Tribuna, octombrie 1890 (Anul 7, nr. 223-248)

1890-10-14 / nr. 234

Pag. 936 maghiară, nu o vor pută stîrpi nici­odată. Bărbaţii politici ai concetăţenilor noştri maghiari, dacă tocmai voesc să se ocupe cu „Gestiunea română“, pen­­tru­ ca să derive foloase patriotice în sensul cel adevărat dintr’însa, de alt capet, ar trebui să o apuce. Să nu o pună nici ca rîmă în unghiţă, dar’ nici ca obiect, prin care să-’şi arete grandeţa lor naţională, ca­­şi­ când ar vră să o pună în faţă cu „micimea“ şi „neînsemnătatea“ româ­nească. Pentru­ că, dacă vom sta să jude­căm drept, cu grandeţa naţională ma­ghiară singură nu stim, dacă se poate face vre-o ispravă în Europa. Mai că am sta să z zicem în monarchia austro-ungară. Eare „micimea“ şi „neîn­semnătatea“ românească dinaintea com­patrioţilor maghiari a crescut şi a de­venit însemnată şi are să cumpă­nească în viitor, cel puţin atâta cât a compatrioţilor, care caută încă cu dis­preţ asupra Românilor. Dar’ să nu ne facem instructori nechiemaţi. Mai bine să ne cugetăm, cum ar pută utilisa Românii „cestiunea ro­mână“, pusă în curs de oficiosul din Cluj, în favorul patriei. Va se­­face, nu numai pentru Români, dar’ pentru toţi concetăţenii, fără deosebire de na­ţionalitate. REVISTA POLITICA. Sibiiu, 13 Octomvrie st.­­ Afaceri interne. Opinia publică se ocupă tot mai mult cu afacerea botezurilor mestecate. „Pester Lloyd“ declară într’un entrefilet din numărul seu de alaltăseară: Cu toate­ că nu prea avem plăcere, de a continua o polemie fără sfîrşit, în caşul de faţă suntem firm hotă­­rîţi a nu lăsa lucrul într’atâta, ci a duce lupta şi mai departe pănă la desăvîrşita capitulare a ad­versarului. Declaraţiunile, pe care un z­iar din Budapesta le-a pus în gura ministrului­­preşedinte Szapáry cu privire la acea­stă afacere, sunt a­ fi desminţite de cătră „Nemzet“, organul guvernului, care află din isvor competent, că ministrul-pre­­şedinte de trei luni nu a mai convenit cu ministrul Galiamberti şi nici mai nainte, nici acum nu a avut o pasiune de a face asemenea declaraţi­uni. în Str­i­g­o n­­­u se face retragerea pe întreagă linia. „Budapesti Hirlap“ a fost autorizat din Strigoniu a declarat că împărtăşirea­­jirului clerical „Ma­gyar Állam“ cu privire la scrisoarea cardinalului Rampolla către primatele S­i­m­o­r a fost inexactă. Scrisoarea pri­­matelui cătră preoţimea din Pesta însă nu e un ordin, ci mai mult un răspuns la protocolul şedinţei de joi a deca­natului. în această scrisoare a decla­rat primatele, că el ia act de acel protocol, dar­ el nu a dat nici un ordin pentru nici un fel de mişcare. Şi într’o scrisoare a Zia­rului „Pesti Napló“ se ilustrează afa­cerea în acelaşi fel şi se accentuează în special, că cercurilor catolice normative nici prin minte nu li-ar trece a convoca un meeting şi că era vorba numai de o adunare a membrilor decanatului budapestan, spre a cere de la dietă o revizuire a articlului de lege 53 din 1868. Clericalul „Magyar Állam“, care pănă acum se privia de organul episcopatului, a mistificat deci întreaga presă şi a dat pe deasupra şi dovecii, că el nu se poate privi de or­ganul de publicitate al acestor cercuri. Dealtfel e foarte probabil, că oamenii din Strigoniu au abandonat idea unei lupte dintre stat şi biserică Incidentele din urmă confirmă părerea chiar a cer­curilor catolice, că cardinalul S­i­m­o­r , în urma vîrstei înaintate, cam demult nu se prea ocupă cu conducerea aface­rilor catolice. De aci vin şi multele os­­cilaţiuni în Strigoniu. Reacţiunea transacţiei ceho-germane asupra Ungariei. Respung­ând la un articol al z ja­rului „Pester Lloyd“, „Politik“ din Praga