Tribuna, iulie 1890 (Anul 7, nr. 148-173)

1890-07-24 / nr. 167

Nr. 167 întrunirea delegaţilor la 1891 într’un oraş fie din Elveţia, fie din Belgia. Mai multe Ziare democratice germane se ridică contra pre­­parativelor ce se fac la Chicago şi susţin, că Europa nu va trimite delegaţi în America. * Profeţirea timpului, în Anglia a socotit cineva, că perioda de ploi mari din vara aceasta şi cu deosebire precipitaţiunile atmosferice, care au făcut mari pagube în Anglia-de-Sud şi în Francia-de-Nord, au de a se atribui numai chiar conjucturii dintre Venus şi Mars. Pe basa acestei socoteli se poate spune înainte, că în Septemvrie 1891 încă este de aşteptat o asemenea periodă de ploaie. VARIETĂTI (O sărutare pedepsită conform legii.) Ţoc! ţoc! Domnul Williams Gordon din Montreal sărută deunăzi într’o grădină pu­blică buzele trandafirii ale logodnicei sale şi vice-versa buzele trandafirii ale iubitei sale sărutau deunăzi pe dl Williams Gordon din Montreal: ţoc!.. ţoc! .. ţoc !.. ţoc! .. în beţia fericirii lor, amanţii uitaseră şi cerul şi pământul. Ei nu vedeau, nu ambiau nimic, nici privighitoarea, care deasupra lor cânta cântece de dragoste, nici pe gardistul în­dărătul lor, care cu gura căscată şi cu ochii înholbaţi se uita la ei. Ce voia el? Cu ce drept îşi vîra el nasul în niste afaceri, care nu-­l priviau câtuşi de puţin? Tiptil, tiptil ei se apropia de părechia fericită şi cu o mână brutală înhăţa fără de veste gulerul lui Sir Williams Gordon Esquire din Mont­real, „în numele legii!“ tună el cu o voce teribilă la urechile celor doi amanţi, „în numele legii vă arestez!“ Protestări, ţipete, plânsete. .. toate degeaba. Ei fură conduşi la secţie şi închişi într’o celulă întunecoasă şi îngustă. După câteva ciasuri fură conduşi înaintea judecătorului, care considerând, că inculpaţii se sărutaseră într’un loc public, considerând, că o sărutare într’un loc public constitue o acţiune necuviincioasă, considerând, că para­graful cutare şi cutare din codul pontenesc pedepsesce delicte de asemenea natură cu o amendă bănească, considerând toate aceste, condamnă pe inculpatul William Gordon la 15 dolari, care pe complicea sa la 10 dolari amendă cătră stat. Sărutarea — un delict de competenţă a poliţiei! Grozav! (Bogăţia unui chiat­) „Progresul italo­­american“ publică următoarele notiţe: „World“ din New-York a celebrat cailele aceste al 7-lea an de când Iosif Politzer a devenit proprietarul şi directorul seu; în anul 1883 „World“ era pasiv şi acum, cu geniul r.­eprin­j.ctor al indrăsneţului seu proprietar şi prin valoarea şi activitatea redactorului şef, colonelul Cocherili, şi a altor cooperatori şi raportori, precum asemenea mulţumită diferitelor proceduri pentru combaterea concurenţei. Ziarul „World“ este unul dintre cele mai puternice Ziare din Statele­ Unite. Cifrele următoare arată: La 1 Maiu 1882 avea un tiragiu mediu de 22.300 exemplare Zilnic, în anul 1890 are un tiragiu de 340.000; inserţiunile şi anunţurile ce în anul 1883 abia atingeau cifra de 96.577 dolari, în 1889 se urcară la enorma cifră de 702.849 dolari, precând în cele dintâiu patru luni din anul curent a încassat 244.575. Hârtia Zarului în anul 1885 era de 1.423.228 livre, car’ în anul 1889 s’a urcat la 18.983.928 livre, şi maşinile ce atunci aveau o capacitate de 20.000 exemplare pe oară (8 pagine), acum au de 312.000 exem­plare pe oară (8 şi 16 pagine în acelaşi timp). Palatul uriaş, pe care Iosif Politzer ’l-a edificat de curând şi în al cărui stagiu superior, — al treisprezecelea, — se va instala tipografia şi redacţia Ziarului, e încă o dovadă despre succesul colosal neprevăzut şi aproape de necrezut al acelui Ziar­(Un non sein de sport.) în Apusul Europei, cu deosebire în Anglia, publicul, mai ales doamnele, au un nou soiu de sport: tragerea cu arcul. Acest soiu de sport delectează cu deo­sebire pe doamne şi copii. Se trage la ţintă la distanţă de 150— 300 metri. în Anglia nu vei găsi o sin­gură moşie, unde se nu vezi preste .