Tribuna, ianuarie 1890 (Anul 7, nr. 1-24)

1890-01-28 / nr. 22

Nr. 22 Bal în folosul monumentului lui Eminescu. Cetitu în „Rom.“: Pe la mijlo­cul lunii viitoare, — z­iua mi e fixată încă, — se va da în sala teatrului naţional balul, despre care am vorbit deja, în folosul monu­mentului lui Eminescu. Balul va fi sub pa­­tronagiul dnei şi dlui Titu Maiorescu. * Societatea geografică română. Prima şedinţă a societăţii geografice române se va ţină la 24 Februarie seara. Va presida re­gele. Dl G. I. Lahovary va ceti darea de seamă anuală; dl Gr. Tocilescu va vorbi des­pre istoria Bucurescilor, care dl Ionescu-Gion va ţine o conferenţă despre călătoria lui Carol XII, prin România. Gestiuni economice. Alegerea şi producerea seminţei de prăsilă. (Urmare şi fine.) în ce privesce sămânţa de cucuruz (po­rumb), ne mărginim a recomanda alegerea unui pământ fraged, cald şi gras. De ce se potrivesce grădina, cu atât mai bine. Pământul se ară toamna cât mai adânc şi se îngraşe cu mult gunoiu putred. Primăvara se ară din nou sau se sapă cu hârleţul. La semănat ne servim de grăunţe cât mai grele, mari şi provenind din tuici aleşi cu toată îngrijirea. Prăşitul şi moşoroitul se repeţesc de câte­ ori reîncep buruienile a se încuiba; într'aceea plantele se răresc aproape îndoit mai tare ca de obiceiu; totodată se îndepărtează p­uii odrăsliţi şi chiar tulcii mai slăbuţi, reservând fruntea tulcilor în număr de câte doi cel mult. Rumperea foilor sau a vîrfurilor este interzisă. Recolta urmează numai după­ ce cucuruzul s’a copt cu desăvîrşire. De prăsilă alegem tulcii în deplin desvoltaţi, cu excluderea icoanelor mai slăbuţe, situate la vîrful şi partea din jos a tulăilor. Rapiţa de prăsilă se va cultiva într’un pământ cald, foarte mănos şi arat cât mai adânc în trei rînduri cel puţin. Recolta se va face precând încep grăunţele a se înegri; altcum se scutură tocmai fruntea. Uscatul grăunţelor se continuă în snopi, care se vor triera într’un târcjiu, apoi se resfiră grăunţele în straturi subţirele şi se scormonesc de nume­­roase­ ori pănă­ ce s’au uscat în deplin. Sămânţa de hrişcă se va produce într’un pământ călduros şi fraged; gunoiul proaspăt, răceala şi pământul umedos nu-’i priesc. Inul iubesce clima umedoasă şi pămân­tul gras, încâtva lutos şi nu prea cald, nici prea fraged. Pământul se va pregăti cât se poate mai adânc cu plugul sau şi mai bine cu hârleţul. O cerinţă neapărată este stîrpi­­rea riguroasă a buruienilor. De prăsilă se vor alege grăunţele frumoase şi cât mai grele. Întâietate merită soiurile aduse din Rusia (Riga) şi Belgia.­­ Cânepa de prăsilă se cultivă asemenea cucuruzului, numai cât plantele rămân mai dese, în scopul de a produce sămânţă bună şi curată de trifoiu roşu, se recomandă alegerea unui pământ mănos, adăpostit, bogat în var şi supus unei pregătiri cât mai îngrijite; clima secetoasă, umezeala stagnantă şi pământul în­zestrat cu o subţire pătură arabilă nu punese trifoiului. Buruienile se vor smulge în 2—3 rînduri, firesce pănă a nu fi apucat trifoiul să înflorească. La material de prăsilă se destină sămânţa ce resultă din a doua cositură, care trebue făcută seara sau dimineaţa pe răcoare. Uscatul pe capre şi transportul reclamă o deo­sebită îngrijire; altcum se scutură fruntea să­­minţei şi frunzele atât de preţioase. Trifoiul alb şi tărcat se proşesce aseme­nea trifoiului roşu. De prăsilă servesce cosi­­tura dintâiu. Esparseta (sparseta) este o plantă de nu­treţ a timpului mai nou. O însuşire preţioasă a esparsetei este, că