Tribuna, iulie 1890 (Anul 7, nr. 148-173)

1890-07-31 / nr. 173

Nr. 173 Atentatul asupra lui Crispi, în pro­cesul contra lui Caporali juriul a descoperit incapabilitatea de judecata acestuia. Caporali va fi predat unui institut de alienaţi. # Un duce hoţ. Don Ramon Ernán­­dez duce de­­Sevilla, fiiul unei dame de curte a exreginei Isabella, a fost pedepsit în 30 iulie de către tribunalul din Paris la închi­sor­e de 6 luni de­­zile, pentru­ că furase por­tofoliul cu bani al unei că­ireţe galante din circus. * Un nepot al lui Victor Hugo. Din Paris se scrie, că George Hugo, ale cărui în­şelătorii şi risipe au produs mare agraţiune, a fost pus sub curatelă. De curator s’a numit procurorul de stat Mance­au. « Cale ferată în Sahara. Consiliul de miniștri din Francia a decis să presente în sesiunea viitoare un proiect pentru construcția unui drum de fer Transsaharian. * Holera. Din Constantinopol se tele­­grafeaza, că în 6 August s’au ivit­ în Dscheddah 126 caşuri de holeră. Această boală înfiorătoare predomnesce în patru vilaete (districte). VARIETĂŢI. (Călătorule, pleacă-te pe mormântul meu.) înaintea unei judecătorii din Berlin s’a presentat deunări un găligan trenţeros, cu nasul roşu, cu ochii buhavi, cu glasul răgușit. Dânsul trebuia s£ răspundă la acusația, că a furat fiori de pe mormânturile cimiterului. Individul nu tăgădui faptul, ba încă-­l mărturisi în amănunt, adăogând însă, că cule­­gând flori de pe mormântul unde f­usese prins, nu făcuse cu aceasta decât îndepli­nise o do­rinţă a răposatului îngropat acolo. — Cum aşa? întreabă judecătorul. — Iată cum­ am citit pe peatra mormân­tului această inscripţie: „Trecătorule, pleacă-te pe mormântul meu şi culege o floare a a­min­­tirii“. Găliganul se credea sigur de achitare, căci inscripţia există cu adevărat pe peatra mormântului, însă judecătorul considerând, că individul nu rupsese numai o floare, ci mai multe, îl condamnă la două luni închisoare. (Medic prins în cursă.) Citim în „Universul“ următoarea nostimadă: „Iute, die doctor, d-na K. .. e bolnavă“, cu aceste vorbe un servitor năvăli deu­ăcji în cabinetul doto­rului Max W., cel mai talentat și, — fie zis în trecut, — cel mai frumos din Nyíregyháza. Doctorul își strînse iute in­strumentele și porni pe urmele servitorului, într’un pat albastru ca cerul stătea întinsă frumoasa bolnavă. Doctorul îi căută pulsul şi vă­ivi, că nu-­i lipsesce nimic, dar­ solind mania femeilor de a voi să z­ică din când în când că-s bolnave, el luă un aer serios şi declară, că trebue să o caute. Faţă cu doc­torul o femeie nu trebue să se jeneze; nu trebue să vă miraţi aşadar’, că hainele bol­navei erau în cea mai mare desordine. In momentul acesta însă o use se des­chise și bărbatul d-nei K. năvăli în lăuntru strigând: „In sfîrșit v’am prins, miserabili­­lorl“ în zadar doctorul se apără picând, că fusese chiemat la femeia bolnavă. „Ce bol­navă?“ strigă soțul, „seim noi de aceste, acum la moment vei lua o spadă şi te vei bate aci cu mine“. Cu aceste vorbe furiosul soţ presentă doctorului o părechie de săbii. Medicul W., care în vieaţa sa nu ţinuse în mână altă armă ucigătoare decât cel mult o lancetă, refusă să se bată. „Dacă nu te baţi te împuşc“, strigă energicul soţ; „te-am sur­prins în buduarul nevestei mele; sau te baţi, acum imediat, sau. .. plătesci pe loc 500 de fio­rini!