* Pe soţia, fetele şi băieţii proprietarului plecând pe câmp cu arcul şi tolba cu săgeţi. Sportul acesta este cu atât mai reco­mandabil, cu cât el nici nu costă bani şi nici nu face vre­o pagubă, şi apoi se poate practica şi pe timp urât. (Siguranţa soţilor.) Un American ’şi-a patentat cailele trecute un corset menit de a apăra pe femei contra îmbrăţişerilor bărbaţilor. Corsetul are un fel de maşinerie, care la cea mai mică apăsare scoate o fluierătură de-­ţi ţine urechile. Ai crede, că auzi signalul de alarmă al unei locomotive. De acum înainte va trebui mult cu­­ragiu, ea se strîngi talia vre­unei dame, când scii, că într’un moment toată casa va fi alarmată. Din diferite motive însă credem, că in­ventatorul nu o să se procopsească cu corsetul seu musical. Un signal de alarmă, pe timpul îm­brăţişerilor, nu poate fi pe placul sexului frumos. Din public.*) .A­­pel. **) Fraţilor preoţi! Deşi stim, cu câte lipsuri materiale avem mulţi de a ne lupta, — pen­tru a ne împlini datorinţele şi a umple golu­rile proprii; dar, coincidând cu afacerile noastre private în societatea românească şi lipse ale cutărui membru al ei, în care a ajuns în oare­care chip, — doctrina impusă de marele măiestru al creştinătăţii apostolilor sei, — „să aibă dragoste între­olaltă“, credem, că din puţinul ce avem, ne poate împintena a ajuta şi ace­stui nefericit, măcar numai cu donarul vădu­vei din sf. evangelie, între vre-o 2000 de preoţi ai provinciei metropolitane gr.-or. române din Ungaria şi Transilvania a adus soartea, ca fratele nostru George Leucuţa, preotul gr.-or. român din Belin, comitatul Bihorului, pentru capriţiile soţiei, astfel discuţiunile sale cu dînsa, care ’l-a pă­răsit în chip ticălos încă în anul 1879, — să fie suspins dela oficiu şi beneficiu acum de un an prin vener, consistor districtual aradan ca for disciplinar de prima instanţă. A ape­lat causa la înaltul consistor metropolitan, pănă astăzi vedem, că nimic nu s’a deliberat asupra ei. Amărîtul confrate într’un timp de 14 ani a dus oficiul seu parochial cu punc­tualitate şi devoţiune, dar’ având parochie slabă, nimica n’a putut iconomisi pentru Zile negre, exceptând o restanţă de pretensiuni, care de fel nu ’i­ se încassează; apoi alte re­surse de vieaţă incompatibile cu posiţiunea sa şi demnitatea de Român nestricat n’a voit a primi. Cum a trăit de un an de Zile numai atot­­sciuitorul Dumnezeu poate sei. Nu va crede pu­blicul cititor, că administratorul parochial nici măcar un corn de prescură nu ’i-a îmbiiat spre hrană și consolare corporală de când e suspins. — Durere, această faptă, — aflându-se şi astfel de slujitori fenomenali la sf. altar al dlui Isus Christos, bună­oară ca un alt afin al său malcontent, care­­l-a clevetit defăimat, hulit şi necinstit prin publicitate, în „Lumi­nătorul“ din Timişoara Nr. 24 a. c., cu ne­dreptul, după­ cum se vede tot în aceeaşi foaie Nr. 31, şi necăutând, că prin acea faptă ne­­prejudecată a sa dă prejudiţiu superiorităţii bisericesci, ba potenţează şi mai tare