Tribuna, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 200-223)

1889-09-26 / nr. 219

Nr. 219 130 de toate,­­­11 piese de ghicitori şi 38 ilustraţiuni. Din cele 172, piese 29 sunt referitoare la religiune şi morală,­­ la comput, 31 trac­tează cunoscinţe geografice şi descriu natura, în 28 se tractează sujete istorice şi legende, în 43 istoria naturală, în 8 economia şi în 5 cunoscinţe din fisică, car’ celelalte sunt pro­verbe şi ghicitori. Partea III., pentru clasa IV., conţine 396 pag. şi 242 bucăţi de cetire, dintre care 201 sunt în presă, car’ celelalte sunt în poesie. Cunoscinţe religioase şi morale se cu­prind în 26 piese, cunoscinţe geografice şi cosmografice în 43, istorie şi legende se trac­tează în 56 piese, dreptul administrativ (con­­stituţiunea patriei — la noi) în 23 piese, is­torie naturală şi chemie în 66 piese, fizică în 18, economie în 3, higienă în 4, apoi istoria suferinţei şi ghicitori. Acesta e pe scurt cuprinsul numitei cărţi de cetire. Numele bărbaţilor, care au prelucrat acest legendar, singur numele ne chizeşuesce bună­tatea omului; ear’ împregiurarea, că în câţiva ani dela apariţiune, această carte, — şi cu de­osebire „partea I.“ şi „partea lI.“ s’au retipă­rit în Je ediţiuni, ne dovedesce pănă la evidenţa importanţa ei. Noi, Românii din Ungaria şi Ardeal, n’avem însă o astfel de carte, şi lipsa ei cred că o simţesce fiecare învăţător din şcoalele primare sătesci. De aceea am şi (Ji) în capul acestui ar­ticol, că ne lipsesce: „O carte de cea mai mare trebuinţă“. (Lupta CU un lup). Un ţeran bătrân dintr’o comună din Sáros avu în­d­ ele aceste o luptă teribilă cu un lup. Bă­trânul ţeran plecase dimpreună cu fiică-sa ca să vândă niste porci la tîrgul din Hanusfalva, când deodată se repetai din tufişul de lângă drum un lup, care într’o clipă sfâ­şia pe unul din porci. Fata ţeranului, care cugetă, că lupul acela e un câne, îl lovi cu băţul. Lupul se aruncă cu turbare asupra bietei fete, care începu să fugă, precând tatăl ei da cu băţul necontenit în lup. Deodată lupul, printr’o săritură în lături, apucă pe bă­trânul ţeran, care însă cu o putere uriaşe trânti pe lup la pământ, unde şi rămase ame­ţit. Repede însă se sculă iarăşi lupul şi din­tr’o săritură fu în spinarea bătrânului şi ’i în­fipse colţii sei în frunte, trăgându-­i pelea jos de pe ea. Bătrânul, cu toată durerea grozavă, nu-’şi perdu cumpătul, ci apucă pe lup de gât cu amândouă mânile și-’l trânti cu o pu­tere mare la pământ, după aceea cu o mână scoase cuțitul, cu care spintecă pântecele lu­pului. Când sosiră oamenii din satul vecin, pe care îi chiemase într’ajutor fata care fu­gise, lupul era deja mort. Bătrânul țeran fu transportat în satul vecin, unde un chirurg îi legă ranele. A doua 4' fu dus în spitalul de la Eperjes. Abia putea vorbi, dar, la între­bările oamenilor din giurul lui răspundea cu mândrie: „Am fost soldat“. (Luaţi seama la nas!) De câtva timp acest monumental ornament al figurii numit nas câştigă 4' cu 4* şi nu e departe 4 doar când el va ocupa un loc vrednic de dimen­siunile sale. De pildă, la congresul medicilor şi al naturaliştilor, ţinut acum câteva z­ile la Hei­delberg, în Germania, s’a afirmat, că copiii, că­rora natura vitregă li-a retusat un nas bine confecţionat, cresc mai puţin decât cei care posed un „apendice nasal“ elegant şi viguros totdeodată. Şi apoi se zice încă, că dacă o „cocă“ se nasce cu nasul astupat, sărmanul mititel