scrie, că transacţia ceho­­germană, luată în bătaie de joc de­­cătră Maghiari, va exercia negreşit o reacţiune şi asupra Ungariei şi că pul­sul, pe care transacţia trebue să-­l pro­ducă în Austria, de­sigur nu are să se oprească la ţermurii Laitei. Dacă mi­cuţa Laita ar fi un ocean, Maghiarii nu ar avă destulă putere, de a împedeca acestei mişcări Intrarea în ceealaltă parte a monarchiei. Şi cred ei doară, că atunci ar fi destul de puternici, spre a sub­juga şi mai departe naţionalităţile nemaghiare, cărora acum le pun pi­ciorul pe spate şi care formează majo­ritatea poporaţiunii din Ungaria? Con­­secvenţele transacţiei pot să fie pentru Ungaria mai penibile decât catastrofa de la Világos! întrevederi de diplomaţi. Din Berlin se telegrafează, că în­tâlnirea cancelarului imperiului C­a­p­ri­vi cu C­r­i­s­p­i va ave loc între 5 şi 9 Noemvrie în Milan­o, în călătoria sa spre Italia, C­a­p­r­i­v­i va atinge şi Mün­chenul. A­iatul „Italie“ împărtăşeşce, că cu prilegiul întrevederii dintre C­a­­­privi şi Crispi se va tracta şi de atitudinea statelor europene faţă cu sis­temul ultra-protecţionist al Americei­­de­ Nord, ceea­ ce s’a întâmplat deja şi cu prilegiul întrevederii diplomaţilor în Silesia. „Fănfuita“ e informată, că Ca­privi va aduce cu sine o scrisoare a împăratului Wilhelm cătră regele Italiei. Raporturile comerciale dintre Austro-Ungaria şi Germania. După informaţiuni, pe care le primesce „Kölnische Zeitung“, consul­tările, care s’au început între Austro- Ungaria şi Germania şi care decurg în mod favorabil, se vor termina cu sfîr­­şitul acestei săptămâni. Idea, de a în­cheia cu Austria o formală uniune vamală, s’a arătat de neexecutabilă şi a fost necondiţionat respinsă; s’a aflat însă de dorit a ajunge cu Austro-Un­garia cât mai în grabă la mai bune raporturi vamale, aşa că Germania va face concesiuni cu privire la vămurile agrare, car’ Austria cu privire la cele industriale. Germania e aplecată a re­duce actualele vămuri pe cereale în­trucât permit interesele economice ale Germaniei. Gestiunea patriarchatului din Constantinopol. „Agence de Constantinople“ pri­mesce următorul comunicat oficial. O anumită parte a presei se în­cearcă a schimonosi intenţiile guvernu­lui otoman în cestiunea privilegii­lor patriarchatului grecesc, făcând să se creadă, că guvernul are intenţia, de a lipsi patriarchatul de li­bertăţile, de care se bucură. Nimic nu e mai neexact decât aceasta, în hotă­­rîrea respectivă, comunicată şi patriar­­chatului, nu se reduc deloc libertă­ţile, pe care Sultanul le-a fost acordat patriarchatului pe calea graiţei. Din contră guvernul otoman preciseaza punctele până acum nesigure ale docu­mentului respectiv şi încă în favorul pa­triarchatului. Conferenţa partidului naţional. A vis! Conferenţa­­partidului naţional îşi va ţinti şedinţele ei din 27 şi 28 l. c. în sala de la „ împăratul Romanilor “. Data deschiderii şedinţei prime se va aduce la cunoştinţa publicului Luni di­mineaţa prin afişe. Domnii delegaţi, co­respondenţii şi raportorii de­­fiare, pre­cum şi publicul, pentru care sunt reser­vate legile şi galeria, sunt rugaţi a-­şi scoate biletele de intrare în sală, respec­tive biletele de lege şi galerie, de la dl Emil Verzariu mâne. Duminecă, de la 9—11 oare înainte de ameadi în odaia Nr. 10 dela „împăratul Roma­nilor” şi Luni dimineaţa dela 8 oare pănă la deschiderea şedinţei în restaura­­ţiunea aceluiaşi hotel. * Alegătorii cercului electoral al C­­­s­­nadiei ’şi-au ales delegat pentru con­ferenţa partidului naţional pe domnui Dr. Petru Ci­o­ran, medic iu­bilitu, în cercul electoral Mediaş- B­i­e­r­t­a­n - B­u­i­a