bucuria adversarilor clerului românesc. Dar, aşa face aviditatea şi râncoarea: criterii ale oamenilor negri. Fraţilor preoţi! Toţi pentru unul şi sprijin reciproc. Să punem de alătare indo­lenţa şi indiferentismul şi să sărim în aju­torul acestui lipsit de mijloace de vieaţă, căci noi predicăm: Fericiţi sânt cei milostivi! Să sărim în ajutorul acestui confrate tensat de soarte, că ni­ e compatriot, ba cona­ţional ! Să-’i sărim într’ajutor amărîtului, că nu numai ni­ e conaţional, ci unul din tagma noastră, necăutând azi, că de ce confesiune! Să-’i sărim şi prin colecte în cercul cunoscinţei noastre, iubitor de umanitate şi filantrop, întru ajutor! !! Cugetând, cât ni-ar căde de bine nouă ajutorul altora într’o astfel de situaţiune po­somorită, avem speranţă, că acest apel nu va rămâne fără efectul dorit, şi atunci putem zice sfintei marce biserici creştinesci române, că ne iubim unii pe alţii. Rugăm pe cei cu inima simţitoare a tri­mite ofertele de caritate la adresa: loan Ca­­tena, paroch gr.-or. român în Csontaháza, p. n. Ökrös, cttul. Bihor, care va da socoteală publică despre ele şi le va da la destina­­ţiunea lor. Ciuntăhaz, în 19/31 Iulie 1890. loan Catena, Gavriil Bodnariu, paroch în Ciuntăhaz, adm. parochial în Rochia. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta re­dacția nu primesce răspunderea. **) Toate organele naționale s­unt rugate a re­produce acest apel. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“, Petersburg, 4 August n. Din incidentul jubileului de cinciZeci de ani, ministrul de răsboiu Wannowski a primit de la împăratul o scrisoare de fe­licitare, în care se accentuează, că pa­tria are fără îndoeală trebuinţă de o puternică organisare de armată, dar­ nu pentru scopuri agresive, ci singur numai pentru scutirea integrităţii şi a onoarei statului rusesc, pentru păzirea ne­preţuitelor bunuri ale păcii, pe care, cu ajutorul lui Dumnedeu, împăratul speră a o menţină încă timp îndelungat. TRIBUNA Bibliografie. „familia“. Apare în fiecare Duminecă în Oradea-mare. Proprietar, redactor şi editor Iosif Vulcan. Anul XXVI. Nr. 29 de la 22 Iulie (3 August). Cuprinsul: Tinereţe, ne­­buneţe, novelă de V. R. Buticescu. — Oarba, poesie de V. C. Botez. — Calea lui Traian în Moesia, azi Sârbia şi Bulgaria, de Dr. Al. M. Marienescu. — Sonet, după Petrarca, de loan Bocanici. — Istoria districtelor româneşci în Bănatul-Timişean, de V. Grozescu (urmare). — O candidatură, scene de moravuri elec­torale americane, de Marc Twain. — Cugetări. — Doine poporale de pe Lăcaş în Ardeal, culese de Vasilie Suciu. — Salon. Moşi pe groşi, fantasie de Gr. Mărunţean. — Pro­gramul adunării generale a societăţii pentru fond de teatru român. — Bonboane. — Place-’ţi, ilustraţiune. — Literatură şi arte. — Teatru şi musică. — Biserică şi şcoală. — Ce e nou ? — Oglinda lumii. — Călindarul săptămânii. Extrase din „Budapesti Közlöny“. Licitaţiuni: — 8 August st. n. imobilele lui Leonhard Böhm de cătră executorul jud. din Biserica- Albă. — 6 Noemvrie st. n. imobilele lui Fran­­cisc Müller, în Barabas, decătră tribunalul reg. din Beregszász. — 21 August st. n. imobilele văduvei Mil­a Vese­lin o v nâsc. VI ai nn tu decătră tribu­nalul reg. din C­hi­chinda-mare. — 21 Octomvrie st. n. imobilele lui Stefan Molnár, în Vari, decătră tribunalul reg. din Beregszász. — 2 Septemvrie st. n. imobilele lui Lupu Spiegel decătră judecătoria cerc. din Mun­­caciu. Edicte: — A se insinua pretensiunile în 45 de Zile. — la rămasul după George Buru (din