rămâne slab şi inteligenţa lui se resimte de pedeca ce-­i astupă nasul, pentru­ că tora­cele şi plumânile nedesvoltându-se în condi­­ţiuni bune, influenţează asupra creerilor ne­norocitei creaturi. Un medic n’a avut apoi nici o teamă de a afirma solemn, că toţi copiii plăpân­i şi slăbănogi au un nas urît. Domnul doctor Michel, numele îi trebue păstrat, spre a fi dus la nemurire, a mers mai departe şi a afirmat, că din observaţiunile făcute de dînsul, persoanele ce au nasul rău conformat dau semne manifeste de dobitocie. Şi apoi Seiler a adăugat, că dintr’o atare stare de lucruri (dintr’un nas urît adecă) derivă imposibilitatea de a-’şi fixa cineva gân­durile asupra unui singur lucru. Şi medicul Hack a observat un alt fapt curios: melancolia şi tristeţa provin din func­ţionarea neperfectă a organelor nasale. în fine domnul Bresgem, un naturalist din cei mai îndărătnici, a îndrăsnit să pro­­pue, ca guvernul să iee măsuri repezi şi ri­­guroase, spre a face ca toţi copiii puţin in­teligenţi să fie examenaţi de medici, care să aibă nobila misiune de a studia nasul copiilor „precoci“. Vedeţi, că avem dreptate spunând, că nasul are să devină un „individ“ important? Doamnelor şi domnilor, luaţi seamă la nasuri! Vă pomeniţi, că idea domnului Bresgen e acceptată şi că se instituesc şi inspectori nasali! Din public.*) Convoca­re La adunarea generală a „Reuniunii în­văţătorilor români gr.-or. din districtul Abru­dului“, care se va ţine în Abrud la 8, 9 şi 10 Octomvrie 1889 st. v. cu următoarea: Programă: Duminecă, în 8 octomvrie, înainte de amea­ji: 1. Participare în corpore la serviciul divin în biserica din Abrudsat. 2. Deschiderea şedinţei prin presidiu. 3. Cetirea apelului nominal. 4. Alegerea comisiunilor. 5. Presentarea rapoartelor şi împărţirea lor comisiunilor. După amenzi: 1. Cetirea disertaţiunii: „însemnătatea, chie­­marea şi folosul gramaticei în şcoalele po­porale“, de învăţătorul George Lupu din B.­Cerb. 2. Prelegere practică: „introducerea în Isto­ria biblică şi partea prescrisă de Norma­­tivul­ şcolar pentru despărţământul I-iu“, de învăţătorul loan Lupu din B.-Poeni şi preotul Vasilie Gan din Sălciova-de-sus. Luni, în 9 octomvrie, înainte de ameaili: 1. Cetirea disertaţiunii: „Ce să se propună din sciinţele naturale în şcoalele poporale“, de învăţătorul Iosif Gomboş din Vidra­­de-sus. 2. Prelegere practică din comput pentru des­părţământul III. şi IV., de învăţătorul Nicolae Todorean din Ofenbaia şi Solo­mon Coroiu din Abrudsat. După ameazi: 1. Prelegere practică: „introducerea în istorie, evul vechiu“, de învăţătorul Ioan Motora din Câmpeni. Marţi, în 10 octomvrie, înainte de ameazi. 1. Prelegere practică: „Limba maghiară în despărţământul al II-lea“, de învăţătorii Vasilie Ruşdea din Poşaga-de-jos şi Radu Savu din Zlatna. 2. Prelegere practică: „Tractarea substanti­vului“, de învăţătorii Andreiu Muntean din Sălciova- de-jos şi Iosif Magda din Feneş. După ameazi: 1. Raportul comisiunilor. 2. Propuneri. 3. Reconstituirea reuniunii. 4. încheiere. La această adunare se invită toţi învă­ţătorii din protopresbiteratele Abrud, Câmpeni şi Lupşa, precum şi alţi onoraţi domni, care se interesează de învăţământul nostru. Din şedinţa comitetului central, ţinută în Câmpeni la 15 Septemvrie 1889 st­ v. Romul Ii­urdui, protopr., Nicolae Gorcheş, preşedinte, secretarul reuniunii. