Tribuna, noiembrie 1889 (Anul 6, nr. 250-274)
1889-11-26 / nr. 271
Nr. 271 Din causa acestor strănutări, domnul era nevoit să tot plece capul, — ca și când ar fi salutat. Nisce râsete indiscrete, puternice, isbucniră după această strănutare. Domnul se uită mirat de giur-împregiur și la fereastra unui magazin de mode, vede două fete care îl priveau, nu așa cum privesc bărbații. Fetele erau foarte drăguțe. Englezul, — căci era Englez boemi,— luă o hotărâre repede. El întră în magazin. — Câte parale e pălăria asta, doamnă ? întrebă, arătând o pălărie de damă. — Două sute de franci. — Ah! ieftin. O cumpăr pentru d-ta. — Dar rochia asta? — 1000 de franci. — Ieftin, o cumpăr pentru d-ta. Sărmana fată, căreiai se făceau darurile, schimba feţe-feţe. — Acum, urmă Englezul, du-te de te îmbracă cu ele şi să vii cu mine; sînt lordul X. . . .. îţi fac zestre de un milion şi te iau de nevastă. Căsătoria o să se facă în curînd. Din public.*) Mulțumită publică. Senatul școlastic gr.-cat. din Boutarulinferior în 20 Noemvrie a. c. a fost plăcut surprins prin primirea unei campane din Lugoj, care e destinată a îmfrumseţa noul edificiu şcolar ridicat în această comună. Campana dimpreună cu adjustarea ei ponderează 29 chile, costă 47 fi. v. a. şi poartă inscripţiunea : „Această campană s’a făcut în aducerea aminte de 40 de ani a guvernării Maiestăţii Sale împeratului şi Regelui nostru apostolic Francisc Iosif I, la 21 ill., cu spesele din Constantin Udrea din Lugoj, donată şcoalei gr.-cat. din Bouţarul de jos. Turnată de Antoniu Novotny în Timişoara 1889*. Din această inscripţiune se poate vedea, că preademnul donator al acestui dar e bine cunoscutul mărinimos dl Constantin Udrea din Lugoj. Pentru a face cu această ocasiune elogiuri dlui Const. Udrea, sau a descrie faptele nobile, care încoronează numele seu, modestul meu condeiu se simte prea debil; şi cu greu m’ar putea convinge cineva, că ar exista undeva o peana atât de măiastră sau un graiu atât de elocvent, care să o facă aceasta după merit. Lăsăm să vorbească faptele însuşi, care mai bine ne sciu spune, cine e dl Constantin Udrea şi ce a făcut d-sa. Maicele biserici şi şcoalele românesci, care nu au avut nici un ornament şi astăzji au splendoarea cuvenită, destul de elocvent ne spun, că dl Constantin Udrea le-a îmfrumseţat. Sutele de miseri şi orfani, pe care criveţul furios îi bătea în pieptul desvălit şi umblau morţi de foame pe strade, cu lacrimile în ochi ne vor spune, că mâna pururea deschisă a dlui Udrea li-a şters lacrimile de pe faţă. Apoi câte suflete sdrobite de desperare şi inimi sângerate de durere nu ne vor spune, că dl Udrea prin faptele sale părintesci şi faţa sa pururea senină le-a mângâiat şi făcut vesele. Faptele de acest soiu ale domnului Constantin Udrea sunt nenumărate şi foarte varii, şi de la început nici nu aveam *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta redacţia mi primesc« răspunderea. „Aceasta după o clipită, — în primul moment avui impresiunea ca şi când acest impuls natural al inimii ar fi cedat unei noue inspiraţiuni. Ea îşi trase mâna îndărăt, ba încă o ascunse după umbrar, — pe a mea o ignoră intenţionat carei-o întinsesem cu câteva cuvinte amicabile, roși, deveni perplexă, preliingă aceasta semăna învederat într’atât unei inculpate, — dar’ să mă iee dracul! Creiji tu, că eu o să mă las purtat de nas ca un. . .