. 11 cr. v. a. presentată de architectul G. Maetz pen­tru diverse lucrări săvîrşite la edificiul şcoalei de fete şi a colauda numitele lucrări, rapor­tează, că numitul architect a efectuat toate re­paraturile întocmai după­ cum ’i­ s’a fost propus şi propune, car’ comitetul decide: — Architectului G. Maetz să ’i­ se ser­­vească pentru lucrările efectuate la însărcinare la edificiul şcoalei de fete a „ Asociaţiunii“ suma cerută de 209 fi. 11 cr. v. a., despre ceea­ ce să se încunosciinţeze cassa „Asocia­­ţiunii.“ Nr. 168. Direcţiunea şcoalei civile de fete substerne, prelânga recomandare, cererea învăţătorului Vasilie Bologa pentru un con­cediu din 10—30 Noemvrie a. c., în scopul de a depune în Budapesta rigurosul de doc­torat, în care timp suplicantul, conform con­d­usului luat de corpul didactic în conferenţa de la 5 Noemvrie a. c., va fi substituit din partea colegilor sei, şi pentru a ’i­ se concede, în vederea speselor ce le va ave, să-’şi scoată salarul pe luna lui Decemvrie înainte de ple­care. (Ex. Nr. 346/1888). — Cererea învăţătorului V. Bologa se încuviinţează atât ce privesce concediul cerut, cât şi în ce privesce scoaterea înainte a sala­rului pentru luna Decemvrie a. c. Nr. 169. Direcţiunea şcoalei civile de fete subşterne protocolul conferenţei pentru Octomvrie a. c. a corpului didactic dela nu­mita şcoală. Din protocolul subşternut se vede între altele, că pănă la 5 Noemvrie a. c. numărul elevelor în clasele civile a fost de 70, care numărul elevelor interne a fost de 43. (Ex. Nr. 347/1888). — Spre sciinţă. Nr. 17. Membrul Partenie Gosma ra­­portează, că prin cond­usul de sub Nr. 198 din şedinţa comitetului dela 18 Septemvrie a. c. a fost însărcinat dimpreună cu dl cassar al „Asociaţiunii“ Gerasim Candrea, ca să cen­­sureze cărţile purtate şi la timpul seu presen­­tate la comitet din partea directoarei interna­tului, d-şoarei Elena Petraşcu, deodată cu ra­­ţiociniul ce fără amânare va ave să-­l sub­ştearnă la comitet fostul director al şcoalei de fete, dl Septimiu Albini,­­ apoi să examineze şi proiectul de budget al şcoalei pe anul şco­lar 1888/9, pe care îl va subşterne în mod supletor direcţiunii şcoalei, eventual în conţe­­legere cu direcţiunea să pregătească un ase­menea proiect. După natura lucrului, proiec­tul de budget va ave se se facă după revisi­­unea raţiociniului anului trecut, având acesta a servi drept basă la budget, — în caşul pre­sent însă a trebuit să se facă abatere dela această regulă, căci dl Albini nici pănă astăzi nu ’şi-a subşternut raţiociniul la comitet, — deci direcţiunea actuală a şcoalei, nevoind a lucra fără budget, a pregătit un proiect pe basa preliminarului din anul trecut, luând în combinaţiune 40 de interniste. Acest proiect, împedecat fiind prin morb­el Candrea,­­l-a examinat numai dînsul şi, rec­tificând unele cifre greşite, îl substerne spre aprobare. (Ex. Nr. 348/1888).­­ Dându-se cetire proiectului de bud­get, acela se primesce întocmai, statorindu-se budgetul şcoalei pe anul şcolar 1888/9 cu suma venitelor de fl. 11.330 şi a speselor de 12.707 fl., deci pentru acoperirea speselor cassa „Asociaţiunii“ are să contribue cu subvenţiu­­nea de fl. 1377. (Va urma.) VARIETĂŢI. (Femeia lui Bismarck în contra­venţie.) Principesa Bismarck când stă vara la Friedrichsruhe, se duce singură la Ham­burg de două ori pe săptămână şi târguesce ce-­i trebue pentru casă. De curând fiind vorba să vie împăratul Wilhelm II, în casa ei, se duse grabnic să se aprovisioneze cu cele necesare. Ajungând în Hamburg, târ­gui o mulțime de lucruri, însă când se în­toarse la gară plecase trenul și trebuia să mai aștepte două ciasuri până să plece alt tren. Ca să-ș i mai treacă de urît în tot tim­pul acesta, se urcă într’o trăsură și se duse de se preumblă pe teritorul porto francului. La întoarcere vedo cu o nespusă mirare, că ’i­ se lăsă înaintea trăsurii bariera dela granița teritorului. — „Să binevoesci a-’mi da voe să caut în trăsură“, z zise impiegatul vamal. — „în trăsură am lucruri, pe care le-am cumpărat din Hamburg“, —­­fi­e prin­­cipesa. — „Să văd.