“ Ca­ şi­ cum l'ar fi muşcat un şerpe, doctorul sări în sus. Căzuse aşadar’ pur şi simplu într’o cursă. Dar’ ce putea să facă? El numără 500 de fiorini şi plecă furios. Pe drum se întâlni cu poliţaiul oraşului, care aucjind de aventura aceasta, isbucni într'un hoi­ot de rîs: „Ai căt­at într’o cursă rafinată“, «zise el, „dar’ îţi scot eu banii*. Cihemă pe un gardist şi 4'8e doctorului să scrie un bilet cu următorul conţinut „Domnul meu! Vei binevoi a da aducătorului acestui bilet suma de 500 de fiorini plus 10 fiorini pentru visita ce am făcut bolnavei. în cas contrar, aducătorul îţi va presenta un mandat de arestare pentru d-ta şi pentru frumoasa d-tale soţie“. Gardistul plecă cu biletul şi se în­toarse cu 510 fiorini împreună cu o carte de visită dlui K., pe care era scris: „Dragă doctore, „ce dracu, nu înţelegi de glumă?“. „Canalie“ ! murmură poliţaiul, „acum doctore vino şi plătesce-­mi câteva sticle de şampanie!“ (Cât au costat rosboaiele?). „Admi­­ralty­ and Horse Guard Gazette“ dă, după doc­torul Engel, resultatele cercetărilor acestui statistician cu privire la câte vieţi omenesci şi câţi bani au costat răsboaiele şi expedi­ţiile principale dela răsboiul crimei încoace. El socoteşce, că în total au murit în aceste răsboaie 2.250.000 de vieţi omenesci şi s’au chieltuit 62.500.000.000 de lei în bani. Iată şi detailurile pe care le dă doc­torul Engel: Răsboiul Crimeei, 750.000 de oameni; 9.950.000 lei. Răsboiul Italiei din 1859 45.000 de oameni; 1.500.000.000 lei. Răsboiul Danez din 1864 3000 de oameni; 175.000.000 lei. Răsboiul succesiunii (1861—1864) 280.000 oameni pentru statele de Nord 22 miliarde 500.000. 000 iei; — 52.000 oameni pentru satele de Sud; 11 mil­iarde 500.000.000 lei. Răsboiul german din 1886 45.000 oameni; 1.650.000. 000 lei. Expediţiile din Mexico, China şi Cochin­­china 65.000 oameni; 1 miliard de lei. Răsboiul franco-german din 1870—1871 155.000 oameni pentru Francia; 15 miliarde de lei; 60.000 oameni pentru Germania. Insurecția sârbo-bulgară 250.000 oameni; 880.000. 000 lei. Răsboiul româno-ruso-turc 250.000 oa­meni; 5.625.000.000 lei. Răsboaiele din Africa-de-Sud 30.000 oameni; 43.750.000 lei. Răsboiul Ahfgan 25.000 oameni; 66 milioane 250.000 lei. (Varietate Hazlie.) Intre doi țerani. — Hei, Mateiu. — Ce? — Ce ai dat vacii tale deunăzi, când a fost bolnavă? — O litră de terbentină. A doua Dorofteiu întâlnesce din nou pe Mateiu. — Dar’ frumos m’ai sfătuit îi 4’se- Am dat vacii o litră de terbentină şi a murit. — Şi a mea tot de asta murise! adause cu linişte celalalt. Din public.*) Convocare. Onoraţii membri ai „Reuniunii a 11-a de îmormentare în Deva” sânt rugaţi a lua parte la a IV. adunare generală ordinară ce se va ţine la 5/17 August după ameazi la 4 oare, în sala primăriei. La ordinea ci­ei e: 1. Deschiderea și presidiarea adunării generale prin director; citirea procesului verbal, luat în adunarea generală premergătoare. 2. Citirea raportului general al 4-lea despre activitatea şi starea reuniunii de pe 1889 . 3. Citirea raţiociniului de pe anul 1889, re­­vizuirea lui prin o comisiune de 3., even­tual darea absolutorului. 4. Alegerea: a) directorului, b) secretarului, c) cassarului şi d) a 12 membri ordinari şi 6 suplenţi în comitetul administrativ, pentru periodul de 3 ani 1890—1892. 