“ „Moderează-te, Fritz! Un capriț muieresc neînsemnat, — pe care nici eu în faptă nu-’l ascund, dar’ nici nu’l pot judeca din punctul tău de vedere, — n’ar trebui să te scoată din minţi“. „Concede-’mi, amice, causa acestei purtări e cu mult mai serioasă; (purtarea aceasta e) pe cuvântul meu de onoare. Şi Walter ’mi se părea că are chica acestei scene, căci el zimbia, precând s’a petrecut, şi urmări cu ochii mâna Hildei, ca şi când ar fi deja a lui. Destul, că mă complimentai numaidecât eară, deşi îmi oferi doamna un scaun lângă dînsa. Şi acum. . .“ „Acum înainte de toate îţi vei bea cafeaua, băiete, şi apoi vei asculta ce am de a-ţi spune. Să admitem, că Hilda ar fi avut în faptă o causă deosebită, întemeiată, relativ la purtarea ei bizară, totuşi e datorinţa ta a găsi causa aceasta! Nu Fritz! Nu trebue să osândesci, fără de a fi ascultat, în interesul ei — şi în interesul tău propriu cu atât mai mult. Ar fi un lucru nebârbătesc, ba chiar laş. . . !“ „Mi-am spus aceasta şi de 20 de ori“, — răspunse celalalt cu o privire sinceră. — cuget a mă atinge de ele. Scopul meu este, a aduce în numele senatului scolastic dlui Constantin Udrea ferbintea noastră mulţumită şi pe această cale pentru acest nou dar, asigurându-l, că numele d-sale va fi amintit cu pietate din generaţiune în generaţiune de fiii acestei comune. Rugăm din inimă pe atotputernicul Dumnezeu, ca să lungească firul vieţii acestui preademn bărbat, care a trăit şi a jertfit pentru biserică, patrie şi naţiunea sa. De e cerul să aibă mulţi imitatori şi atunci putem fi asiguraţi, că Românul nu va peri. E cu ţarul inferior, la 2 Dec. 1889. In numele sen. scolastic: Simion Gâmpianu, învăţător. POSTA ULTIMA.. (Telegramele (jlarului „Sieb -Deutsch. Tageblatt“.) Budapesta, 7 Decemvrie n. Comitele-suprem Molnár a recomandat congregaţiunii comitatului Z e m pri n primirea propunerii pentru modificarea legii incolatului în favorul lui Kossuth. S’a primit cu unanimitate. Darmstadt, 7 Decemvrie n. împăratul W i 11 h e 1 m a sosit aici întimpinat fiind în mod cordial de poporaţiune, între curtea din Darmstadt, înrudită cu cea engleză şi cu cea rusească, şi între curtea din Berlin a existat o încordare de pe timpul boalei împăratului Frideric. Visita împeratului Wilhelm şi cordialitatea alocuţiunii cătră primarul arată, că prietenia este restabilită. Roma, 7 Decemvrie n. Camera a primit proiectul de adresă, după ce Crispi a enunţat existenţa prieteniei politice cu Francia şi dorinţa de a înoi cu dînsa şi prietenia economică. Petersburg, 7 Decemvrie n. S’a publicat un acas, prin care se introduce limba rusească în administraţia comunală a provinciilor baltice. Zanzibar, 6 Decemvrie n. Stanley cu alţi Europeni au sosit aici pe două vapoare de răsboiu germane şi unul englez. Emin Paşa a rămas în Bagamovo, după ce în urma căderii de pe balcon vieaţa îi este în pericol. SERVICIUL TELEGHRAETC al „TRIBUNEI“. Budapesta, 7 Decemvrie n. „Egyetértés“ declară, că partidul independenţei s’a hotărît să se lase cu desăvîrşire de obstrucţiunea parlamentară. Bruxella, 7 Decemvrie n. Camera a continuat desbaterile asupra interpelaţiunii lui Bara. S’au întemplat car’ scandaluri indescriptibile. Ministrul Devolter a numit pe Janson mincinos. Preşedintele a trebuit să închidă şedinţa. Paris, 7 Decemvrie n. Biroul a propus camerei să anuleze alegerile boulangiştilor Naquet şi Belleval. Petersburg, 7 Decemvrie n. „Grasdanin“ anunţă, că Sultanul va visita în anul viitor curţile din Berlin, Petersburg şi Viena. Viena, 7 Decemvrie n. Proiectul unei căi ferate orientale făcut de Austro-Ungaria cu baronul Hirsch s’a zădărnicit. „Dar’ n’ar ave şi Hilda, care poartă vina, în acelaşi grad datorinţa, de a face un pas în causa aceasta? Ea tace, nu arată nici o durere. . .