reuşesce bine în pămân­turile foarte văroase şi uscate, aşadar, tocmai unde alte plante nu s'ar putea cultiva cu suc­ces. Ea continuă a cresce câte 10—20 ani în acelaşi pământ asemenea luternei şi produce nutreţ excelent, deşi cam puţin. Cultura seamănă cu a trifoiului. Sămânţa se extrage din cea dintâiu cositură. Luterna de prăsilă trebue supusă unei îngrijiri cu totul particulare; altcum nu reu­şesce. Ea reclamă căldură din greu şi pământ deasemenea cald, văros, gras, fraged şi liber de buruieni în toată puterea cuvântului. Ca vrăşmaşi neîmpăcaţi ai luţernei se consideră cu drept cuvânt clima răcoroasă şi mai ales lutul cleios sau umedeala stagnantă în păturile mai din jos ale pământului. Sămănatul să fie precedat de 3—4 arături adânci. Cultura mai departe seamănă cu a trifoiului. Luţerna ajunge culmea desvoltării prin al treilea an, când pro­duce cea mai bună sămânţă. Aceste scurte indigenări pot servi drept orientare chiar şi în privirea săminţelor, de care nu s’a făcut amintire. (Din programul „Seminarului Andreian“ pro 1889.) Demetriu Comşa. VARIETĂŢI. (Descoperirea comorilor împăraţilor Bizanţului.) Sultanul aurise demult vor­­bindu-se, că sânt ascunse pre lângă sfânta Sofia în Constantinopol comorile împăraţilor Bizanţului, şi de cuvânt a numit o comisiune, care să caute şi să le afle. Comisiunea s’a transportat la sf. Sofia, a cercetat şi n’a aflat nimic. A mai făcut cercetări în câteva biserici, s’a dus în urmă la sft. Irina. Aci observând zidurile de aproape, a găsit o uşe de peatră aşa de bine ascunsă, că nu fusese nici­odată observată. A deschis uşa cu mare greutate şi a dat preste o scară în pământ şi a ajuns într’o sală mare boltită cu bolovani de peatră şi în­­care erau înşirate lămpi cu bani de aur, mese în­cărcate cu obiecte, precum : coroane imperiale, sceptre, toate împodobite cu petri preţioase, aparţinând foştilor împăraţi ai Bizanţului. S'a găsit un copăcel de aur cu frunze de aur. în păsărele sânt mecanisme, care le făceau odinioară să ciripească, dar’ acum meca­nismele nu funcţionează. S’a găsit un leu de aur în mărimea naturală cu botul pe labe. Trebue să fie unul din cei doi, care erau puşi pe stîlpii porţii de onoare a palatului împăraţilor bizantini. Este de remarcat o şea de aur şi o armură a împăratului Constantin Paleologul. Sultanul a visitat sala comorilor. Acum comisiunea, presidată de marele vizir, face inventar de toate obiectele aceste, care au o valoare foarte mare. „Kaiser Walzer“ de loan Strauss. Că Ioan Strauss e încă tot regele valsurilor, o arată din nou şi „Kaiser Walzer“-ul, care atât în ce priveşte farmecul melodiei, cât şi instruirea pătrunzătoare şi ori­ginală se poate pune alăturea cu cele mai frumoase composiţiuni ale vestitului compositor din Viena. Valsul ântâiu se ridică şarmant preste pompoasa introducere în tempo de marş cu graţia sa neimitabilă şi întregul are timbrul neschimbat al geniului lui Strauss. „Kaiser Walzer“-ul, care a apărut în adjustare ele­gantă, are numărul operei 437! Ce bogăţie de putere de invenţie musicală. Preţul e de 1 fl. 20 cr. şi se află în librăria şi negustoria de musică a lui Polacsek din Timişoara. Se poate procura şi prelângă rambursă poştală ori prelângă trimiterea înainte a preţului. POSTA ULTIMA. (Telegramele c)iaruhii „Sieb.-Deutsch. Tageblatt“.) Sofia, 8 Februarie n. Conjuratorii au avut deja gata un tren separat pen­tru transportarea principelui preste gra­niţa. Un complice al lui Paniţa, un fost oficer rusesc, a fost mai înainte agent rusesc. — Principele şi marcă-sa pleacă la Filipopol. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Paris, 8 Februarie­­. Contele de Paris a abdicat în favorul fiiului său ducele de Orleans, care a devenit ieri majorean şi a sosit aici, aducând cu sine scrisoarea de abdicare a contelui de Paris şi o manifestaţiune cǎtre Francezi. El s’a insinuat la biroul de recrutare şi a cerut înrolarea dela mi­nistrul de răsboiu, dar­ a fost respins. S’a reîntors apoi la palatul ducelui de Lignes, de unde a fost arestat, dus îna­intea prefectului de poliţie şi transpor­tat în Conciergerie, unde a şezut prin­ţul Napoleon şepte ani întregi. El este tractat cu multă considerare. Guvernul e hotărît a aplica legea de expulsare, conform căreia reîntoarcerea oprită se pedepsesce cu închisoare de cinci ani. Sofia, 8 Februarie­­. Resultatele cercetării confirmă, că Paniţa şi soţii sei s’au fost conjurat a ucide pe prin­cipele, pe Stambuloff şi pe Mutkuroff. Doi miniştri de pe timpul capului în contra lui Alexandru încă sânt com­promită­ţi. Bucuresci, 8 Februarie n. Din Bulgaria se împărtăşesce, că în cele mai multe oraşe dunărene s’au desco­perit conjuraţiuni. Londra, 8 Februarie n. Până după ameazi s’au aflat 161 cadavre în minele de cărbuni din Aberystwith, Budapesta, 8 Februarie n. Casa deputaţilor. Weckerle presentă proiectul de lege cu privire la favoru­rile statului, car­e se acoardă pe seama întreprinderilor ce se înfiinţează pentru industria patriotică. Asemenea clădiri trebue să aibă cel puţin un capital fun­­daţional de cinci milioane, sunt scutite de timbre şi pe cincisprezece ani şi de date. Baross presentează proiectul de lege cu privire la favorurile pentru in­dustrii. Paris, 8 Februarie­­. Cu toate­ că a­sciuit, că prinţul de Orleans s’a aflat în Lausanne, guvernul nu a păzit graniţa. Prinţul ’şi-a văpsit mustaţele şi a sosit la Paris necunoscut împreună cu ducele de Lignes. Lăsarea lui în liber­tate, prelângă cuvântul de onoare, ’i­ s’a denegat. Foile republicane ţin, că tot lucrul e un cap teatral, cele monar­­chiste îşi exprimă admiraţiunea şi recu­­noscinţa. TRIBUNA Bibliografie. „Amicul Familiei“. Piar beletristic şi enciclopedic-literar cu ilustraţiuni. Apare în 1 şi 15 Z*­a fiecărei luni în Gherla. Impr. „Aurora“ p. A. Todoranu. Proprietar, re­dactor şi editor N. F. Negruţiu. Anul XIV. Nr. 2 de la 15 Ianuarie 1890. Cuprinsul: Simeon Bărnuţ (1808—1864), schiţă biografică (urmare). — Monumentul lui Simeon Bărnuţ. — Păruca, novelă originală de Iosif Popescu (urmare). — Cartea cântecelor, de Gaius Vallerius Catullus. Traducere de George Coşbuc. — Scârceituri vechi la anul nou, scrise cu peană modernă de mâna unui bătrân. 1890—MDCCCXC. De Argirobarbu (fine).— Ninge, poesie de V. B. Muntenescu. — Ilie, traducere din rusesce de Leo Tolstoi. — La mormântul bărbatului şi al părintelui (ilustra­­ţiune). — Idei şi reflexiuni. — Soartea vă­duvei, naraţiune umoristică. — Studii higie­­nice, de Dr. El. Elefterescu. — Diverse. — Glume. „Revista Catolică11. Periodic redactat de Dr. Vasilie Lucaciu. Apare la 15 și 30 a fiecărei luni în Baia-mare. Anul IV. Fasole. II. dela 30 Ianuarie 1890 cuprinde: 1. Sanctissimi Domini Nostri Leonis Divina Providentia Papae XIII. Allocutio habita in Consistorio secreto die XXX. Decembris An. MDCCCLXXXIX. 2. Misiu­nile catolice. 3. Cele trei fecioare negre din Africa­ ecuatorială (continuare). 4. Corespon­denţe (fine). 5. Revista contimporană. 