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta re­dacţia nu primesce răspunderea SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Jászberény, 7 Octomvrie n. Darea de seamă a contelui Ap­po­ny­­ e în mare parte o polemie cu Tisza. Ea s’a ocupat și cu desbaterea asupra legii militare, al cărei resultat este, că Tisza a fost silit a-’și întregi cabinetul cu oameni noi. începutul erei de reforme re­clamă o controlă potenţată din partea opo­­ziţiei, care nu poate să ţină cu noii miniştri, câtă vreme Tisza şi sistemul aceluia nu va fi răsturnat. în darea sa de seamă, contele a mai vorbit şi despre introducerea ad­­ministraţiunii de stat, care încă formează unul dintre punctele cardinale ale pro­gramului seu, dar’ Tisza nu este omul, căruia ’i­ s’ar pută încredinţa executarea acelei reforme pericoresciate de el în timp de atâţia ani. Respinge imputarea ce o face Tisza în privinţa politicei per­sonale şi crede a fi o cerere justă, ca politicii, care au greşit, să şi sufere pen­tru greşeala comisă. în sfîrşit a vorbit de raporturile armatei faţă cu naţiunea, a căror concordie el voeşce să o scie întemeiată pe baze stabile. Paris, 7 Octomvrie­­. Dintre 183 alegeri, se cunosc 172 resultate şi au fost aleşi 124 republicani. Noua ca­meră se va compune din circa 360 re­publicani şi 210 oposiţionali. Budapesta, 7 Octomvrie n. Cir­culă faima, că substitutul comandantu­lui suprem de honvezi Graf va merge în pensie. Bucuresci, 7 Octomvrie n. între partidul lui I­o­a­n B­r­ă­t­i­a­n­u şi între liberalii desidenţi ai lui Di­mi­trie Bră­­t­i­a­n­u s’au pus la cale încercări de î­m­­p­ă­c­a­r­e, care se pretind a decurge în mod favorabil. TRIBUNA Bibliografie. A apărut de sub presă: Călăuza comerciantului sau industriaşului de beuturi spirtoase şi agentului fiscal sau co­munal pentru cotire şi grăduire, de M. De­­metrescu Caludi. Un bogat volum cu 6 planşe, un tablou, 9 tabele şi preste 30 figuri în text. Prin ajutorul noului sistem metric de co­tire şi grăduire ori­ce persoană cu cele mai elementare cunoscinţe de carte va pute re­pede şi exact a măsura în litre, vedre sau ocale capacitatea ori­cărui fel de vas şi a gradul în grade centesimale la temperatura normală de 12° R. 1201/9 R. şi 15° C°, ori­ce fel de beuturi spirtoase. Deposit la tipo-litografia universală, C. P. Nicolae în Brăila, la librăria Socec din Bucu­­resci şi la principalele librării din districte, „Familia“. Apare în fiecare lună în Oradea-mare. Proprietar, redactor și editor: Iosif Vulcan. Anul XXV. Numărul 39 de la 24 Septemvrie st. v. are următorul cuprins­­ înainte de alegeri, de De la Vrancea. — „Uitării“, poesie de Traian H. Pop. — Căl­dura aerului, termometrele, de Dr. A. P. Alexi. — Limbistică comparativă asupra ră­dăcinii , cad. de Dr. Atanasie M. Marienescu (urmare). — Doine poporale din giurul Clu­jului, de Ioan Maior. — Salon. Adunarea ge­nerală din Caransebeş a societăţii pentru fond de teatru român. Discursul presidenţial al dlui I. Vulcan la deschiderea adunării gene­rale a societăţii pentru fond de teatru român în Caransebeş, la 17/29 Septemvrie 1889. Ra­portul comitetului pe anul 1889. —­ Favorita, ilustraţiune. — Felurimi. — Călindarul­ săp­tămânii. Extrase din foi bisericesci şi scolastice.­­ 1 Posturi vacante: — în protopresbiteratul Albei-Iuliei sânt de ocupat posturile de învăţători la şcoa­lele confesionale gr.-orientale din următoarele comune: 1. Bucerdea-vinoasă, cu salar anual de 120 fl., cuartir şi lemne suficiente. 