5. Propuneri, rugări sau apelate în contra ho­­tărîrilor luate de comitet, înaintate direc­torului, — cu vorba sau în scris, — premer­gătoare adunării generale cu cel puțin 24 de oare. 6. închiderea adunării generale prin noul di­rector. Din şedinţa comitetului administrativ, ţinută la 3 August 1890. August A. Nicoard m. p., Alexie Olariu m­. p., secretar, director. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta re­dacţia nu primesce răspunderea. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Belgrad, 11 August n. Ambasa­dorul Turciei a primit depu­tațiunea Sâr­bilor macedoneni, care și-a predat o petițiune cătră Sultanul în contra nu­mirii de episcopi bulgari în Macedonia. Bruxella, 11 August n. Adunarea delegaților partidelor de lucrători a ho­­tărât să trimită regelui o telegramă, prin care să se ceară sufragiul universal. Mai departe s’a luat hotărîrea, de a convoca în Septemvrie un congres, în care se va face propunerea pentru sis­tarea generală a lucrului. Roma, 11 August n. Cu prile­­giul alegerii de deputat restrinse pentru Roma a fost ales Antonelli cu 5362 în contra lui Barzilai, care a întrunit 4514 voturi. TRIB­U­N A Bibliografie. A apărut: Programa gimnasiului sup. gr.-cat. şi a şcoalelor normale din Beiuş pro anul 1889/90. Redactată de Ioan Buteanu, director şi profesor p. p. Beiuş 1890. Cu tiparul lui Iosif M. Muntean. Programa gimnasiului superior, pre­parandiei, normei şi şcoalei poporale de fetiţe din Blaj pre anul şcolastic 1889/90, compusă de Alexandru Micu, director gimnasial. Blaj, tipografia seminarului archidiecesan. 1890. „Revista Catolică“. Apare la 15 şi 30 a fiecărei luni în Baia-mare. Tipografia lui Mihail Molnár. Directorul periodicului Dr. Vasilie Lucaciu. Anul IV. Fascicolul XIV. dela 30 Iulie 1890. Sumar: 1. Propaganda ca­tolică în România (continuare). — 2. Credinţa. — 3. Cele trei fecioare negre din Africa ecua­torială (fine). — 4. Corespondenţe. — 5. Revista contimporană. — Varietăţi. Extrase din foi bisericesci şi scolastice. Posturi vacante: — în protopresbiteratul gr.-or. al Câm­penilor sunt de ocupat posturile de în­văţători în comunele: 1. Lăpuş, cu salar de 200 fl. şi lemne pentru încălzit. 2. Ponor­el, cu salar de 200 fl., cuartir şi lemne. 3. Neagra-de-jos, cu salar de 200 fl., cuartir şi lemne. 4. Lăzesci, cu salar de 150 fl. şi lemne pentru foc. 5. Peleş, cu salar de 150 fl. şi lemne pentru foc. 6. Poiana, cu salar de 150 fl. şi lemne pentru foc. 7. S­oh­o­doi, cu salar de 150 fl., cuartir şi lemne. 8. Săcătură, cu salar de 150 fl., cuartir şi lemne. 9. Cert­ege­a, cu salar de 100 fl., cuartir şi lemne. 10. Valea­ verde, cu salar de 100 fl. şi lemne pentru foc. Ce­rerile pentru vre­unul din aceste posturi să se adreseze pănă în 27 August st. v. a. c. la oficiul protopresbiteral gr.-or. în C­â­m­peni. Extrase din „Budapesti Közlöny“. Licitaţiuni: — 23 August st. n. mobilele lui Milutin Gruici, în Basahida, decătră executorul jud. din Chichinda-mare. — 3 Septemvrie st. n. imobilele lui An­­toniu Milancovici, în Bichiti, decătră ju­decătoria cerc. din Baia. — 25 August st. n. mobilele lui Ignatie Frankovits decătră executorul jud. din T a s n­a­d. — 22 Septemvrie st. n. imobilele lui Con­stantin Mesterovici decătră tribunalul reg. din Becicherecu 1-mare. — 21 August st. n. imobilele văduvei după Stefan Kassai decătră tribunalul reg. din Odorheiul-săcuiesc. Călindarul­­filei. 