“ „Dar’ odată aparența, căreia voesci a-i concede influență asupra acțiunii tale ! Dealtcum în ce relațiuni stă Hilda la cestiune, e o întrebare secundară. Tu ești bărbat, tu trebue să fii omul faptei, va săfi că trebue să te adresezi la fată și să o întrebi în mod serios și franc. Ai dreptul de a pretinde o clarificare“. „Și dacă ’mi-e retușa aceasta?“ „Atunci vei deduce din purtarea ei, cum stai. Voi vă pricepeați dealtmintrelea fără vorbe, — promite-’mi, Fritz, că’mi vei urma sfatul meu. Ocasiunea de a vorbi cu Hilda singură e favorabilă, deoarece am ve ajut-o mergând însoțită de sora ei mai tinera la pești cu teșcuța ei bine cunoscută, aprovisionată cu pâne albă. Deci înainte! Și noroc!“ După ce își strânseră mâna cameradicesce, se despărțiră. Cavaleristul o tăia, — ridicând în treacăt pe un copil ce căzuse cu nasul în nisip pe picioare şi unei dame bătrâne ploierul călrat jos, — curmeziş prin grădina de cură. Era o pălărie roşie, pe care o urmăria; posesora acesteia nu se ţine de cadrele acestei istorii şi nici că ar interesa pe cetitor, deoarece nu e dama inimii locotenentului A. . ., ci numai vară-sa. Şi ce pentru lumea aceasta ar putea face peana autorului şi ce fantasia lectorului — cu o vară?! (Va urma.) Bibliografie: Dl George P e t r e s c u , fost consilier al curţii de apel din Bucuresci, a dat publicităţii o importantă lucrare asupra testamentelor, fructul unui studiu de 20 ani de magistrat şi advocat. Monografia dlui Petrescu merită atenţiunea tuturor persoanelor, care fie în magistratură, fie în birou, au avut ocasiunea să se pătrundă de dificultăţile la care dă nascere soluţiunea variilor cestiuni isvorîte din interpretarea textelor relative la întreaga secţiune a testamentelor. Dl Petrescu discută cu multă cunoscinţă şi experienţă diferitele controverse, şi putem afirma, că modul lui de a vedea asupra fiecăreia din cestiunile controversate poate înlesni în această privinţă calea jurisprudenţei. Lucrarea este împărţită în 9 cărţi, care cuprind comentarea capitolului V. din Cod: despre disposiţiunile testamentare şi capitolul IV., despre partea disponibilă a bunurilor, metodă aleasă de autor este metoda sintetică. Felicităm pe dl Petrescu pentru lucrarea sale şi suntem siguri, că magistraţii şi advocaţii o vor aprecia şi că nu vor uita, că autorul acestui important studiu este un fost magistrat iubit şi stimat. A mai apărut în ediţiunea tipografiei moderne: România, Rusia şi întreita alianţă, o pagină de istorie politică contimporană, de dl senator I. N. Şoimescu Extrase din „Budapesti Közlöny“. Licitaţiuni: — 28 Decemvrie st. n. a. c. imobilele lui Manoilă Krivokutya, în Lality, decătră judecătoria cerc. din Hodsâgh. — 12 Martie st. n. 1890 imobilele lui Balint K o m ló s s y decătră tribunalul regesc din Beregszász. — 13 Decemvrie st. n. a. c. imobilele lui Trif Iorgovicî de cătră tribunalul regesc din Arad. Posturi vacante: — Un post de expeditor poştal la oficiul poştal din Orăştie. A se adresa pănă în 17 Decemvrie