2. Gârbova-de-sus, cu salar anual de 160 fl., cuartir şi lemne suficiente. 3. Măgina, cu salar anual de: a) 100 fl. în bani; b) 40 ferdele cucuruz din magazinul şcoalei; c) taxele de cantor în sumă de 60 fl., în care se cuprinde şi o parcelă de 800 □ orgii ce vine sămănată cu cucuruz. 4. Ponor, cu salar anual de 250 fl., cuarţir şi lemne suficiente. 5. Stremţ, cu salar anual de 160 fl., cuartii şi lemne suficiente. Doritorii de a ocupa vre-unul din aceste posturi au să-­şi aştearnă concursele lor pănă în 6 Octomvrie st. v. a. c. la oficiul proto­­presbiteral gr.-or. în Alb­a-Iul­ia. LOTERIE. Tragerea din 5 Octomvrie st. n. Budapesta: 41 37 51 19 22. Călindarul cusei. 26 Septemvrie (8 Oct.) Iulian: Ioan evang Gregorian • Brigita. Soarele: răsare 6.0, apune 5.38 Buletin meteorologic. Sibiiu, 7 Octomvrie, 6 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. In mm. (Mediul lunar 727.4) Observaţi Staţiunile: Temperatura după Deleiu. Maximul şi minimul de temperatură Diferenţa dia prodi­să 727.4 —0.4 46.8 -1 17.8 i 5.7 SSO Prosimn. atmosf. In ram. Tempera­tura Celsius Direcţia vântului Din ţeară, 5 Octomvrie, 7 oare dimineaţa. Vântul direcţia tăria Budapesta . . 765 4­7.1 ___— Sătmar . . 767 +1.3,6 M­1 Cluj .... 769 +3.6V 1 Orşova . . . 763 +6.3s 1 Timişoara. , . 766 +7.6 NV1 Arad .... 765 +8.7V 3 Panciova . . . 764 +9.2V 4 Sosiţi în Sibiiu. La 7 Octomvrie n. Hotel „Heurihrer“. Baron Salmen, consilier mi­nisterial din Budapesta. Dr. Haller, din Cluj. Schuster şi Finster, din Viena, Reif, din Brünn; Kohler şi Her­ber, din Budapesta; Gossweiler, din Triest; comercianţi. Hotel „Imperatul Romanilor“. Paul Zenker, din Bodenbach. Hotel „Meitzer“. S. Gyargas. M. Zay, învăţător din Cincu-mare. S. Muntean, notar din Săsciori. Iosif Hoch, din Vorumlac. Hotel „Haberman“. Anna Pálffy, din E.­Sân­­giorgiu. Teatru orăşenesc în Sibiiu. Abonament. Abonament 4. Marţi, în 8 Octomvrie 1889. No vi­tate : „Die wilde Jagd“ (Vânătoarea sălbatică). Comedie în 4 acte, de Teodor Fulda.­ ­ «■ <» n­ o m i c. Pertractări cu oferte. Pentru darea în arendă a articlelor de alimentaţiune pâne şi o ves pentru trupele armatei ces. reg. comune şi ale honvenimii reg. ung. pe anul 1890 se vor ţină pertractările referitoare cu oferte după­ cum urmează: A.) în localul oficial al intendanţei corpului 12 de armată la 18 Octomvrie curent pentru staţiunile Făgăraş, Murăş-Oşorheiu şi Bistriţă; la 25 1. c. pentru staţiunile Cisnadie şi Mediaş. B.) La magazinul militar de alimentaţiune în Alba-Iulia la 21 1. c. pentru staţiunile Cluj şi Elisabetopol; la 27 1. c. pentru staţiunile Alba-Iulia, Orăştie şi Abrud. C.) La magazinul militar de alimentaţiune în Braşov la 25 1. c. pentru staţiunea Braşov; la 29 1. c. pentru staţiunile I Codlea, Ghimbav, Helt­ia şi Bod; la 31 Octomvrie pentru staţiunile Sâmpetru, Fel­­dioara, Cristian, Besneu şi Odorheiul-săcuiesc. Toate condiţiunile de arendare se pot vede la magazinele militare de alimentaţiune în Sibiiu, Alba-Iulia, Braşov şi la filiala din Cluj, la comandele districtuale de honve4i, la semibrigadele de honve4i şi la comandele de batalion, precum şi la comandele de regimente ale husarilor. —m— Etalonul băncii austro-ungare. După­­cum se anunţă telegrafice din Viena, con­siliul general al băncii austro-ungare, în şedinţa sa din 2­­. c. a supus situaţia piaţei de bani unei desbateri, dar’ n’a decis o urcare de discont, deoare­ce reserva liberă de dare e încă de 29,2 milioane fl. Din contră