6. Varietăţi. Elíráse din „Budapesti Közlöny“. Licitaţi­un­­e — 3 Aprilie st. n. a. c. imobilele lui Albert László de cătră judecătoria cercuală din U n­g v­a r. Concurs în provincie: — Contra Solomon Czigier în Szeg­­halm. Cncrs. cms. Sava Miskovic; massa crt. Béla Csánky. Term. de ins. 15 Martie; proed. de licuid. 9 Aprilie. Posturi vacante. — Un post de oficial de dare clasa a VI-a la perceptoratul reg. din Panciova. A se adresa în 14 ZU® autorităţile competente. — Un post de conducător adj. clasa a II-a de cărţi funduare la judecătoria cercuală din Szeghalm. A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de scriitor la judecătoria cerc. din H­u­s­t. A se adresa în patru săptămâni la autorităţile competente. — Un post de oficial de dare clasa a VI-a la perceptoratul regesc din S­ă­t­m­a­r. A se adresa în 14 Z*lB la au­torităţile competente. — Un post de servitor adj. la judecătoria cerc. din Nagy-Kát­a. A se adresa pănă în 18 Martie st. n. a. c. la autorităţile com­petente. — Un post de oficial de dare clasa a VI-a la perceptoratul reg. din Pojon. A se adresa în trei săptămâni la autorităţile competente. Călindarul Zilei. 28 Ianuarie (9 Februarie) 1890. Iulian: Efron Şirul. Gregorian: Apolonia. Soarele: răsare 7.16, apune 5.13 Buletin meteorologic. Sibiia, 8 Februarie, 6 oare dimineaţa. Presiunea »tmorf. în mm.­­Mediul lunar 727.1* Sosiţi in Sibiia. La 8 Februarie n. Hotel „Neufihrer ■. E. Poliak, M. Boháty şi Zim­mermann din Viena; Kauntz din Cluj; E. Wermescher din Reghinu 1-săsesc, comercianţi. Observat?: Omperatum dupft Celsiua Maximul ifi minimul de temperaturi Direcţie vântului Diferenţa din premium. 730.1 14.5 —4.2 —1.4 —4.6S Jria ţeară, 6 Februarie, 7 oare dimineaţa. Staţiunile: Presiun. atmoaf. In mmn. Tempera­tura Gel nins Budapesta . . 763 —3.2 Ven­tul direcția tăria 1 1 ..... NVî Sătmar . . 763 —5.2 MVî Cluj .... 766 —11.8V î Orșova . . . 765 -5.4V î Timișoara. . . 764 —1.0— — Arad .... 763 —1.5 sv3 Paneiova . . 762 —1.6V 1 Teatru orășenesc în Sîbiîu. Abonament. Suspendu Nr. 31. Duminecă. În 9 Februarie 1890. Pentru a doua­ oară: „Der Trompeter von Säkkingen“. Operă în 3 acte cu un preludiu de Victor E. Nessler. Abonament. Suspendu Nr. 32. Luni, în 10 Februarie 1890: „Das letzte Wort“. Scenă în 4 acte, de Francisc de Schoenthan, 3^“ Representată cu succes sensaţional la tea­trul din Viena. "3-JCS Econ­om­ic. Starea sem­en­aturilor. Rapoartele so­site la ministerul de agricultură de la 21 Ia­nuarie până la 2 Februarie n. anunţă ur­mătoarele asupra stării sămănăturilor: Sămă­nător­ile de toamnă. De-a stânga Du­nării au iernat acelea bine, au o coloare să­nătoasă verde; sub neauă s’au recules şi să­­mănături mai slabe.— De-a dreapta Dunării sămănăturile stau fără acoperement de neauă, au iernat bine, pe alocurea prin unele comi­tate s’au şi putrezit.— între Dunăre şi Tisa atât sămănăturile timpurii, cât şi cele târzii sunt verzi, sănătoase.— De-a deapta Tisei în regiunile situate mai jos neaua s’a topit, în cele mai deioase sămănăturile se află încă sub neauă; acele sânt în general mul­ţumitoare ; rapiţa e în frumoasă desvoltare.— De-a stânga Tisei cea mai mare parte a să­mănăturilor sânt fără de neauă; în comitatul Bihorului sămănăturile, în urma topirii zăpe- zii, sânt inundate de apă, altmintrelea se des­­voaltă favorabil, sânt viguroase şi prospere.— între Tisa şi Murăş sămănăturile au iernat bine; pe teritorul dintre Bega şi Timiş sânt inundate de apă; asupra altor stricăciuni mai mari nu se aud din nici o parte plângeri.— în Transilvania pănă acum au iernat bine sămănăturile.