31 Iulie (12 August) 1890. Iub­itu: Eudochim. Gregorimi: Clara Soarele, răsare 4.46, apune 7.24 Buletin meteorologic. Sibiiu, 11 August n. 6 oare dimineaţa. Presiunea atmoflf. în mm. (Mediul lunar 725.4 T euiperatura după X­ elsing Maximul şi minimul de te­mpera­tură Direcţia viiunului Observată Diferenţa din prevină 724.1+1.4 +17.3 +87.8414.5 SV Din ţeară, 9 August n. 7 oare dimineaţa Staţiunile: Presiune a tiposf. în mun. Tempera­tura Celsius Vântul dirooţia tăria Budapesta 769 +18.3 NV 11 Sătmar . . 759 +21 2S 2 Cluj ....— — — — Orşova 760 + 21.28 1 Timişoara. 761 + 19.3 SV2 Arad .... 756 + 18.8 SV3 Panciova . . . 758 +23.0 NV2 Sosiţi in Sibiiu. La 11 August n. Hotel „Neufihrer“. Colonelul conte Pálffy din Sâmbăta. O. Pfalz din Sighetul­ Marmaţiei, S. Barth, E. Deutsch, Bleier, Somer şi C. Butz din Viena, co­mercianţi. Möss din Craiova. Hotel „Meitzer“. Baronul Szentkereszty, pro­prietar din Sân-Mărtin. C. Steiner, voiajeur din Viena. Holbein, controlor, S. Martignon, privatier, Ziegler, căpitan de cavalerie, Contele Spaller cu soţia, locotenent, Fr. Dengel, vicenotar, M. Schmiedt, privat­, Schwarz şi Schuller cu soţia, comercianţi, toţi din Mediaş. Leo­nardi, sublocotenent din Sighişoara. Fronius cu fiica din Mischen. Hotel „Habermann“. W. Konst, notar din Brateiu. CI e o u o m 1 c. Linia feratâ vicioală M.­Oşorhein — Reghinul săsesc a adus în anul 1889 un venit de 18.779 fl. 43 cr., mai mult ca în anul 1888 cu 3036 fl. 97 cr. — Camera comercială din Viena asu­­pra politicei comerciale. Citim în „Neue Freie Presse“ dela 9 August următoarele: Foarte remarcabile sunt expunerile, pe care le dedică camera comercială din Viena în raportul ei anual raporturilor comerciale ale monarchiei, în­­special, din punctul de ve­dere al orașului Viena regretă raportul răs­boiul vamal ce durează încă cu România. Pagubele acestui răsboiu vamal le poartă în faptă în prima linie capitala, pentru­ că un întreg şir de ramuri de industrie însemnate ale oraşului nostru posedau în România cel mai important loc de desfacere. Raportul constată, că nu se ia în consideraţiune atât de mult perderea în decursul duratei de pănă acum de patru ani a răsboiului vamal, cât îngrijirea, că noi pre lângă o durată mai lungă a luptei, în urma consolidării indus­triei naţionale române şi a încetăţeniră ce ocupă acolo teren solid a concurenţilor noştri, îndeosebi a Germaniei, vom perde pentru totdeauna această piaţă pentru noi indispen­sabilă. Aceasta se ilustrează şi prin cifre. Precând exportul Austro-Ungariei în Ro­mânia dela 153*9 milioane franci în anul 1883 a scăzut la 93*5 milioane franci în anul 1886 și la 50.8 milioane franci în anul 1888, exportul Germaniei în România s-a urcat dela 18*5 mii. fr. în anul 1879 la 90 mii. fr. în anul 1887. Camera comercială din Viena conclude din toate aceste, că res­tabilirea păcii politice-comerciale cu România e foarte de dorit. Camera accentuează însem­nătatea raporturilor politice-comerciale cât se poate de intime cu celelalte state orientale, îndeosebi cu Bulgaria, Egipetul şi Grecia, şi