“ Funcţionarul numără obiectele şi făcu socoteală de banii ce trebuiau să ’i­ se plă­tească ca vamă.“ — „Cum, domnule, nu-’ţi spun, că le-am cumpărat din Hamburg; de ce să plătesc de geaba ?“ — „N’am vreme să cercetez dacă spui drept sau nu; sciu atâta, că trebue să plă­­tesci şi pe urmă poţi să-’ţi faci actele şi să reclami mai departe.“ — „Ei, dar’ scii cu cine ai a face?“ — „Nu“. — „Eu sânt principesa de Bismarck“. — „Asta nu mă privesce; trebue să-’mi fac datoria“. Principesa a plătit şi astfel a putut să treacă în grabă, ca să nu piardă şi trenul de al doilea. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“, Budapesta, 7 Decemvrie n. In­spectorul cavaleriei de honvezi, locote­­nent,­mareşalul Henneberg, scoborîn­­du-se astăz­i la oarele 3 d. a. de pe tramvai a fost lovit de apoplexie şi a murit după 25 minute. Armata de hon­vezi deplânge într’însul pe organisatorul cavaleriei sale. Berlin, 7 Decemvrie n. Foile ofi­cioase publică articoli energici contra împrumutului rusesc. Bruxella, 6 Decemvrie n. Com­ploturile dinamitai­olilor continuă, în apropierea staţiunii Longe­h­a­p­s dina­mitardă au încercat a arunca în aer trenul de persoane. Guvernul va intro­duce starea de asediu. Paris, 7 Decemvrie­­. După­ ce camera a votat extrădarea lui Wilson, s’a iscat un scandal ne mai­pomenit. Socialistul Basly a numit pe boulan­­gistul S u s i n i în şedinţa deschisă un hăbăuc. Susini s’a aruncat asupra lui Basly, ambii s’au încăierat şi numai cu greu fură despărţiţi. Presidential a de­clarat, că astfel de scandale expun ca­mera şi trebue se roşească pentru ele. Roma, 7 Decemvrie n. în senat Crispi a declarat: el nu crede în pro­babilitatea unui răsboiu apropiat, deşi situaţi­unea Europei e serioasă. Rapor­turile cu Francia erau dificile, acum însă greutăţile sunt delăturate. Guvernul nu va procede nici­odată în mod provoca­­toric, dar­ datorinţa lui este a sta tot­deauna gata pentru toate eventualităţile. T B « 3 U N A Bibliografie. „Revista Politică“. Apare de două­ ori pe l­ună în Suceava. Anul III., Nr. 22, cuprinde: Suceava 1 Decemvrie 1888 — § 19 al legii fundamentale de stat. — Pro­testul profesorilor germani dela universitatea din Cernăuţi. — La activa presentă a „socie­tăţii pentru literatura şi cultura română în Bucovina“. — Corespondenţă particulară. — Privire politică. — Soiri mărunte. — Biblio­grafie. „Revista Agricolă“, gazeta satelor, pro­prietarilor, arendaşilor şi tuturor cultivătorilor în genere. Publicată sub auspiciile „Societăţii de agricultură“ din Craiova. Apare odată pe lună. Sumarul N-rului 5. Cătră agricultori, Cronica. — Clima acestei luni vis-a-vis cu agricultura şi învăţăminte de aplicat în viitor. — Exposiţia de vite făcută prin iniţiativa cercului agricol din Craiova. — Aspiraţiile societăţii. — Recomandaţia noului guvern, cu ocasiunea cetirii mesagiului, în folosul clasei ţeranilor. — Câteva cuvinte asupra castrării şi îngrijirii scroafelor. — Vitele noastre cor­nute­­rasse. — Irigaţiuni în judeţul Gorj. — Societatea agricolă şi concursul de animale în Craiova. — Diverse. Extrase din „Budapesti Közlöny“. Licitaţiuni: — 31 