banca imperială germană a urcat discontul în escompt de la 4 la 5 procente, în lombard la 6ra, eventual 6 procente. — Ridicare de deposite de cereale în Rusia. Se scrie din Petersburg: în ministerul de finance se află un proiect însemnat spre aprobare. După acela, să se înfiinţeze o societate franceză cu un capital­­ de zece milioane ruble, care întreprinde ridicarea de deposite de cereale şi împrumutarea de cereale în întreagă Rusia. Rugarea întemeietorilor societăţii, de a acorda celei din urmă monopolul, nu s’a încuviinţat. După­ ce ea s’a lăsat de această pretensiune, încuviinţarea în­­filele cele mai de aproape este acum iminentă. —m— Insolvenţe. Reuniunea creditorilor din Viena anunţă următoarele insolvenţe: Henric Götzl, comerciant de albituri în Viena; Francisc Reich, comerciant neîmprotocolat de mărfuri mixte în Gnas; Isac Nussbaum, în Schadendorf; Augustin Mistelbacher, comerciant în Reichenthal; Carol Deutsch, producent de împletituri în Viena; Adelaida Riedl, comerciantă neîmprotocolată în Lobo­­sitz; Iakob Polanecky, comerciant neîmpr. în Klattau; Alexandru Agopsowicz în Colo­­mea; Iacob Glücklich, producent împrotoc, de cununi pentru îmormântare şi article de peregrinagiu în Przibram; Iosif Reinitz, comerciant în Melinţa; Iacob Jónás, co­merciant în Zelau; Mauriciu Berliner, pantofar în Macău. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate la 20, 21 și 22 Septemvrie 1889. Zangaridi lui Milla, grâu 1100 hect., 10‘30 lei. Zangaridi lui Milla, grâu 840 hect., 9'25 lei. Calighera lui Galiatato, grâu 3700 hect., 9'65 lei. Grosovics lui Bellet, grâu 2500 hect., 9'40 lei. Marris lui G. Mendl, săcară 1300 hect., 6’90 lei. Archondi lui Petricioni, grâu 830 hect., 10'70 lei. Bach lui Chrisoveloni, orz 1650 hect., 5‘25 lei. Viioris lui Fischel, grâu 2100 hect., 11‘70 lei. Politii lui Negroponte, grâu 6900 hect., 10‘90 lei. Sassu lui Carnevalli, grâu 2000 hect., 10-25 lei. Evloghio lui Carnevalli, grâu 5600 hect., 10'50 lei. Nichiforescu lui G. Mendl, grâu 2000 hect., 10'80 lei. Caran­­dino lui Pappadoff, grâu 4330 hect., 10‘35 lei. Bach lui Waller, grâu 13.000 hect., 9’80 lei. Bach lui Waller, grâu 2100 hect., 9'90 lei. Bach lui Waller, grâu 3150 hect., 9­ 75 lei. Evloghia lui Waller, grâu 3600 hect., 10'45 lei. Sassu lui Waller, grâu 2000 hect., 9'05 lei. Carandino lui G. Mendl, grâu 2500 hect., 10‘40 lei. Zuchlos lui G. Mendl, grâu 3200 hect., 10‘90 lei. Perlea lui Peirano, grâu 3500 hect., 1085 lei. Perlea lui Peirano, porumb 1500 hect., 6­50 lei. Prețul mărfurilor. lîrjşai die rîmători în Steinbruch. In 4 Octomvrie n. a’a notat: unguresci bătrâni grei 45.— cr. pănă 45 ‘/2 cr., unguresci grei, tineri 47.— cr. pănă 48 ’/2 cr., de mijloc 46.— cr. până 47.‘/2 cr., uşori 44—cr., pănă 45.—cr., marfă ţărănească, grea —.— cr., pănă —.— cr., de mijloc 44.— cr., pănă 54.‘/2 cr., ușoară 42.— cr. pănă 45.‘/2 cr., românesc!, de Bakony grei 43.— cr., pănă 45.‘/2 cr., transito, de mijloc .— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr., pănă —. cr., transito s c r b s s c i grei —.— cr. pănă -------cr., transito de mijloc 47.— cr., pănă 48.— cr., transito uşori 47. cr. pănă 47.­/2 cr., îngrăşaţi cu ghindă —.— cr. pănă —cr. per 4% cumpăniţi dela gară. Pag. 875 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 4 Oct. 1889. din 6 Octomvrie st. n. 1889. Hârtie-monetă română . . Comp. 9.40 vând. 9.45 Lire turcesci.......................... „ 10.66 „ 10 70 .......................................... 