dă expresiune încrederii, că cu toată greuta­tea raporturilor comerciale în Europa, va succede a ajunge cel puţin cu Germania la încheierea unui tractat comercial cu tarif convenţional. Raportul camerei comerciale se ocupă şi cu efectul sistemului protec­­ţionist general, cu cartellele şi alte asemenea reuniuni. Ce priveste cartellele, raportul zice numai atât, că camera la învitarea ministrului asupra influenţei acestor asociări, întrucât ele se refer la obiecte ale trebuinţei ,sinice­ se exprime aprobator. Grelele pagube, care le au ca urmare asocierile ca „Kupfer-Ring“-ul francez, consorţiul de zahăr „Hausse“ în Mag­deburg şi „Main-Ring“-ul austriac, după­ cum expune raportul, impun consideraţiunea, că oare această procedere ce aduce pagube nu s’ar putea combate în calea legii. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 26 iulie 1890. Vamvuri lui Emberico, grâu 2800 hect., 12*20 lei. Vasmagicii lui Nicolopulo, grâu 3100 hect., 11*30 lei. Sarlas lui Politti, grâu 2470 hect., 11.65 lei. Gussi lui Kirschen, grâu 1640 hect., 12.5 lei. Sassu lui Wechsler, grâu 1000 hect., 11*30 lei. Sassu lui Vechsler, grâu 1000 hect., 1160 lei. Metacsa lui M. Cohen, grâu 1300 hect., 12-121/­ lei. Lom­bardo lui M. Cohen, grâu 2600 hect., 11*80 lei. Suditu lui M. Cohen, grâu 2000 hect., 12*— lei. Sgardelli lui Tud­os, grâu 2000 hect., 11*40 lei. L. Dreiffus lui Politti, grâu 3000 bt., 11*70 lei. Canica lui Peirano, grâu 1200 bt., 11*50 lei. Evloghio lui Peirano, grâu 1920 hect., 11*85 lei. Evloghio lui Peirano, grâu 2700 hect., 11*85 lei. Sgardelli lui Roth, grâu 3000 hect., 11*60 lei. Sgardelli lui Roth, grâu 1500 hect., 10*80 lei. Gro­svics lui Wolff, grâu 1500 hect., 1­1*12l­a lei. Gro­­sovics lui Sgardelli, grâu 1660 hect., 11*85 lei. Bach lui Roth, grâu 1880 hect., 11*75 lei. Bach lui Roth, grâu 1070 hect., 11*65 lei. Evloghio lui Roth, grâu 2100 hect., 11*80 lei. Evloghio lui Roth, grâu 1700 hect., 11*80 lei. Evloghia lui Roth, 1150 hect., 11*30 lei. Perlea lui Frischman, ra­­piță 600 hect., 14*75 lei. E. Cahen lui L. Mendl, porumb 15.500 hect., 6*57 l/a lei. Maris lui Kirschen, orz 4600 hect., 6*721/a lei Prețul mărfurilor. Tîrgul de rîmitori în Steinbruch, în 9 August n. s’au notta: unguresci bătrâni grei 46.— cr. pănă 45'/* cr., unguresci grei tineri 47.— cr. pănă 48‘/­ cr. de mijloc 46 cr., pănă 471 , cr., ușori 44— cr., până —.— cr., marfă țărăneacă, grea —.— cr. pănă 45.— cr., de mijloc 44.— cr., pănă 54.‘/s cr., ușoară 42.— cr., pănă 45.‘/s cr., române­sei, de B­akony grei 43.— cr., pănă 45.'/s cr., transito de mijloc —.— cr., pănă —.— cr., transito uşori —.— cr. pănă —.— cr., transito sâr­besci grei —.— cr., pănă —.— cr., transito de mijloc 47.— cr., pănă 48.— cr., transito uşori 47.— cr., pănă 47.*/2 Cr., îgrăşaţi cu li­lin­dă —.— cr., pănă —.— cr., per 4.°/, cumpărați dela gară. Pag. 691 Bursa (16 marian am Budapesta deia 9 August 1890. Cultul pieței din Sibiiu. Bursa de Budapesta. Din 9 August st. n. 1890. Renta de aur ung. 6°/0.................................................__ n n „ » 4%............................................101.90 „ „ hârtie „ 5%..............................................99.90 împrumutul căilor ferate ing................................115.60 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)........................................................ 