Decemvrie st. n. a. c. imobilele lui Alexandru Raţ de cătră tribunalul reg. din Arad. — 3 Ianuarie st. n. 1889 imobilele Măriei Schönauer de cătră tribunalul regesc din Braşov. — 28 Februarie st. n. 1889 imobilele Iu­­lianei Ciriac căs. Dai ca de cătră judecă­toria cerc. din Crișul-mare. — 18 Decemvrie st. n. a. c. mobilele lui Elemir Kiss (în Bega-Sângiorgiu) de cătră executorul judecătoresc din Becîcherecul­­mare. — 14 Ianuarie st. n. 1889 imobilele lui Stefan Csede de cătră tribunalul reg. din Ciuc-Sereda. — 15 Decemvrie st. n. a. c. imobilele lui Carol Martincsák (în Butin) de cătră ju­decătoria cerc. din D­e 11 a. Edicte: A se insinua pretensiunile în 45 de dile: — la rămasul după Iosif Folye (din Ba­­zos) la tribunalul reg. din Timișoara; — la rămasul după Ioan Üveges (din Deresk), Francisc Bodor (din Magyar-Hegy­­meg) la tribunalul reg. din Rimaszombat; — la rămasul după Ioan Gombosi la tri­bunalul reg. din Zalaegerszeg; — la rămasul după Sovra Mitin (din Che­­cia-rom.) la tribunalul reg. din Chichin­da­rn­a r­e. — la rămasul după George Barna la tri­bunalul reg. din Oradea-mare. Concurs în provinciă: — Contra Ladislau Lészay în Dej. Conc. cms. Fărcaș Pap; mássá crt. Árpád Bonis. Term. de ins. 31 Decemvrie n. a. c.; proed. de lieu. 28 Ianuarie n. 1889. Posturi vacante: — Un post de practicant în drept cu diurnă la judecătoria cerc. din Pestvidék. A se adresa în patru săptămâni la autorităţile competente. — Un post de subjude la judec. cerc. din Tör­ökbecse, cu salar de 1000 fl. şi 200 fl. relut de cuartir — A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de subjude la judecătoria cerc. din Pecsvárad, cu salar de 1000 fl. şi 200 fl. relut de cuartir. — A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. Buletin meteorologic. Observată Sibiiu, 7 Decemvrie, 6 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. in mm. (Mediul lunar 726.1) Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură Diferenţa din prediuă 735.1 + 0.3 —5.6 4­1.8 —6.6 NY Din ţeară, 5 Decemvrie, 7 oare dimineaţa. Staţiunii« Presiune atmosf. în mun. Tempe­ratura Celsius Direcţia vântului Vântul direcţia tăria Budapesta .... 773 — 2.7— — Sătmar..................... 773 — 1.4 NV2 Cluj........................... 772 — 0.6V 2 Orşova..................... 770 4- 3.1— — Timişoara..................... 774 — 1.1 NO3 Arad........................... 772 — 0.7 NV3 Paneiova...................... 771 4- 2.8V 2 Sosiţi în Sibiiu. La 7 Decemvrie n. Hotel „NeufihrerGöppinger, comerciant din Augsburg. G. Mészáros, comerciant din Cluj. I. Markus, Bondy, Ferd. Kreft, comercianţi din Viena. I. Krauss, Kellner, comercianţi din Budapesta. Hotel „MelzerPeregy, cântăreaţă din Buda­pesta. Sisy, cântăreaţă din Viena. Iosif Gross, secretar de poliţie din Reghinul-săsesc. Samuil Gölner, ospetar din Reghinul-săsesc. Economic. Lucrurile de câmp şi toamna. Anul agricol, care a început deja, s’a inaugurat în condiţiuni cât se poate mai rele. Cultivatorii nu au putut să facă arături şi sămănături mai de timpuriu în regulă din causa secetei, care a ţinut prea mult timp; mai târrjiu, au început ploile, dar, tocmai atunci, când cultivatorii se preparau pentru a face cea mai mare parte din semănăturile de cereale de toamnă, ne-am pomenit pe la sf. Dumitru cu zăpadă, care a durat vre­o două zile, după care imediat a început o scădere de tempera­tură, şi pământul a îngheţat astfel, pare­ că eram în lunile Decemvrie şi Ianuarie. Această transiţiune repede — de la un timp frumos la altul rău — este aproape ne mai­pomenită în analele agriculturei şi a produs rău mare, derangeament