st. n. a. c. la direcţiunea poştală în Sibiiu. — Un post de practicant fără diurnă la perceptoratul de dare din Hațeg. A se adresa în trei septemâni la direcțiunea financiară în Deva. — Un post de cancelist clasa a IlI-a la direcțiunea financiară din Fiume. A se adresa în trei septemâni la autoritățile competente. — Un post de subjude la judecătoria cercuală din Sibiiu. A se adresa în două septămâni la autoritățile competente. — Un post de învâțător la şcoala sârbească de stat din Gaja cu limba de propunere maghiară. A se adresa pănă în 31 Decemvrie st. n. a. c. la autoritățile competente. — Un post de controlor la oficiul suprem vamal din Braşov. A se adresa în două săptămâni la autoritățile competente. Călindarul dile 7. 26 Noemvrie (8 Decemvrie.) Iulian, Alipie. Gregorian: Zemislirea N. Soarele: răsare 7.26, apune 4.11. Buletin meteorologic. Sifonji, 7 Decemvrie, 6 oare dimineața. Presiunea armoaf. în xum. (Mediul lunar 727.1)Maximul şi minimul de temperatură Direcţia rimicului ObservatA Diferenţa din prodiuSL 732.3 —3.8 -2.4 —2.2 —6.9 OSO Din ţeamt. 5 Decemvrie, 7 oare dimineaţa. Sosiţi în Sibiiu. La 7 Decemvrie n. Hotel „Heurihrer “, Reissman şi Stirner din Viena, Th. Barba din Budapesta, comercianţi. Kellhofer şi colonelul Laiznic cu familia din Braşov. Hotel „Imperatul Romanilor“. Ioan Piso, dir. de poliţie din Sebeşul-săsesc. Frider. Rosen, voiager din Praga. Maria Frik, friseriţă din Puskicza. Zevedeiu Mureşan, învăţător din Sebeşul-săsesc. Teatru orăşenesc în Sibiiu. Abonament. Abonament 48. Duminecă. În 8 Decemvrie 1889. „Der Freischütz“. Operă romantică, de Carol Maria de Weber. Luni, în 9 Decemvrie 1889. Abonament. Abonament 49. „Die Tochter Belial’s“. Comedie în 5 acte, de R. K n e i s e 1. Staţiunile: ideioperatura după CWfliliK Presiun. atmosf. în mun. Temperatura Celsius Ventul direcția tăria Budapesta 775 ‘ —3.9_ _ Sătmar 775 — 10.0V i Cluj .... 778 -96V î Orșova 776 --5.3 svî Timișoara. . 774 -9.0 NVî Arad .... 775 —2.5 NVî Panciova , 776 0.0V î E v o u o m i c. împrumutul bulgar. Banca comercială ungară din Pesta a înaintatidele aceste la consiliul bursei o rugare pentru captişarea mprumutului bulgar la bursa de mărfuri şi efecte din Budapesta. — Furnisări pentru căile ferate reg. ung. de stat. Camera comercială şi industrială din Budapesta aduce la cunoştinţa cercurilor interesate, cănscrierile de ofert, condiţiunile de furnisare şi formularele de ofert cu privire la furnisarea de diverse materiale necesare pe anul 1890 pentru direcţiunea căilor ferate reg. ing. de stat şi pentru direcţiunea de exploatare din Cluj, precum şi cu privire la furnisarea de material de lemn pentru fabrica de fer şi oţel din Diósgyőr se pot vedea în biroul camerei din Budapesta. —-®—Insolvenţe. Reuniunea creditorilor din Viena anunţă următoarele insolvenţe: Leontina Stiassin, comerciantă în Viena; Matia Klein, croitor în Littau; Elie Auerbach, comerciant de mărfuri de fer în Tarnopol; Bernhard Brau, comerciant în Tokaj; Lerche și Zwack, comerciant împr. de vestminte în Viena; Zatzeff și Basmadeff, firmă comercială în Rusciuc; Laura Spiegl, comerciantă neîmprot. în Beled; Carol David, comerciant de vestminte în Neuhaus; Carol Hertner, comerciant în Budapesta; Emanoil Mendelsohn, comerciant în Duna-Szerdahely; Iuliu Berger, producent de încălțăminte în Skuc; Iosif Neumann, comerciant în Macău; Maria Popelka, modistă în Pribram; Ioan Braun, comerciant neîmpr. în Pirkenhammer. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 21 şi 22 Noemvrie 1889. Wechsler lui G. Mendl, grâu 3100 hect., 9'70 lei. Emberico lui Feitler, grâu 6600 hect., 10'50 lei. Evloghio lui Feitler, grâu 2900 hect., 10'80 lei. Evloghio lui Feitler, grâu 3750 hect., 10'95 lei. Evloghio lui Feitler, grâu 2400 hect., 11’0 lei. Evloghio lui Feitler, grâu 2150 hect., 10'25 lei. Vamvuri lui Politti, grâu 14.000 hect., 9'85 lei. Asimacopule lui Politti, grâu 5500 hect., 10‘90 lei. Evloghio lui Negroponte, grâu 9500 hect., 980 lei. Mauari lui Negroponte, grâu 12.900 hect., 10*40 lei. Bach lui Negroponte, grâu 1800 hect., 9’90 lei. Perlea lui Negroponte, grâu 1500 hect., 9.30 lei. Perlea lui Peirano, grâu 3280 hect., 11*75 lei. Perlea lui Peirano, grâu 2400 hect., 1P75 lei. Lombardo lui Peirano, grâu 4440 hect., 11'85 lei. Vamvuri lui Manari, grâu 2000 hect., 960 lei. Vamvuri lui G. Nicolopulo, grâu 3800 hect., 10 95 lei. Casica lui Cock, grâu 1650 hect., 10'90 lei. Stamatopulo lui Frischman, grâu 3500 hect., 10’82 lei. Eisenstein lui Corbu, grâu 800 hect., 10.40 lei. Grosovics lui Fische), grâu 900 hect., 1885 lei. Sassu lui Moglino, grâu 4000 hect., 10’25 lei. Perlea lui I. Corbu, grâu 650 hect., 10’50 lei. Perlea lui Peirano, porumb 1850 hect., 6'85 lei. Perlea lui Peirano, porumb nou 400 hect., 6‘45 lei. Stambulis lui Peirano, porumb 400 hect., 6’30 lei. Emberica lui Schmirer, orz 2200 hect., 5'— lei. Perlea lui E. Cahen, fasole 1200 hect., 14'— lei. Sgardelli lui Agnesie, oves 3500 hect., 1000 lei. Prețul mărfurilor. Piaţa din Sibiiu, 6 Decemvrie Gilau, hectolitru 76—82 chilo fl. 5.20. pănă fl. 6.—, grâu mestecat 70 pănă 74 chilo fl. 4.— pănă fl. 4 80, secara 70 pănă 75 chilo fl. 4.40 pănă 4.80, orz 62 pănă 66 chilo fl. —.—, pănă fl. — —, oves 42 pănă 50 chilo fl. 2.40 pănă fl. 8.— , cucuruzul 70 pană 74 chilo fl. 3.30 pănă fl. 3.70, mălaiul 78 pănă 82 chilo fl. 4.— pănă fl. 4.50, cartofi 68 pănă 70 chilo fl. 1.— pănă ni. 1.20, semânță de cânepă 48 pănă 50 chilo fl. 3.50 pănă 4.50, mazerea 76 pănă 80 chilo fl. 5.— până 6.— lintea 78 pănă 82 chilo ii. 9.— pănă fl. 10.—, fasolea 76 pănă 80 chilo fl. 4.-- pănă fl. 5.—, păsat de grâu 100 chilo ii. 14.— pănă fl. 16.—, taină Nr. 3 100 chilo fl. 16.—, Nr. 4 ni. 13.—, Nr. 5 fl. 11.— slănină 100 chilo i. 56.— pănă fl. 58.—, unsoarea de porc fl. 58.— pănă fl. 60.—, său brut fl. 20.— până fl. 22.—, lumini de seu ii. 32.— pănă fl. 33.—, hrmini turnate de sfit. fl. 35.— până ti. 36.—, săpunul ti. 20.— pănă ti. 24.—, teu 100 chilo ii. 1.60 pănă ii. 1.80, cânepa îl. 30.— pănă fi. 32.—, lemne de foc uscate m. cab. fl. 3.— până fl. 3.50, spirtul p. 100 L. % S2 piipă i5 cr., carnea de vită chile 32 cr., carnea de viței 26 pănă 36 cr., carnea de porc 42 până 48 cr. carnea de berbece 20 pană 24 cr., oue 10 cu 22 până 25 cr. lirgut tt rimaién fe Steiu aríteit. In 5 Decemvrie ti. ia. notat: unguresc. betrâni grei 45.— cr. pănă 45‘/2 cr, unguresci grei, tineri 47.— cr. pănă 48 «/2 cr., de mijioc 46.— cr. până 47.‘/2 «ar., ușori 44— cr. până 45.— cr., mamă țîlcânească, grea —.— cr., pănă —— cr., de mijloc 44.— cr., pănă 541 a cr., ușoara 42.— cr. până 45.«/2 cr., românesc), de Bakony grei 43.— cr., pana, 45.«/2 cr., transito de mijloc — .— cs., pănă —.— cr., transito ușori —.— cr., pănă —. - cr., transito ser beso. grei ■—.