— Lipsă de nutreţ şi paie se simte preste tot locul, dar’ mai ales de-a stânga Dunării şi de-a dreapta Tisei. —«— Relaţiunile comerciale ale Austro- Ungariei cu Italia. Asupra relaţiunilor comerciale ale Austro-Ungariei cu Italia, „Pester Lloyd“ primesce din Milano o scri­soare, din care extragem următoarele: Re­­laţiunile comerciale ale ambelor state se des­­voarta favorabil, cu toate­ că nu se poate trece cu vederea, că pentru unele producte agricole şi industriale, în care Austro-Ungaria poate cel puţin concura cu alte state, s’ar pute ajunge o desfacere mai însemnată, dacă în această direcţiune s’ar da mai multă grije şi osteneală decum­ se întâmplă aceasta în faptă. în această privinţă ar trebui imitat exemplul altor state, care tind cu mai multă energie de a câştiga o parte mai mare la prevederea Italiei. Mai cu seamă Germania se sforţează tot mai tare de a câştiga productelor sale o trecere durabilă în Italia, a mers însă totdeaunea prea departe, deoare­ce tendenţa, de a câştiga prin preţuri mici întâietatea, lucru natural, s’a putut întâmpla numai pe contul calităţii productelor, care apoi n’au satisfăcut, aşa că a fost de lipsă o reîntoarcere la fa­bricatele mai solide ale Austro-Ungariei, în decursul celor doi ani din urmă transacţiunile co­merciale au fost foarte mărginite din causa investiţiunilor preste măsură, a răsboiului va­mal cu Frend­a etc., se aşteaptă însă stări mai normale şi atunci va fi cu putinţă de a cultiva cu mai mare încredere relaţiunile de schimb. Că acele, prelângă o cultivare cu îngrijire, sânt apte de o desvoltare mai departe, se vede din datele statistice asupra com­uni­­caţiunii dela 1 Ianuarie pănă la finea lui No­­emvrie 1889. După aceste, export­ul Aus­tro-Ungariei la Italia a fost: 68.984 hectolitri bere, 19.813 hectl. spirt, 89.467 măji m. zăhar, 17.765 m. m. cărbuni de lemn, 3.746.410 m. m. lemn de lucru, 47.856 m. m. material de hârtie de lemn, 24.552 m. m. mucava, 243.970 m. m. fer şi oţel de tot fe­lul, 22.418 m. m. mașini, 1.355.400 m. m. cărbuni de peatră, 51.687 m. m. sticlărie, 109.400 no. m. grâu, 554.465 m. m. alte cereale, 57.758 m. m. făină şi tărîţe, 17.592 m. m. poame uscate, 20.616 m. m. săminţe oleaginoase, 21.010 capete de cai, 25.078 vite cornute, 6765 capete de rîmători. Ex­portul Italiei la Austr­o-U­n­g­a­r­i­a în acelaşi period a fost: 31.280 hectic­ vin, 44.108 m. m. untdelemn, 21.210 m. m. cânepă brută, 24.357 m. m. marmoră lucrată, 256.994 m. m. portocale şi lămâi, 44.396 m. m. poa­me proaspete, 63.221 m. m. poame uscate, 7072 m. m. brânză ,7839 m. m. mărfuri de sticlă şi mărgele, 110.976 m. m. pucioasă rafinată şi brută. Preţul mărfurilor. Piaţa din Sîbi­u, 7 Februarie Grâu, hectolitru 76—82 chilo 6. 5.60. până fl. 6.40, grâu mestecat 70 pănă 74 chilo fl. 4.40 pănă fl. 5 20, săcara 70 pănă 75 chilo fi 4.30 pănă 4.70, orz 62 până 66 chilo fl. —.—, pănă fi. — —L­oves 42 pănă 50 chilo fl. 2.20 pănă fl. 2.80, cucuruzul 70 pănă 74 chilo fl. 3.40 pănă fl- 3.80, mălaiul 78 pănă 82 chilo fl. 4.56 pănă fl. 5.50, cartofi 68 pănă 70 chilo fl. ■—90 pănă fl. 1.10 semențe de cânepă 48 pănă 50 chilo fl. 3.— pănă 9.—, mazerea 76 pănă 80 chilo fl. 5.— pănă 5 50, lintea 78 pănă 82 chilo fl. 9.— pănă fl. 10.—, fasolea 76 pănă 80 chilo fl. 4.— pănă fl. 5.—, păsat de grâu 100 chilo fl. 14.— pănă fl. 16—, făină Nr. 3 100 chilo fl. 15.50, Nr. 4 fl­. 13.50, Nr. 5 fl. 11.— slănină 100 chilo fl. 48.— pănă fl. 56.—, unsoarea de porc fl. 56.— pănă fl. 60.—, său brut fl. 20.— pănă fl. 22.