s’a ales delegat pentru conferenţa naţională domnul Nicolae R­a­c­o­t­i­a, medic cercual în Şeica-mare. TRIBUNA CORESPONDENŢA „TRIBUNEI“. Comitatul Solnoc-Dobâca, în 18 Oct. 1890. (Icoana administraţiunii comitatense.) Fiind în călătorie, soartea m­e opri pe ziua de astă­ji la Dej, în locul pretorial al comitatului supranumit, unde venend o mulțime de bărbați adunați înaintea casei pretoriale, de pe al că­rui amvon atârna o flamură vechie toată sfâ­șiată cu colorile Transilvaniei, întrebai, că ce e? Doar’ este vre-o adunare? ’Mi­ se făcu cunoscut cu un da! Tresări numai­decât inima în mine, presimţind, că o să aud ceva nou, şi nici nu m’am înşelat, deoare­ce voind a afla un loc acomodat ca ascultător, intrai în sală, unde abia erau intraţi vre-o 4 inşi din mem­brii actuali, şi aşteptai cu încordare, că câţi membri români voiu vedea intrând afară de dl advocat Gh­eanu, veteranul luptător, pe care îl veciui la mijlocul mesei celei vertji, şe­­­jând singur pe un­­scaun şi frunzărind în statutele comitatului. într’aceea în vre-o 2 minute se umplu sala comitatului de membri, dintre care trei inşi s’au dus ca deputaţiune la dl comite-suprem bar, Carol de Bornemisza, spre a-’i învita la adunare. Acesta punct la 10 care a intrat în sală şi a fost primit cu „Éljen“ -uri. Corniţele, ocupându-’şi locul, salută pe membrii adunaţi şi înainte de citirea cata­logului despre agende făcu cunoscut mai ân­­tâiu înaltul rescript îndreptat cătră ministrul­­preşedinte despre înalta satisfacţiune pentru gratulaţiunile făcute din incidentul cununiei Archiducesei Maria Valeria, car’ după aceea co­rniţele făcu mai departe cunoscut, că s’a câştigat şi aşezat pe părete şi portretul antecesorului seu baron Desider Banffy, după care apoi se sculă dl Gl. Manu şi anunţă o interpelaţiune cătră vicecomitele. Mai ântâiu referă verbal vicecomitele Paul Szarvadi despre resultatele călătoriei sale la Arad din incidentul sărbătoririi celor 13 martiri. Finindu-se aceste, corniţele dete cuvânt­ului Manu spre a-­şi face inter­­pelaţiunea, care sculându-se, citi interpela­ţii­­nea următoare: „Din foile din Cluj am înţeles, că în acest comitat sunt stări insuportabile şi că aceste împărtășiri (finishes trebue să fie în­­temeiete, deoare­ce acele n’au fost com­bătute de locurile competente, din ceea­ se se poate conclude, că corespondentul «fiarului s’a informat din isvor sigur despre aceste stări insuportabile. Eu nu stiu din ce consistă aceste stări insuportabile, dar­ caşurile următoare sunt notorice şi anume : a) că în contra directorului de can­celarie al oficiului de vicecomite Antoniu Csonapfay a fost introdusă cercetarea dis­ciplinară şi el a fost suspendat de la oficiu pentru competenţe, pe care le-ar fi luat pe nedreptul cu prilegiul extrădării de paşapoarte, sau poate şi pentru alte abusuri; b) că pensionarea fiscalului comitatens Ioan Markus a fost luată spre seiinţă încă în adunarea generală din luna lui Maiu anul trecut, şi cu toate aceste, mulţumită Domnului ţine încă ocupat şi astăzi în deplină sănă­tate locul unui fiscal; c) că în contra vice comitelui, prin scrisori anonime, s’au atins grave abusări de oficiu, şi că pentru aceasta s’a efectuit cer­cetarea în contra corespondentului, nu se scie cu ce resultat; d) că dl vice comite a fost provocat prin o deputaţiune a-’şi părăsi postul de vice comite sau a se cere în pensiune din causa unor abusări de oficiu, sau din causa incapabili­tăţii sale; e) că sedria orfanală a comitatului şi cea a oraşului Dej încă nici aiii n’au asesori cualificaţi după lege; f) că la sedria orfanală comitatensă, din lipsa personalului de