Sipet) și George Ardelean (din Vucoveț), la tribunalul reg. din Timişoara. Posturi vacante: — Un post de conducător adj. de cărţi funduare cl. II. la judecătoria cerc. din St­rigon. A se adresa în 14­7 de lft autori­tăţile competente. — Un post de jude la tribunalul reg. din Z­om­bor. A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de subnotar la tribunalul reg. din N­e­u­t­ra. A se adresa în trei săptămâni la autorităţile competente. LOTERIE. Tragerea din 2 August st. n. Viena: 76 66 43 3 18. Timişoara: 44 84 90 33 14. Călindarul (zilele 24 Iulie (5 August) 1890. Iulian, Cristina. Gregorian: Mar. Schnee Soarele: răsare 4.38, apune 7.33 Buletin meteorologic. Sibiiu, 4 August n. 6 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. In mm.­­Mediul lunar 725.4 Observată Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură Direcţia vântului Diferenţa din preziuă 728.1 +0.1 19.6 +3.02 + 16.6S Din țeară, 2 August n. 7 oare dimineața Stațiunile: Presiune atmosf. In mun. Tempera­tura Celsius Vel direcția tur­băria Budapesta 764 +21.6 1_ — Sătmar . . . 763 +­22 2V 3 Cluj .... 767 +15 6V 1 Orşova . . . 764 +22.5s 1 Timişoara. . . 766 +23.2 sv3 Arad .... 765 +22.7V 4 Panciova .— +24.0 NV2 Sosiţi în Sibiiu. La 3 şi 4 August n. Hotel „Neufihrer“. Döring, profesor din Lipsea. E. Itöring, profesor din Viena. Dr. Schwarz din Murăş- Oşorh­eiu. Cumont, student din Viena. Timmerling, comerciant din Viena. Grossman, comerciant din Ilme­nau. Herczeg, privatier. Dr. Ferenczffy, advocat, ambii din Budapesta. A. Leonhardt, fabricant din Braşov. Ghiod­oiu cu familia din Craiova Brück, Schnabel şi I. Elger, comercianţi din Viena. Mazuria şi Gärtner, antreprenori din Braşov. Grün din Făgăraş. Hotel „Imperatul Românilor“. E. Bogdanffy, inginer din Budapesta. C. Ungar şi fiiul, căpitan din Sighişoara. Albert Feldman, voiageur d­n Viena. Z. Piso şi fiiul, senator din Sebeşul­ săsesc. Guiseppe Narkotti din Florenţa. Leontina Eckardt din Oradea­­mare. Sam. Kossay, subjude din Ocland. Max. Klaid, voiageur din Viena. Dominico Rubini din Florenţa. Zlate Sinkoff cu soţia, comerciant din Alexandria. C. Kusner, technic din Budapesta. Marin Condrescu, comerciant din Bucuresci. Hotel „Meitzer“. Maurer, maşinist din Ghiertan. L. Szabó, voiageur din Braşov. Nigrinyi, voiageur din Budapesta. S. Sziker, medic din Braşov. G. Müller, paroch din Basna. R. Miess, student din Braşov. R. Gaali, sublocotenent din Braşov. S. Deutsch, student, şi Enric Deutsch, comerciant, din Rév. E. Koch, pro­prietar din Micăsasa. Oscar Barcsi, student, Albert Barcsi, apotecar, din Oreştie. Andr. Müller, cojocar din Oreştie. A. Frende,şi fiii, consilier­ suprem de tribunal din Lemberg. Hotel „Habermann“. Ioan Maurer cu soţia, oficial jud. din Agnita.­ ­ c­op­ii o ni I c. Furnisarea pentru hergheliile de stat reg. ung. Cu privire la publicaţiunea asupra asigurării obiectelor de echipament şi montură etc. pro 1891, 1892 şi 1893 pentru soldaţii de la hergheliile de stat, ministrul de agricultură reg. ing. a încunosciinţat camera comercială şi industrială din Braşov, că ra­diul e de 5°/0. —*— Comunicarea cu autorităţile consu­lare ces. şi reg. Ministrul de comerciu reg. ing., prin exmisul din 23 Iulie Nr. 43.364, a însărcinat camera comercială şi in­dustrială din Braşov a atrage atenţiunea cer­curilor comerciale, că în interesul propriu al acelora se recomandă, ca corespondenţele cu autorităţile consulare ces. şi reg. să nu se adreseze persoanei funcţionarului conducător (consulului general, consulului sau agentului con­sular), ci totdeauna oficiului ca atare, deoare­ce prin acea procedere şi anume, dacă funcţio­narul respectiv într’aceea a fost transferat sau se află în concediu, resolvarea epistolelor în cestiune sufere de multe­ ori o mare întârziere. Cei interesaţi vor face deci bine a da aten­ţiunea cuvenită acestei încunosciinţări. —*— Transportul de animale vii. Mini­strul de comerciu reg. ing. a dispus, ca dela 1 August a. c. începând exportatorul trebue să arete pe adresa şi biletul de transport al expedărilor de animale vii în Austria şi Ger­mania, ce are de a face oficiul locului des­­tinaţiunii, dacă expedarea nu se poate face în timp de 24 de oare. Totodată s’a ridicat disposiţiunea, după care expedările de ani­male vii trebuiau să se facă expres, şi în viitor trimiţătorul are voe liberă de a face astfel de expedări în modul obicinuit sau „expres“. Furnisare pentru soldaţii corpului de matrozi ces. şi reg. Comanda militară ces. şi reg. a portului în Pola a escris pe Ziua de 30 Septemvrie a. c. o pertractare cu oferte privitoare la furnisarea de pănură de diferite specii de montură pe seama soldaţilor corpului de matrozi ces. şi reg. pentru anii 1891, 1892 şi 1893. De lipsă sunt diferite panuri, postavuri de lână, pânză de cânepă şi de bumbac. Publicaţiunea referitoare dim­preună cu conspectul de trebuinţă şi caietele ce cuprind condiţiunile se pot vedea în biroul camerei comerciale şi industriale din Braşov. —*— Losurile de stat din 1860. La tra­gerea losurilor de stat din 1860 ce a avut loc la 1 August n. s’au tras următoarele serii: 306 339 500 753 826 1077 1198 1261 1801 1870 1954 2002 2063 2280 2387 2432 2488 2510 2556 2594 2975 3034 3124 3207 3213 3674 3818 3839 3939 4085 4159 4299 4327 4348 4493 4728 4917 4923 4939 5645 5589 5810 5838 5913 5946 6041 6065 6173 6739 5810 6745 6782 6920 7207 7303 7696 7737 8023 8109 8455 8468 8641 8798 8987 9131 9325 9724 10001 10150 10302 10471 10509 10583 10621 10681 10693 11099 11233 11299 11303 11549 11700 11821 11845 11981 22077 12129 12135 12352 12529 12673 12837 13115 13120 13451 13458 13496 13527 13598 13835 13863 13937 14030 14247 14460 14475 14814 14884 14889 14921 14961 15308 15438 15563 15712 15814 15902 16224 16226 16268 16409 16446 16504 16672 16707 16786 17975 17115 17120 17246 17299 17450 17507 17569 17587 17766 17775 17779 18100 18262 18788 19003 19272 19432 19587 19612 19623 19661 19665 19684 19746. —#— Insolvențe. Reuniiunea credito­rilor din Viena anunţă următoarele insol­venţe: Eduard Hintz, negustor de pele în Késmárk; R. C. Buresch, negustor de mărfuri mixte în Hatzfeld; Hermina Mat- 1 e k o v i c h, modistă în Viena ; Daniil Schranz şi Leopold Kastl, croitor în Karlsbad; Francisc Wolny, producent de mărfuri de bumbac în Mistek. David Kan­ders­s, negustor de văpsea neîmprotocolat în Budapesta. Prețul mărfurilor. Tîrgul de rîmători în Steinbruch. în 31 Iulie n. s’au notta: unguresci bătrâni grei 45.— cr. pănă 45'/2 cr., unguresci grei tineri 47.— cr. pănă 48‘/2 cr. de mijloc 46 cr., pănă 471­­ cr., ușori 44— cr., pănă —.— cr., marfă țărăneacă, grea —.— cr. pănă 45.— cr., de mijloc 44.— cr., pănă 54.‘/2 cr., ușoară 42.— cr., pănă 45.‘/î cr., românesci, de Bakony grei 43.— cr., pănă 45.’/, cr., transito de mijloc —.— cr., pănă —.— cr., transito ușori —.— cr. pănă —.— cr., transito ser besei grei — .— cr., pănă —.— cr., transito de mijloc 47.— cr., pănă 48.— cr., transito ușori 47.— cr., pănă 47. ‘/a cr., îgrășați cu ligin­dă —.