—, lumini de său fl. 32.— pănă fl. 33.— lumini turnate de său­ fl. 38.— pănă fl. 40.—, săpuna fl. 20.— pănă fl. 24.—, fân 100 chilo fl. 1.60 pănă fl. 2­­, cânepa fl. 30 — pănă fl. 32.—, lemne de foc uscate m. cub. fl. 2.60 pănă fl. 3.50, spirtul p. 100 L. % 55 pănă 60 cr., carnea de vită chilo 40 cr. carnea de vițel 30 pănă 45 cr., carnea de porc 44 pănă 48 cr., carnea de berbece — pănă — cr., ouă 10 cu 30 pănă 32 cr. Pig. 87­ ­ Bursa de mărfuri din Budapesta dela 6 Feb. 1890. Cursul pieței din Sibiiu. Bursa de Budapesta. Din 6 Februarie ut, u. 1890. Rentă de aur aug. 6%...................................... n n n n 4 °/0 ........ „ „ hârtie „5%...................................... împrumutul căilor ferate ing................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)........................................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing . (3-a emisiune)..................................................... Bonuri rurale ing.......................... .... „ „ „ cu ci. de sortare .... „ „ bânățene-timișene........................... „ „ „cu cf. de sortare .... n „ transilvane....................................... „ „ croato-slavone................................. Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . împrumut cu premiu ing....................................... Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . Renta de hârtie austriacă...................................... „ „ argint austriacă ... .... „ „ aur austriacă...................................... Losurile austr. din 1860 ...................................... Acţiunile băncii austro-ungare........................... „ „de credit ing......................... .» j p­r î­n austr........................... Scrisuri fonciare ale institut, de cred. și economii „Albina“... ............................................ Argintul ... ............................................ Galbeni împărătesei................................................. Napoleon­ d’ori........................................................... Mărci 100 imp. germane...................................... Londra 10 Livres sterling­................................ Bursa de Viena. Din 6 Februarie st. n. 1890. Renta de aur ing. 6°/0...................................... m n n n 4 °/0.............................. » v hârtie „ 5%....................................... Împrumutul căilor ferate ing................................. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)...................................................... Bonuri rurale ing.................................................... „ „ „ cu cf. de sortare .... „ „ bănăţene-timișene............................ Bonuri rurale „ cu cf. de sortare .... „ „ transilvane....................................... „ „ croato-slavone.................................. Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . împrumut cu premiu ing....................................... Locuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . Rentă de hârtie austriacă...................................... „ „ argint austriacă................................. „ „ aur austriacă...................................... Locuri austr. din 1860 ...................................... Acţiunile băncii austro-ungare........................... „ „de credit ing.............................. „ „ „ n austr. ..... Argintul...................................................................... Galbeni Împărătesei ................................................. Napoleon­ d’ori...................................................... Mărci 100 imp. germane...................................... Londra 10 Livres sterling­ ....... Redactor responsabil: Septimiu Albiul. Bursa de Bucuresci. 