cultivatorilor, fiindcă pe mulţi ’i-a apucat cu lucrările câmpului neterminate şi mai ales cu adunatul porumbului, care în multe localităţi s’a făcut prin zăpadă. O altă causă este, că acest timp nefavorabil­­i-a împedecat şi de a face ogoarele trebuincioase pentru culturile viitoare; şi în fine a treia causă e, că vitele, care păşunau la câmp pănă mai târifiu, astfel, că se economisa mult fân, acum au fost silite a fi băgate în staule de timpuriu. Această stare de lucruri trebue să ser­vească de lecţiune cultivatorilor, să nu creac­e, că va ţine totdeauna toamna pănă la sf. Ni­­colae şi că au timp să are şi să samene după­­cum se obicinuise, ci trebue să dee zor, să-­şi asigure sămănăturile de toamnă între sf. Mărie sau pănă la 1 Octomvrie, când timpul este tot frumos. O parte din cultivatorii mai îndemâna­tici au făcut sămănături complete în această epocă şi au nimerit-o destul de bine: le-a a­­pucat carna răsărite şi pe cale de a încolţi. Dar’ între aceştia sânt puţini, căci unii nu au sămănat nici un bob de grâu, din causă, că timpul cel frumos pentru sămănat ’l-au între­buinţat pe de o parte cu treeratul grâului şi pe de alta cu recoltatul porumbului. Sânt unii săteni, care au aruncat să­mânţa preste zăpadă, fiind pământul îngheţat, şi au arat cu plugul aruncându-o sub breazdă; succesul acestor culturi cu totul primitive a­­tîrnă numai de la influenţele atmosferice, în sfîrşit sămănăturile de toamnă nu s’au făcut nici pe jumătate în toamna acestui an şi este cunoscut de toţi, că cultura cerealelor de toamnă formează casa fundamen­tală în agricultură, fiind mai sigure decât cele de primăvară şi mai productive atât ca calitate, cât şi ca cantitate. —sas— Târgul de ţeară din Miercurea a fost foarte bine cercetat, după­ cum se scrie din părţile acelea, dar’ vinderea vitelor a fost cu toate acestea mai slabă ca în anii trecuţi. Din vite nu-’şi mai face economul bani, preţurile sânt scăzute mult. Ţeranii, când nu-’şi pot acoperi spesele din venitele pământului, ce să facă alta, decât să-’şi vândă vitele ori să le schimbe pe alte vite mai slabe, numai ca să ajungă la bani. Dar’ cum merg astăzi lucrurile, ţeranii sânt siliţi a-’şi vinde vitele mai pe nimic. —85— Târgul de ţeară din Blaj a fost binişor cercetat. Ca pe tot locul în ţeară, preţurile vitelor sânt mici. S’a vândut pă­­rechia de boi mari şi graşi cu 250—270 fl. preţul cel mai mare. — — Venitele vamale în Austro Ungaria din Ianuarie pănă în Septemvrie a. c. au fost de 14,295.790 fl. în aur, 16,114.841 fl. în ar­gint şi 153.237 fl. în hârtie. în comparaţiune cu venitele aceluiaşi interval de timp în anul trecut, aflăm în anul acesta o îmulţire a ve­nitelor de 240.000 fl. aproape. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 20, 21 şi 22 Noemvrie st. v. 1888. Tettele lui G. Mend­, ovăs 3880 hect., 8.70 lei. Marghiloman lui Feit­er, fasole 2800 hect., 18.75 lei. Perlea lui Schmirer, orz 1000 hect., 4.80 lei. Perlea lui Schmirer, orz 1500 hect., 5.10 lei. Perlea lui Schmirer, orz 1200 hect., 5.30 lei. Perlea lui Schmirer, orz 600 hect., 5.20 lei. Perlea lui Peirano, grâu 2450 hect., 10.821/2 lei. Perlea lui Peirano, grâu 630 hect., 11.121/2 lei. Perlea lui Peirano, grâu 350 hect., 11.25 lei. Agio 4.20­0/0. ...-----------------------------------------------------------------------------------------------------------­Prețul mărfurilor. Târgul de rîmătcW î« Steinbruch. În 6 Decemvrie n. 8’a notat: unguresc, bătrâni grei 47.— cr. pănă 48.— cr. cmnguresci grei, tineri 48,72 cr. pănă 49.— cr., de mijloc 48.‘/­ cr. pănă 49.— cr., ușori 48 Va cr. pănă 49.