97.90 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)......................................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (8-a emisiune)......................................................112.____ Bonuri rurale ing..........................................................89.40 n „ „ cu cl. de sortare .... —•— „ „ bănățene-timișene...........................—­— n „cu cl. de sortare . . . . „ transilvane...................................... „ „ croato-slavone.................................104 — Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . ..— Obligaţiunile desp. regaliilor................................97.— împrumut cu premiu ung.......................................141.— Losuri pentru regularea Tisei și Seghediu . . 127.60 Renta de hârtie austriacă............................................88.25 „ „ argint austriacă ... .... 89.50 „ „ aur austriacă...........................................108.75 Losurile austr. din 1860 ...................................... 145.— Acțiunile băncii austro-ungare........................... 980.— „ „de credit ung........................­ 358.75 „ „ „ „ austr........................... 307 60 Scrisuri funciare ale institut. de cred. și economii „Albina“ ... ...........................................102.— Argintul ... .............................................— Galbeni împărătesei................................................ 5.48 Napoleon­ d’ori........................................................... 9.19 Mărci 100 imp germane............................................56.65 Londra 10 Linvre­ sterlingi..................................116.— Bursa de Viena. Din 9 August st. n. 1890. Renta de aur ung. 6°/0..........................................— „ „ „ „4%.................................................101.45 „ „ hârtie „ 6°/........................................... 99.85 împrumutul căilor ferate ing................................116.75 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­ a emisiune)........................... ... 97.70 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)........................................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)......................................................111 76 Bonuri rurale ing..........................................................83.40 „ „ „ cn cl. de sortare .... —.— „ „ bănățene-timișene............................—.— Bonuri rurale „ cn cl. de sortare......................—.— „ „ transilvane.......................................—.— „ „ croato-slavone................................104.25 Despăgubire pentru dijma ung. de vin ...-----­împrumut cu premiu ing...........................................140.60 Locuri pentru regularea Tisei şi Seghedin . 127.75 Rentă de hârtie austriacă.................................. 88.30 „ „ argint austriacă ......................................89.60 „ „ aur austriacă..................................... 108 80 Losuri austr. din 1860 140.­­Acţiunile băncii austro-ungare........................... 980.— „ „de credit ung.............................. 358.75 „ „ „ „ austr............................. 