— cr., pană ------cr., transiito de mijloc 47.— cr., până 48 — cr., transito ușori 47. cr. până 47.«/a cr., îngrăşaţi eu. ghindă — cr. pănă — cr. per 4°/„ cumpăraţi dela gară. Pag. 1083 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 5 Dec. 1889. Cursul pieţei din Sibiiu. din 7 Decemvrie st. n. 1889 Hârtie-monetă română „ . Comp. 9.33 vând. 9 36 Lire turcesci . . 10.60 10.65 imperiali .... 9.60 9.65 Ruble rusesci . * n 1.25„ 1.26 Burea de Budapesta din 6 Decemvrie st. n. 1889. Rentă de aur ung. 6°/0..................................................... « n n n 4°/0.......................................101.— „ „ hârtie „ 5%.......................................97.80 Împrumutul căilor ferate ing............................114 25 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)........................................................ 99.75 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune).................................................................__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)..........................................................112 — Bonuri rurale ing.......................... .... 88.— „ „ „CU cl. de sortare .... —.— „ „ bănățene-timișene .................................__ „ „ „cu cl. de sortare .... —.— „ „ transilvane................................104.75 „ „ croato-slavone........................ 104 50 Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 99 60 împrumut cu premiu ing............................................149.__ Losuri pentru regularea Tisei și Seghedi’n . .. 127.50 Benta de hârtie austriacă....................................86._____ „ „ argint austriacă.................................... 86 25 „ „ aur austriacă................................107.60 Dosurile austr. din 1860 ........................................ 139 25 Acțiunile băncii austro-ungare ...... 920.— „ „de credit ung........................• 334.75 » » „ „ austr...........................316.30 Scrisuri funerare are institut, de cred. și economii „Albina“...........................................................102.— Argintul ... ......................................................__ Galbeni împărătesei........................................ 5.61 Napoleon d'ori.......................................................... 9.40 Mărci 100 imp. germane..................................... 58.10 Londra 10 Livres sterlingi..........................118.25 «Ls Prețul per c8 Prețul per. fi o100 chilogr. 100 chilog ’S Aminte !* 5 K 3 « O P4 dela pănă !§, dela pănâ Grâu Bănățenesc nou 74— — 79— Grâu dela Tisa 78 8.458.50 79 8.558 60 Grâu de Pesta 78 8.408.45 79 8.508.55 Grâu de Alba-regală 78 8458 60 79 8.558.60 Grâu de Bácska 78 8.458 50 79— — Unguresc de Nord 74_ — 75— — SSminte, vechi ori nou© Soiul Cualitatea Prețul per 100 chilogr. dela1 pălra Secară 70--72 7.707.90 Orz Nutreț 60--62 6 056 40 * de vinars 62--64 6.857.70 de bere 64—66 89 50 Oves 39--41 7.207 65 Cucuruz tpormnb) bănăț. 75 5.105.15 de alt soiu 73 4.955.05 Meiu 5.105.30 Hrişcăn Grâu de primă. 8 566 8.58 a „ de toam. _o 7.79 7 81s i H ti Cucuruz Maiu-Iun. ri i a o 5.33 • i 5.35 a; n Aug. Sept. eS M o ^ o& £— 4)a Ovăs de primă. 7.5973 ® C« 7.61 de toam.G 9Q.— a — Cursul Vroduote «ihrem Soiu dela pănă Sem. de trif. Lucerna ungurească 48 —51— n franceză— n italiană— — V roșie 35—42.Oleu de rap. O leu de in rafinat 43 5044 -Una. de porc dela Pesta 5 o.