Tribuna, octombrie 1890 (Anul 7, nr. 223-248)
1890-10-14 / nr. 234
Pag. 936 maghiară, nu o vor pută stîrpi niciodată. Bărbaţii politici ai concetăţenilor noştri maghiari, dacă tocmai voesc să se ocupe cu „Gestiunea română“, pentru ca să derive foloase patriotice în sensul cel adevărat dintr’însa, de alt capet, ar trebui să o apuce. Să nu o pună nici ca rîmă în unghiţă, dar’ nici ca obiect, prin care să-’şi arete grandeţa lor naţională, caşi când ar vră să o pună în faţă cu „micimea“ şi „neînsemnătatea“ românească. Pentru că, dacă vom sta să judecăm drept, cu grandeţa naţională maghiară singură nu stim, dacă se poate face vre-o ispravă în Europa. Mai că am sta să z zicem în monarchia austro-ungară. Eare „micimea“ şi „neînsemnătatea“ românească dinaintea compatrioţilor maghiari a crescut şi a devenit însemnată şi are să cumpănească în viitor, cel puţin atâta cât a compatrioţilor, care caută încă cu dispreţ asupra Românilor. Dar’ să nu ne facem instructori nechiemaţi. Mai bine să ne cugetăm, cum ar pută utilisa Românii „cestiunea română“, pusă în curs de oficiosul din Cluj, în favorul patriei. Va seface, nu numai pentru Români, dar’ pentru toţi concetăţenii, fără deosebire de naţionalitate. REVISTA POLITICA. Sibiiu, 13 Octomvrie st. Afaceri interne. Opinia publică se ocupă tot mai mult cu afacerea botezurilor mestecate. „Pester Lloyd“ declară într’un entrefilet din numărul seu de alaltăseară: Cu toate că nu prea avem plăcere, de a continua o polemie fără sfîrşit, în caşul de faţă suntem firm hotărîţi a nu lăsa lucrul într’atâta, ci a duce lupta şi mai departe pănă la desăvîrşita capitulare a adversarului. Declaraţiunile, pe care un ziar din Budapesta le-a pus în gura ministruluipreşedinte Szapáry cu privire la această afacere, sunt a fi desminţite de cătră „Nemzet“, organul guvernului, care află din isvor competent, că ministrul-preşedinte de trei luni nu a mai convenit cu ministrul Galiamberti şi nici mai nainte, nici acum nu a avut o pasiune de a face asemenea declaraţiuni. în Strigo nu se face retragerea pe întreagă linia. „Budapesti Hirlap“ a fost autorizat din Strigoniu a declarat că împărtăşireajirului clerical „Magyar Állam“ cu privire la scrisoarea cardinalului Rampolla către primatele Simor a fost inexactă. Scrisoarea primatelui cătră preoţimea din Pesta însă nu e un ordin, ci mai mult un răspuns la protocolul şedinţei de joi a decanatului. în această scrisoare a declarat primatele, că el ia act de acel protocol, dar el nu a dat nici un ordin pentru nici un fel de mişcare. Şi într’o scrisoare a Ziarului „Pesti Napló“ se ilustrează afacerea în acelaşi fel şi se accentuează în special, că cercurilor catolice normative nici prin minte nu li-ar trece a convoca un meeting şi că era vorba numai de o adunare a membrilor decanatului budapestan, spre a cere de la dietă o revizuire a articlului de lege 53 din 1868. Clericalul „Magyar Állam“, care pănă acum se privia de organul episcopatului, a mistificat deci întreaga presă şi a dat pe deasupra şi dovecii, că el nu se poate privi de organul de publicitate al acestor cercuri. Dealtfel e foarte probabil, că oamenii din Strigoniu au abandonat idea unei lupte dintre stat şi biserică Incidentele din urmă confirmă părerea chiar a cercurilor catolice, că cardinalul Simor , în urma vîrstei înaintate, cam demult nu se prea ocupă cu conducerea afacerilor catolice. De aci vin şi multele oscilaţiuni în Strigoniu. Reacţiunea transacţiei ceho-germane asupra Ungariei. Respungând la un articol al z jarului „Pester Lloyd“, „Politik“ din Praga scrie, că transacţia cehogermană, luată în bătaie de joc decătră