103.65 99.40 116 60 95.80 113.50 88.75 104.50 100 — 136.60 126— 88.75 89 — 110.25 176 50 933.— 350.25 324 70 102— 5.54 9.40 57.75 118.50 103.50 99.30 116.30 95.30 113.50 88.70 105.— 100 50 137 — 126 25 88.10 88.25 11000 176.75 934.­­ 349.50 324— 5.59 9.42 57.82 113.45 pJ • Prețul per 5« |5 Prețul per. ^Sndnțe s « |5 100 chilogr. 100 chilog ll dela pftnâP 0) O A dela pănă Grâu Bănățenesc nou 74— — 79— — Grâu dela Tisa 78 8.558.60 79 8.658 70 Grâu de Pesta 78 8.508.55 79 8.658.65 Grâu de Alba-regală 78 8.558 60 79 8.658.70 Grâu de Bácska 78 8.558 60 79 ___ ___ Unguresc de Nord 74— — 75— — Sâminte, vechi ori noua Soiul Gualitatea „or Uoot Prețul per 100 philogr. dela 1 pănă Săcară 70--72 7.958.20 Orz Nutreț 60—62 6506 85 n de vinars 62--64 7.158.--71 de bere 64—66 8 4010-Oves 39—41 7.457 — Cucuruz (porumb) bănuț. 75 4.956.— T) de alt soiu 73 4.854.90 Meiu 4.905.16 Hrifcă Grâu de primă. 6)8.36Lg 8.38 a r de toam.O 7.68 7 70 îi Cucuruz Maiu-Iun. ■g o 4.91 1° 5.92 £2n Aug. Sept. Mg ■ — f — oP. OvSs de primă. 7.52 7.54 de toam.OQi— s — Prodaofce âivem 8 o­ n Oureul dela pourt Sem. de trif. Lucerna antţureaaea 58 —62 -franceză— ... n italiană— — n roșie 58—41 — Oleu de rap. Oleu de in rafinat 43 5044-Uus. de porc dela Pesta 53.5054.— n dela țeară— Slănina sventată 41 —42—O re afumată 52.—52 501 Său 32.­32.50 s Prune din Bosnia, în bani din Serbia, în saci — — & n 12—12 50 Lictar slavon, nou bănățenesc 21.—22.-1-n ---.-----.---5 Nuci din Ungaria --.--­Gogoşi unguresei— — V sârbesci— - -­Miere brută 27.—28— n galbină străcunată 28—30— Ceară de Rosenau 120. 121. Spirt brut 12.5012.75 n Drojdiuțe de spirt, 15.2515.75 Din 8 Februarie st. n. 1890. Hârtie-monetă română . . Comp. 9.20 vând. 9.25 Lire turcesei.......................... „ 10.60 „ 10.66 Imperiali..................................... „ 9.60 „ 9.65 Ruble rusesci.......................... „ 1.27 „ 1.28 6 Februarie. — 4 care p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5% . . 99.*/« ---.--­ Renta română m­ort. 5% . . 98. V. --.-­ „ (Schuldverschreib.) . . ---.--­Oblig, de stat. C. F. R. 6°/0 . ---.--­---.--­Renta rom. (Rur. conv.) 6°'., . 102 — ---.--­ împrumutul municipal 5°/0 . . —.--­---.--­Scrisuri fune. rurale 7°/0 . . 102.*/, --.--­Scrisuri func. rurale 5°/0 . . 9655 --*--­Idem urbane 7%...................... 102 — ---.--­. 6°/6...................... 101 — ---.--­„ 5%...................... 93.*/, --.--­Banca Naț. (500 lei vărs. într.) 11.65 --.--­Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) 321 — --­--­Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărs.) 322.— --­--­S. cred. rapb. r. (250 lei vărs.) -----­--.--­Soc. r. de con. (250 lei vărs.) 105. -— Oblig. Casei Pensiunilor. . . 260— --­--­Agio........................................... Schimb 75 --.--­Londra 3 luni........................... 25 35 ---.--­„ cek ....... 25 35 ---.--­Berlin 3 Iuni........................... 122.30 ---.--­„ cek................................ 124 80 --.--­Paris 3 Iuni................................ 99.60 --.--­a cek...................................... 100.35 --.--­Viena ............................................ 209. 38 ---.---216­­/. ---.--­Agio........................................... ---.--­---.--­

Next