cancelarie sau din lipsa unei controle și supraveghieri suficiente, afacerile orfanale nu se resolvează și nu se expedează decât la termine de câte un­­ pătrar de an; g) că notarii comunali demiși pe cale disciplinară dintr’un cerc notarial se admit la concurs în alte cercuri notariale cu ex­cluderea concurenţilor c­alificaţi şi de bună reputaţie şi în felul acesta li­ se asigură alegerea şi celelalte. Rog pe­lustritatea Sa dl consilier regesc şi vice comite, ca în virtutea poziţiei sale oficiale, spre orientarea noastră, să ne spună, că în ce consistă toate aceste stări de lucruri, — și dacă o parte din acele ar fi adevărate, să ne spună ce are de gând să facă pentru înlăturarea lor? în felul acesta membrilor comitetului comitatens, după o tă­cere de aproape 15 ani, li­ se dă oca­zi­ma de a se interesa cu patriotism de stările adm­i­­nistraţiunii şi de a da mână de ajutor atât dlui comite suprem, cât şi dlui vicecomite, spre a se pune capăt fără amânare acestor stări abnormale“. Dej, 18 Octomvrie 1890. Gavriil Manu, membru In comitetul comitatens. După citire dl Manu îşi motivă interpe­­laţiunea, făcând apel la­­membrii founicipali, ca pe baza răspunderii obligatoare să arete pe viitor mai multă interesare pentru curmarea abuzurilor oficioase şi pentru regularea admi­­nistraţiunii. După aceste interpelatorul predă în scris interpelaţiunea dlui vicecomite, care sculându-se, asigură pe membrii comisiunii co­­mitatense, că stările administraţiunii nu sunt nesuferitoare, altcum la punctele specificate în interpelaţiune va răspunde numai la adu­narea viitoare, deoare­ce acum n’are cunos­­cinţă deplină despre cele atinse. La aceste îi replica interpelatorul, că ia deocamdată spre cunoscinţă acest răspuns nesatisfăcător şi regretă adânc, că dl vicecomite nu face descoperirile recerute, deoare­ce capul admi­nistraţiunii trebue să fie în tot momentul în curent cu căuşele referitoare la administra­­ţiune şi nu e permis a lăsa pe membrii co­misiunii cu răspunsul recerut în suspense şi în aşteptare. — Sub decursul acestora a fost o tăcere adâncă, abia şoptiau unii vecini între sine. E de regretat într’adevăr, dacă la punctele grave din interpelaţiune şe­ful administraţiunii deneagă răspunsul datorit pe timp îndelungat, pănă la proxima adu­nare. Când va fi aceea? Sau dl comite are lipsă de ani, pentru regularea unor grabnice cașuri ? Se poate și aceasta! — Și are și drept, căci sub sistemul actual, nimeni nu-i răspumlător de nimica, numai singur poporul contribuabil, care dacă nu plătesce dările, ira­­positele banesci apoi are să sufere execuţiuni nemiloase. Această observare am auifit-o chiar şi dela un magnat maghiar fost funţio­­nar înalt! într’adevăr e foarte regretabilă dene­garea răspunsului domnului vicecomite şi pen­tru înaltul minister de interne, căci dacă s’ar fi dat răspunsul recerut, după observările po­sibile ale interpelantului s’ar fi făcut lumină şi s’ar fi câştigat o oglindă transparentă pre­ste unele cause şi starea adevărată a admini­straţiunii, de care s’ar fi interesat poate şi dl ministru de interne! La punctul a) al interpelaţiunii, făcând cu­noscut în ordinea căuşelor domnul comite, că în locul lui Csomorai a substituit de director al cancelariei pe Paul Râcz, domnul Manu, luând spre sciinţă, făcu observarea intero­gatoare: că la administraţiunea politică nu se observă rangul amploiaţilor în cas de substi­tuiri ca la alte oficii de stat, d. e­ la finance, la tribunale etc. ? la care dl prefect răs­punse, că substituirea se ţine de dreptul seu şi poate denumi pe om­­ şi­ cine va afla de apt! Domnul prefect are tot dreptul, căci