— cr., marfă țărănească, grea 46— cr. pana 48.— cr., de mijloc 46.*/* cr.­pănă 48.— cr., ușoară 46— cr. pănă 48.— cr., românesc­, de Bakony, grei —.— cr. pănă —.— cr., transito da mijloc - .— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr. fl­nă —cr., transito sârbesc, grei 47.— cr. pănă 48.— cr., transito de mijloc 47.— cr. pănă 47.*/* cr., infu­sito ușori 44. Va cr- pănă 46.— cr., îngrăşaţi cu ghindă —.— cr. pănă —.— cr. pe? 47/, cumpăniţi dela gară. Pag. 1075 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 5 Dec. 1888. Cursul pieţei din Sibiiu. din 7 Decemvrie st. n. 1888. Hârtie-monetă română . . Comp. 9.15 vând. 9.20 Lire turcesci...................... „ 10.80 „ 10.90 Imperiali.......................... . „ 9.80 „ 9.90 Ruble rusesci...................... „ 1.20 „ 1.22 Bursa de Budapesta din 6 Decemvrie st. n. 1888. Rentă de aur ung. 6°/o.....................................— — n „ „ „ 4°/o 100.35 » „ hârtie „ 5%......................................91 90 împrumutul căilor ferate ing....................................144.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)....................................... 99.­ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)........................................... ..— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune).....................................................118.— Bonuri rurale ung.......................... .... 104.50 „ „ „cu c­. de sortare .... 104.50 „ „ bănățene-timișene.................................104.50 „ „ „cu cf. de sortare .... 104.50 „ „ transilvane...........................................104.50 „ „ croato-slavone................................ ......... Despăgubire pentru dijma ung. de viu . . . 99.50 împrumut cu premiu ung...........................................133.50 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 125.— Renta de hârtie austriacă.............................................81.75 „ „ argint austriacă.............................................82.50 „ „ aur austriacă............................................109.60 Losurile austr. din 1860 ...................................... 139.50 Acțiunile băncei austro-ungare........................... 875.­ „ „de credit ung........................• 300.50 „ „ „ „ austr........................... 302.90 Scrisuri fonciare ale institut. de cred. și economii „Albina“.....................................................................102— Argintul............................................................................... Galbeni împărătesei................................................ 5.75 Napoleon­ d’ori. .­................................................ 9.64 Mărci 100 imp. germane..................................... 59.70 Londra 10 Livres sterling­.....................................121.35 Bursa de Viena din 6 Decemvrie st. n. 1888. Renta de aur ing. 6°/o......................................—•— „ „ „ „ 4°/o...................................... 100 30 „ „ hârtie „ 5°/0............................................91.75 împrumutul căilor ferate ing....................................144.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)............................................................98.25 Amortisarea datoriei cailor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)........................................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)..........................................................117.50 Bonuri rurale ing....................................................1­04.25 „ „ „cu cl. de sortare .... 104.