9.65 „ 9*70 Ruble rusesci.......................... n­­.21 m 1.20 Bursa de Budapesta din 5 Octomvrie st. n. 1889. Rentă de aur ing. 6°/0...................................................... » » « » 4%..............................................99.90 „ „ hârtie „ 5%.......................................94.90 împrumutul căilor ferate ing............................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)....................................................... 99.75 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune) ....................................................... 17.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune)..................................................................... Bonuri rurale ing.......................... .... 104.75 n „ „ cu cl. de sortare .... 104.76 „ „ bănățene-timișene........................... 104 75 „ n n cu c­. de sortare .... 104.75 „ „ transilvane...........................................104.75 v . croato-slavone...........................................__ Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . 99.76 împrumut cu premiu ing...........................................138.__ Cosuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 128.— Renta de hârtie austriacă............................................83.50 „ n argint austriacă...................................... 84 50 „ „ aur austriacă...........................................110.25 Losurile austr. din 1860 ...................................... 138.— Acțiunile băncei austro-ungare...........................921.— » „de credit ung........................• 316 — n „ _ „ austr........................... 305.30 Scrisuri fonciare ale institut. de cred. și economii „Albina“................................................................102.— Argintul....................................................................... .__ Galbeni împărătesei................................................ 5.67 Napoleon­ d’ori........................................................... 9.49 Mărci 100 imp. germane..................................... 68.55 Londra 10 Livres sterlingi................................120.­ Bursa de Viena din 5 Octomvrie st. n. 1889. Renta de aur ung. 6°/o................................* —•— „ „ n­ri 4°/o ........ 100.10 „ „ n­ârtie „ 5%.......................................95.15 Împrumutul căilor ferate ung................................114.90 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. 95.40 (l­a emisiune)................................................ 99.96 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)................................................................,__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)......................................................112.70 Bonuri rurale ing....................................................88.— „ „ „ cu cl. de sortare . . . . „ „ bănățene-timișene........................... Bonuri rurale „ cu cl. de sortare . . „ „ transilvane...................................... „ „ croato-slavone..................................105.— Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . 99.50 împrumut cu premiu ing.......................................138.— Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 127 50 Rentă de hârtie austriacă.............................................83.75 „ „ argint austriacă.........................................84.75 „ „ aur austriacă............................................110.45 Losuri austr. din 1860 ...................................... 138.— Acțiunile băncii austro-ungare........................... 923.— „ „ de credit ung...............................316.— „ „ „ „ austr. ..... 306.50 Argintul........................................................................— Galbeni împărătesei................................................ 5.68 Napoleon­ d’ori...................................................... 9.49 Mărci 100 imp. germane............................................58.45 Londra 10 Livres sterlingi.....................................119.90 Bursa de Bucuresci. Redactor responsabil: Septimiu Albini. Sflminte Grâu Bănăţenesc, nou Grâu dela Tisa Grâu de Pesta Grâu de Alba-regală Grâu de Bácska Unguresc de Nord X a 2 * 9 o O P. Preţul per 100 chilogr. dela până 8 55 8.60 8.15 8.55 675 8.75 8.70 8 25 8.60 7.— 15 Preţul per. 100 chilog dela pănă SSminţe, vechi ori noue Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. Secară Orz Oves Cucuruz (porumb) dela 1 plin & Nutreţ de vinars de bere bănăţ. de alt soiu 70—72 60—62 62—64 64—66 39—41 76 73 Hrişcă 6.90 5 90 6.80 7 35 5.25 5.— 4.70 5.40 6.96 6 — 7.10 8 60 5 70 5. 4.75 5.75 a § Grâu n Cucuruz Ovăs de primă, de toam. Iul. Aug. Maiu-Iun. de toam. de primă. I-3 ng 9— 8.39 4.81 5.30 0 a 9.02 8 41 4.83 5 41 Soiu Curâul dela pănă Sem. de trif. Lucernă ungurească 52.—56— r. franceză ____ ___ n italiană ___ ____ n roșie 52—56.­Oleu de rap. Ol­eu de in rafinat 36—38 — Uns. de porc dela Pesta 64.5065— 10­ n dela țeară 53—54— Slănină sventată 59—60.50 0 30 r­­afumată 56—57— Său 33.5034 500­0 Prune din Bosnia, în buți— — 0 n din Serbia, în saci 10 2518 50 p4 Lictar slavon, nou bănățenesc 16.5016.759 V 16.—16.25 Pi Nuci din Ungaria— ________ Gogoşi unguresci— — n serbesci __________________ Miere brută 29 5030— n galbină străcurată 33 —34— Ceară de Rosenau 118. 120. Spirt brut 14.—15— n Drojdiuţe de spirt 18.—18.— Cursul pieţei din Sibiiu. 3 Octomvrie — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5°/0 . . 98— ---.--­ Renta română imort. 5°/0 . . 98— --.--­ „ (Schuldverschreib.) . . ---.--­--.--­Oblig, de Stat. C. F. R. 6°/0 . ---.--­---.--­Renta rom. (Rur. conv.) 6iJ/3 . 101 »/„ ---.--­ împrumutul Municipal 5°/0 . . 87— ---.--­Scrisuri func. rurale 7°/0 . . 102. ---.--­Scrisuri func. rurale 5% . . 96 — -----­Idem urbane 7°/0..................... 102 — ---.--­„ 6­V0..................... 101 v, ------­a 5»/0..................... 92.— --.--­Banca Naţ. (500 lei vărs. într.) -----­--,--­Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.)— --.--­Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărs.) --.--­---.--­S. cred. mob. r. (250 lei vărs.) --.--­--.--­Soc.­­r. de con. (250 lei vărs.) --. -— Oblig. Casei Pensiunilor. . . ---.--­---.--­........................................... 2 52 --.--­Schimb Londra 3 luni ...... --.--­---.--­S cek ...... . ---.--­---.--­Berlin 3 luni........................... --.--­---.--­„ cek................................— __#__ Paris 3 luni................................ --.--­__#__ „ cek..................................... ---­--_,__ Viena........................................... —— n ’ ...................................... ........................................... ---.--­---.--­

Next