— cr., pănă —.— cr., per 4.°/0 cumpărați dela gară. Pag. 667 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 2 August 1890. Cursul pieței din Sibiiu. Din 4 August st. n. 1890. Hârtie-monetă română . . Comp. 9.15 vând. 9.20 Lire turcesci...................... „ 10.40 „ 10.50 Imperiali................................. „ 9.30 „ 9.40 Ruble rusesci................................ 1.34 „ 1.36 Bursa de Budapesta. Din 2 August st. n. 1890. Renta de aur ung. 6°/0........................................— „ „ « » 4°/0............................................101.85 „ „ hârtie „ 5%.............................................99.85 împrumutul căilor ferate ing................................115 50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)......................................... . . 97.90 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)......................................................—.— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)......................................................112.— Bonuri rurale ing.......................... .... 89.40 „ „ „cu cl. de sortare .... —•— „ „ bănățene-timișene...........................—•— „ „ „cu cl. de sortare .... —•— „ „ transilvane......................................—.— „ „ croato-slavone.................................104 — Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . —.— Obligaţiunile desp. regaliilor................................97.— împrumut cu premiu ing............................................139.50 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 127.50 Renta de hârtie austriacă...................................... 88 25 „ „ argint austriacă ... .... 39.50 „ „ aur austriacă...................................... 108 76 Losurile austr. din 1860 ........ —.— Acțiunile băncii austro-ungare........................... 980.— „ „de credit ung........................• 352.50 „ „ „ „ austr........................... 806.— Scrisuri fonciare ale institut, de cred. și economii „Albina“......................................................................102.— Argintul ... ..............................................— Galbeni împărătesei................................................. 6.48 Napoleon­ d’ori............................................................ 9.21 Mărci 100 imp. germane............................................56.75 Londra 10 Linvres sterlingi...................................116.— Bursa de Viena. Din 2 August st. n. 1890. Renta de aur ung. 6°/0.................................... —..— „ . . „ 47. 101.70 „ „ hârtie „ 5%............................................99.86 împrumutul căilor ferate ing.....................................115.25 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (1-a emisiune)........................... ... 97.70 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)........................................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune) .........................................................11175 Bonuri rurale ing..........................................................89.30 „ „ „cu cl. de sortare .... ..— „ „ bănățene-timișene.............................—.— Bonuri rurale „ cu cl. de sortare......................—.— „ „ transilvane.......................................—.— „ „ croato-slavone.................................--.— Despăgubire pentru dijma ung. de vin ...