— „ „ bănățene-timișene............................104.— Bonuri rurale „ cu cl. de sortare .... 104.— „ „ transilvane...........................................104.30 „ „ croato-slavone......................................104.50 Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 99.55 împrumut cu premiu ing.......................................133.— Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 124.50 Rentă de hârtie austriacă............................................81.95 „ „ argint austriacă........................................82.20 „ „ aur austriacă...........................................109.55 Losuri austr. din 1860 139.70 Acţiunile băncii austro-ungare........................... 876.— „ „de credit ung.............................. 299.— „ „ „ „ austr............................. 302.10 Argintul........................................................................— Galbeni împărătesei................................................ 5.77 Napoleon­ d’ori..................................... 9.66 Mărci 100 imp. germane............................................59.73 Londra 10 Livres sterling­.....................................121.75 Bursa de Bucuresci. Redactor responsabil: Septimiu Albiul* că ^ Prețul per cî ^ Prețul per SSminte­­s 100 chilogr..2 o jS W 100 chilog. a © O ft delapănă a © O ft delaP&lUb Grâu Bănățenesc, nou— — — — — — Grâu dela Tisa— 7.607.75— — — Grâu de Pesta— 7.607.70— — — Grâu de Alba-regală— 7.607 80— — — Grâu de Bácska— 7.607 80— — — Unguresc de Nord— 7 457.65— — — Semințe, vechi ori nou. Dualitatea per­fect. Prețul per 100 chilogr. de la 1 pănă Secară 70--72 5.505.70 Orz Nutreț 60--62 5.606 -V de vinars 62—64 6.307.15 ru de bere 64—66 7 508 60 O ves 39—41 5.155.60 Cucuruz (porumb) bănat. 75 5.255.30 ri de alt soiu 73 5.205.25 r« Hrișcă »„ 5.405.75 Grâu de primă. ti 7.900 7.92 îi de toam­.O ă --— Cucuruz Iul. Aug.•a .— S e— n Maiu-Iun.cq o ^ o 5.11Jg Ao ai 5.13 Oft Oves de toam.— — de primă. ©ft 5.58a 5 60 Cursul uroanotî) diverse o \ n dela pănă Sem. de trif. Lucerna ungurească 30.—66.— n franceză— -­n italiană— — n roşie 54.—64. -Oleu de rap. rafinat 37 5038 — Oleu de in— — Uns. de porc dela Pesta 30.—60.50 ! V dela ţeară— — Slănina svântată 49.—50.—o v.­afumată 56.—57.— 1 Leu 30.50ol.50 po Prune din Bosnia, înhuţi— — n din SerbiaJ saci 10 7610 75 ft Lictar slavon, nou bănățenesc 10.5017.50 1­0 16.—10.25 Ph Nuci din Ungaria 12 —22 — Gogoși unguresci— — V serbesci— •­­­Miere brută 27.5028.— V galbină străcurată 33 5031.— Ceară de Rosenau 116. 117. Spirt brut 16.5017.— 7) Drojdiuțe de spirt —* — 5 Decemvrie. — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5°/0 . . 94.— ---.--­ Renta română amort. 5°/0 . . 94.7* --.--­ „ (Sehuldverschreib.) . . —.--­Oblig, de Stat. C. F. R. 61 \ . ---.--­---.--­Renta rom. (Rur. conv.) 6c/0 . 96 — ---.-­ împrumutul Municipal 5°/o • • 84— —.--­Scrisuri fine. rurale 7°/0 . . 107.% --.--­Scrisuri fine. rurale 5°/0 . . 96.7, --*--­Idem urbane 7°/0...................... „ 6%...................... 106 — ---.---101 7, -----­„ 5%...................... 93— --* — Banca Naţ. (500 lei vărs. într Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs Soc. de Asig. Naţ. (200 lei vărs S. cred. i­ob. r. (250 lei vărs Soc. r. de con.­­250 lei vărs Oblig. Casei Pensiunilor . . Agio..................................... Schimb Londra 3 luni...................... „ cek..................... Paris 3 luni........................... „ cek................................ Berlin 3 luni...................... . ceh..................... Viena ........ Agio 4 50

Next