307.60 Argintul...................................................... . . —.— Galbeni împărătesei................................................ 6.50 Napoleon­ d’ori...................................................... 9.20 Mărci 100 imp. germane............................................56.60 Londra 10 Livres sterlingi.....................................116.90 Redactor responsabil: Septimiu Albiul. Bursa de Bucuresci. S8 minte OS© 3 1 per Hect. Prețul per 100 chilogr. dualitatea per Hect. Prețul PB 100 chilo dela pănă dela păli' Grâu Bănăţenesc nou 74_ 79_ Grâu dela Tisa vechiu 78— — 79— — 78 7.107.25 79 7 207.35 Grâu dela Pesta vechiu 78— — 79— — „ „ „ nou 78 7.057 2.­ 79 7.157 30 Unguresc de Nord 74— — 75 1— — Seminţe, vechi ori none Soiul Oualitfttftft per Hect. Preţul per 100 chilogr. delepSnS Secară Orz Ovas Cucuruz (porumb) Mein Hrişcă Nutreţ de vinars de bere bănăţ. de alt soiu 70—72 60—62 62—64 64—66 39-41 75 73 5.75 5.56 6.— 7.30 6.15 5 66 5.55 0 — 5.80 7.10 8.25 6 30 5.70 6.60 S g « © 5 **©p. Grâu n Cucuruz Ovăs „ de primă, de toam. Aug.­Sept. de primă, de toam. Bani per 100 chilogr. 7.3 6.9! 5.6! 6.41 6 0i 0 l s . |l 1° * 7 37 6 94 5.65 6 42 604 Cursul Producte diverse Sola dela pănă Sem. de trif. Lucerna ungureasca 44.—48.­n franceză __ T. italiană_ — n roșie 32—34— Oleu de in rafinat 81.6082- Oleu de rap. Uns. de porc dela Pesta 51.-52 — i n dela ţeară— — & Slănină a­ven tată 395040.0 n afumată 60.—51.-1 Seu 36.-86— s Prune din Bosnia, în buți --.--__,_ n din Serbia, în saci_______Cn Lictar slavon, nou_ _ __ 1 n bănățenesc --.------.--­«H Nuci din Ungaria— --.--­Gogoşi unguresci— — n serbesci— . _ Miere brută________ n galbină străcunatâ 26 -27.— Ceară de Rosenan 127. 129. Spirt brut 14.—14.25 Tt Drojdiuţe de spirt 14.7515.25 Din 11 August st. u. 1890. Hârtie-monetă română . . Comp. 9.15 vând. 9.20 Lire turcesci.......................... „ 10.85 „ 10.62 Imperiali........................................... 9.35 „ 9.42 Ruble rusesci.......................... „ 1.3£ 1.37 9 August n. — 4 pare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1876 6°/o • • 103.25 --.--­Renta română amort. 5°/0 . . 99.— --.-­ „ (Schuldverschreib.) . . --.--­— .--­Oblig, de stat. C. F. R. 6u/0 . --.--­---.-­Renta rom. (Rur. conv.) 6"/„ . 100 •/« ---v--­ împrumutul municipal 5% . . —.-­Scrisuri func. rurale 7°/0 • • 104. V. --#-­Scrisuri func. rurale 6°/0 . . 97.90—--­ Idem urbane 7°/o...................... 105.— ---.-­„ «•/,...................... 104 — „ 5°/o..................... 95. >/« Banca Naț. (500 l lei vărs. într.) 12.03 --.-­Soc. Dacia-Rom. (250 Iei vărs.) 343 ./a Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs.) 347.— S. cred. mob. r. (250 lei vărs.) —.— —­Soc. r. de con. (260 lei vărs.) 119. — -----­Oblig. Cassei Pensiunilor . . . 204.— —.— Agio........................................... —.— — .— Schimb Londra 8 luni........................... —— —.— S ceh................................ —— .— Berlin 8 luni........................... —.— —.— „ cek.................................................. — .— Paris 3 luni................................ —.— —.— „ ........................... — — •— Viena........................................... —.— —.— Agio........................................... —

Next