cine altul ar fi putut ocupa postul de direc­tor in cancelaria vicecomitelui, decât dl cu brânza în mână, deoare­ce fiind Csomofai morbos de 2 ani, tot noul denumit ’l-a sub­stituit și a incassat pentru Csomofai de fiecare pașaport câte 1 fl. 40 cr., car’ mai târziu 1 fl. 20 cr., — prin urmare buna cuviinţă încă a poftit o asemenea substituire ! Celelalte cause s’au primit mai toate en bloc, numai la rugarea poporului român din Sintereguţ pentru încuviinţarea cerută, ca obligaţiunile naturale să le poată converti şi preda bisericii greco-catolice, după propu­nerea respingătoare a comisiunii permanente, s’a sculat domnul fiscal Gr. Stetiu pentru apărarea causei drepte a poporului, — dar’ fără resultat, — căci ’i-au lipsit și dovezile recerute. In urma urmelor s’a citit oar’ propu­nerea motivată a veteranului G. Manu cu contextul următor: „Avându-se în vedere, că cercurile electorale pentru alegerea membri­lor comitetului comitatens, compuse în adu­narea generală a comitetului comitatens al co­mitatului Solnoc-Dobâca, ţinută la 9 Fe­bruarie 1889, în parte nu corespund­e­ lui 29 din articlul de lege XXI din 1889, în care hotărît se­­jice, că „cercurile electorale se compun de cătră însăşi jurisdicţiunea prin numirea co­munelor ce se ţin deolaltă“; contrar acestei disposiţiuni, mai multe cercuri electorale sânt compuse din comune, care zac în cele mai depărtate cercuri notariale, şi prin aceasta cetăţenii înzestraţi cu capabilitatea de alegere sânt cu intenţie lipsiţi de la exerciarea drep­tului electoral, ceea­ ce se poate dovedi între altele cu alegătorii din cercul notarial al Mo­­gocei, dintre care 200 îndreptăţiţi la alegere sânt siliţi să meargă la alegere în al 4-lea cerc notarial la o distanţă de 35 chilo­­metri. Având în vedere, că jurisdicţiunea nu poate ignora trebuinţa de a regula cercurile electorale, compuse în mod ilegal, cu provo­care la mai sus citatul §. 29 al art. de lege XXI, 1886 propun, ca onoratul comitet co­mitatens să fee hotărîrea . Regularea din nou a cercurilor electorale conform paragra­fului 29 din art. de lege 21. 1886 o ţine de necesară şi spre acest scop însărcinează pe vicecomitele comitatului să facă o repre­zentaţiune motivată la dl ministru de interne“. Dej, în 17 Octomvrie 1890. Gavriil Manu, membru în comitetul comitatens. Aceasta încă a rămas fără resultat faţă cu conscrierea poporaţiunii din anul 1891, după care se vor face noue cercuri electorala. Aşa cred, că domnul propunător încă a pre­simţit această eventualitate, a dorit însă totuşi a descoperi procedura ilegală cu cercul Mo­­gocei, unde alegători pur români sânt 300 la număr, şi cărora li­ s’a cuvenit a ave un cerc electoral deosebit, cum s’a fost făcut şi în anul trecut timp mai îndelungat, pe care Bánffy ’l-a desfăcut din cause, că alegătorii din acele co­mune, mai toţi nobili români, totdeauna au fost ales membri români pentru comisiunea comitatensă, ceea­ ce lui Bánffy­­i-a displăcut! Şedinţa apoi se încheia, retrăgându-se domnul comite între „élten“-uri şi un „să trăească!“ Călătorul. CRONICA, împărăteasa Elisabeta, după­ cum anunţă o telegramă din Roma, va sosi în una din zilele viitoare acolo, dar­ sub cel mai strict incognito. * O nouă ediţiune pentru disposiţiu­­nile organice ale armatei. „Verordnungs­blatt für das k. u. k. Heer“ cuprinde în nu­mărul cel mai recent o nouă ediţiune despre disposiţiunile organice ale armatei, din care extragem următoarele: După disposiţiunile organice pentru trupele de vânători, acesta consistă din regimentul de vânători tirolez şi din 32 batalioane vânători de câmp de sine stătătoare. Regimentul din Tirol