------­împrumut cu premiu ing...........................................139.80 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 127.75 Rentă de hârtie austriacă................................. 88.40 „ „ argint austriacă .....................................89.60 „ „ aur austriacă...........................................108.76 Losuri austr. din 1860 ...................................................... Acțiunile băncii austro-ungare........................... 982.­­„ „de credit ung.............................. 353.25 „ „ „ „ austr............................ 305.76 Argintul...................................................... . . —.— Galbeni împărătesei................................................. 6.50 Napoleon­ d’ori...................................................... 9.21 Mărci 100 imp. germane.............................................56.75 Londra 10 Livres sterlingi.....................................116.20 Sâminţe Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr.1 8 |w2 M Q Pi Preţul pe 100 chilo dela pănă dela pănă Grâu Bănăţenesc non 74— — 79 ___ Grâu dela Tisa vechiu 78— — 79 __— î­ n nou 78 7.207.35 79 7 307 45 Grâu dela Pesta vechiu 78— — 79— — n n n nou 78 7.157 30 79 7.257 40 Unguresc de Nord 74­­— — 75] —— Seminte. Cualitatea Prețul per Soiul Der Hect. 100 chilogr. dela j pănă Secară 70--72 5.806.05 01*9 Nutreț 60--62 5.505.75 n de vinars 62—64— — n de bere 64--66— — OvtSs 39--41 6.257 50 Cucuruz (porumb) bănăț. 75 5 655.70 n de alt soiu 73 5.555.60 Meiu_ _ Hrișcă »1 Grâu de primă. BA 7.2SO 731 â n de toam.O a 6.8­ s . 6.91 CucuruzA 9 0_ ||— |s r. Aug.-Sept.cS pb o " o 5.61el 5.67 Pt Ovăs de primă. 6.31E 6 39 V de toam. ©A6.01a 603 Cursul Product« divers« Soiu dela pănă Sem. de trif. Lucernă ungurească 44.—48.­n franceză— -­T. italiană— — n roșie 52.—34. -Oleu de in rafinat 13.—34 -Oleu de rap. Uns. de porc delaPesta 51.-51.50 i n dela țeară— Ba Slănină sventată (19 5040-o n animată 50.—51.—1 Său •55 —36.­§ Prune din Bosnia în i­uți --.-­________ Tt din Sârbia,în saci -----.-----­___ C. Lictar Blavon, nou _______,___ % n bănățenesc —.-----­-----.-----­l-t CL Nuci din Ungaria— -----.-----­Gogoși unguresci— — n serbesci— ______ Miere brută ----.____ ___,___ n galbină străcunată — .----­-----.------­Ceară de Rosenau ,2£. 126. Spirt brut 4.­14.25 n Drojdiuțe de spirt 4.7515.25| Bursa de Bucuresci. 2 August n. — 4 oare p. m. Cassa Renta rom. per 1875 5°/0 . . 103 25 Renta română amort. 5'/0 . . 99.— „ (Schuldverschreib.) . . ---.--­Oblig, de stat. C. F. R. 6 °/0 . ---.-­Renta rom. (Rur. conv.) 6°/„ . 100 »U împrumutul municipal 5°/0 • • --.--­Scrisuri func. rurale 7°/0 . . 104. V. Scrisuri func. rurale 5°/0 . . 97.90 Idem urbane 7°/0...................... 105.— „ 6°/o...................... 104.— „ 6»/„...................... 95.1­4 Banca Naț. (500 lei vărs. într.) 12.03 Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) 343­­/1 Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărs.) 347.— S. cred. mob. r. (250 lei vărs.) --­--­Soc. r. de con. (260 lei vărs.) 119 -Oblig. Cassei Pensiunilor. . . 264.— Agio........................................... ---­--­Schimb Londra 3 luni........................... ____ „ cek................................ _____ Berlin 3 luni........................... __t__ „ cek................................_ __ Paris 8 luni . . .____ „ cek......................................’_t_ Viena...........................................— Agio........................................... __t__ Ultim Redactor responsabil: Septimiu Al bl ui.

Next