—55 50 0 n dela țeară— — & Slănină svăntatâ 46 5047.50O rt afumată 56.-57.— .-flo SSn 32 5033 50 oc Pruno din Bosnia, în buți— — o n din Sârbia, în saci 09 8010 —A JLictar slavon, nou bănățenesc 18.-19. --E-n ---#------.--P4 N noi din Ungaria— — Gogoși unguresci— — Tserbesci— • —.--Miere brută 27 -28 -n galbină străcurată 32.33 -Ceara de Rosenau 120. 121. Spirt brut 12.751.3.— n Drojdiuțe de spirt 15.5016.— Bursa de Viena din 5 Decemvrie st. n. 1889. Benta de aur ung. 6/0...................................... ..— * „ „ „ 4°/0...........................................101.05 „ „ hârtie „ 5°/0.............................................97.65 împrumutul căilor ferate ing..........................114.30 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune).............................................. 99.80 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)......................................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune)................................................113.— Bonuri rurale ing............................................ 88.10 „ „ „cu cl. de sortare .... —.— „ „ bănățene-timișene............................—.— Bonuri rurale „ cu cl. de sortare .... —.— „ „ transilvane...........................................104.50 „ „ croato-slavone.................................105.— Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . 99.— împrumut cu premiu ung. ....... 140.50 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 12. 50 Rentă de hârtie austriacă............................................85.70 „ „ argint austriacă . 86.15 „ „ aur austriacă.....................................108. — Losuri austr. din 1860 139.55 Acţiunile băncii austro-ungare.....................921.— „ „de credit ung.............................. 334.75 „ „ „ „ austr. ..... 315.25 Argintul...................................................................— Galbeni împărătesei................................ 5.64 Napoleon d’ori............................................. 9.41* Mărci 100 imp. germane.................................58.05 Londra 10 Livres sterlingi...........................118.35 Bursa de Bucuresci. Redactor responsabil: Septimiu Albiul. 5 Decemvrie. — 7 oare p. m. Coasa Ultim Renta rom. per 1875 5% . . 99.— —.— Renta română imort. 5°/0 . . 95.1/. —•— „ (Schuldverschreib.) . .------- —.— Oblig, de stat. C. F. R. 6°/s . —.— —.— Renta rom. ^iinr. conv.) . 100— —.— împrumutul municipal 5°/0 . • —■— —•— Scrisuri nine. rurale 7°/0 . . 104. */8 —.— Scrisuri func. rurale 5°/0 . . 96/1 —' — idaii urbane 7°/0 ........... 103 8/4 —.— „ 6%..............................103 */* „ 5«/„....................... 92 */..Banca Naț. (500 lei vărs. într.) 10.84 —.— Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) 300 — —.— Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs.) 299.— —.— S. cred. mob. r. (250 lei vers.) —.— Soc. r. de con. (250 lei vărs.) 111 — ------Oblig. Casei Pensiunilor. . . 254.— —.— Schimb Londra 3 luni ...... 24 93s/t —.— „ cek ....... 25.16 —.— Berlin 3 luni ...... 122.— —.— „ cek................................123 — —.— Paris 3 luni ....... 99 60 —.— „ cek.................................... 99 80 —.— Viena........................................... 209 s/4 —.— . ..................................212.«/. - -