cuprinde 12 batalioane de câmp, 3 batalioane de în­tregire și în cas de mobilizare 2 companii de stat-major. Fiecare batalion de vânători de câmp cuprinde câte 4 companii de câmp și 1 de întregire. Trupele de geniu consistă din 2 regimente, fiecare de câte 4 batalioane și fiecare batalion de câte 4 companii. Tru­pele de tren consistă în timp de pace din 3 regimente şi fiecare regiment din câte 5 divisiuni şi din o­m depot-cadreu de întregire. • Poate un deputat dietal să fie şi arendaş de regalii? Această cestiune a venit la desbatere în una din şedinţele trecute ale camerei deputaţilor din Budapesta. S’a în­trebat adecă, dacă e compatibilă posiţiunea de deputat al lui Sigmond Dezsö cu aron­­darea regaliilor. (E de însemnat, că acest deputat evreu e unul dintre cei mai mari regalişti din Ardeal; regaliile din comitatul Clujului şi Turda-Arieş sânt mai toate în mânile lui.­ Afacerea aceasta s’a predat comi­siunii de incompatibilitate, care va pertracta causa în şedinţa ei din 4 Noemvrie. Se spe­­rează, că comisiunea va decide, că deputatul dietal şi arândaşul regaliilor de stat nu poate fi o persoană. * în şedinţa representanţei orăşenesci a oraşului Sibiiu s’au pertractat cam ur­mătoarele lucruri mai de însemnătate: Direc­torul şcoalei de fete, Bell, înainte de închi­derea şedinţei a făcut moţiunea, şi anume, că ar fi necesară înfrumseţarea exteriorului tea­trului orăşenesc din dosul promen­irii. Mo­ţiunea se va pertracta la timpul seu. — Cu privire la determinarea contractului pentru cumpărarea „Sacristaiuu­lui preşedintele s’a aflat îndemnat a convoca o nouă şedinţă pe 10 Noemvrie a. c. — Ce se atinge de abatoriul orăşenesc s’au adus mai multe planuri şi pro­iecte de renovare. S’a hotărît anume reno­varea cămerilor pentru carne. în acest scop s’au evaluat spesele cu 2155 11. 56 cr. — în urma intervenirii comitetului de ajutorare al femeilor, oficiul de economie orăşenesc, la în­sărcinarea magistratului, a acordat pe seama celor păgubiţi prin foc din Vurpăr următoa­rele haine de pat în valoare de 125 fl., și adecă: 25 ţoale de iarnă â 2 fl., 25 ţoale de vară a 1 fl., 51­ saltele â 50 cr., 50 țepe­dee â 40 cr. și 50 perini k 10 cr. * Monumentul lui Radetzky. Lucrările , de edificare și sculptură pentru monumentul lui Radetzky sânt foarte înaintate. Pentru așezarea monumentului s’a săpat un foc în adâncime de 41­, metri. Ia 24 I. c. din causa prea curând sositului anotimp al iernii s’au sistat lucrările de edificare. * Incendii. La 22 I. c. a isbucnit un foc îngrozitor la ferestreul cu vapor din To­­poloveț al firmei Baiersdorf, Biach et Compagnie. Paguba se urcă la 10.000 fl. — Din Fălticeni, România, se anunță, că Luni un foc înfiorător a isbucnit în strada mare la dl Isidor Goldner, arzend mai multe case. Pagubele sânt însemnate. * Regele României s’a reîntors în 22 i. c. la Sinaia. Regina e așteptată acolo pe a4. Sâmbătă,­ în 25 i. c. * Jubileul lui Moltke. Idea unei ma­nifestaţii cu torţe în onoarea lui Moltke a pornit de la împăratul Wilhelm. în legătură cu această manifestaţie, academia de belle­­arte organisează un cortegiu costumat. • Nr. 234 Afacerea patriarchatului grecesc din Constantinopol. Incidentul patriarchatului din Constantinopol a produs o mare emoţiune în Grecia. Z­iarele ministeriale publică arti­cole violente contra Turciei. Ele fac apel la Rusia şi cer chiar Papei să vină în ajutorul bisericii persecutate. * Un exministru fugar. De­sigur așa ceva numai în Turcia se poate întâmpla! în Mercurea trecută fostul ministru turcesc de externe Sava-Paşa a luat-o la talpă, îmbră­cat mască, dimpreună cu un dragoman de la

Next