Maghiari, va exercia negreşit o reacţiune şi asupra Ungariei şi că pulsul, pe care transacţia trebue să-l producă în Austria, desigur nu are să se oprească la ţermurii Laitei. Dacă micuţa Laita ar fi un ocean, Maghiarii nu ar avă destulă putere, de a împedeca acestei mişcări Intrarea în ceealaltă parte a monarchiei. Şi cred ei doară, că atunci ar fi destul de puternici, spre a subjuga şi mai departe naţionalităţile nemaghiare, cărora acum le pun piciorul pe spate şi care formează majoritatea poporaţiunii din Ungaria? Consecvenţele transacţiei pot să fie pentru Ungaria mai penibile decât catastrofa de la Világos! întrevederi de diplomaţi. Din Berlin se telegrafează, că întâlnirea cancelarului imperiului Caprivi cu Crispi va ave loc între 5 şi 9 Noemvrie în Milano, în călătoria sa spre Italia, Caprivi va atinge şi Münchenul. Aiatul „Italie“ împărtăşeşce, că cu prilegiul întrevederii dintre Caprivi şi Crispi se va tracta şi de atitudinea statelor europene faţă cu sistemul ultra-protecţionist al Americeide Nord, ceea ce s’a întâmplat deja şi cu prilegiul întrevederii diplomaţilor în Silesia. „Fănfuita“ e informată, că Caprivi va aduce cu sine o scrisoare a împăratului Wilhelm cătră regele Italiei. Raporturile comerciale dintre Austro-Ungaria şi Germania. După informaţiuni, pe care le primesce „Kölnische Zeitung“, consultările, care s’au început între Austro- Ungaria şi Germania şi care decurg în mod favorabil, se vor termina cu sfîrşitul acestei săptămâni. Idea, de a încheia cu Austria o formală uniune vamală, s’a arătat de neexecutabilă şi a fost necondiţionat respinsă; s’a aflat însă de dorit a ajunge cu Austro-Ungaria cât mai în grabă la mai bune raporturi vamale, aşa că Germania va face concesiuni cu privire la vămurile agrare, car’ Austria cu privire la cele industriale. Germania e aplecată a reduce actualele vămuri pe cereale întrucât permit interesele economice ale Germaniei. Gestiunea patriarchatului din Constantinopol. „Agence de Constantinople“ primesce următorul comunicat oficial. O anumită parte a presei se încearcă a schimonosi intenţiile guvernului otoman în cestiunea privilegiilor patriarchatului grecesc, făcând să se creadă, că guvernul are intenţia, de a lipsi patriarchatul de libertăţile, de care se bucură. Nimic nu e mai neexact decât aceasta, în hotărîrea respectivă, comunicată şi patriarchatului, nu se reduc deloc libertăţile, pe care Sultanul le-a fost acordat patriarchatului pe calea graiţei. Din contră guvernul otoman preciseaza punctele până acum nesigure ale documentului respectiv şi încă în favorul patriarchatului. Conferenţa partidului naţional. A vis! Conferenţapartidului naţional îşi va ţinti şedinţele ei din 27 şi 28 l. c. în sala de la „ împăratul Romanilor “. Data deschiderii şedinţei prime se va aduce la cunoştinţa publicului Luni dimineaţa prin afişe. Domnii delegaţi, corespondenţii şi raportorii defiare, precum şi publicul, pentru care sunt reservate legile şi galeria, sunt rugaţi a-şi scoate biletele de intrare în sală, respective biletele de lege şi galerie, de la dl Emil Verzariu mâne. Duminecă, de la 9—11 oare înainte de ameadi în odaia Nr. 10 dela „împăratul Romanilor” şi Luni dimineaţa dela 8 oare pănă la deschiderea şedinţei în restauraţiunea aceluiaşi hotel. * Alegătorii cercului electoral al Csnadiei ’şi-au ales delegat pentru conferenţa partidului naţional pe domnui Dr. Petru Cioran, medic iubilitu, în cercul electoral Mediaş- Biertan - Buia s’a ales delegat pentru conferenţa naţională domnul Nicolae Racotia, medic cercual în Şeica-mare. TRIBUNA CORESPONDENŢA „TRIBUNEI“. Comitatul Solnoc-Dobâca, în 18 Oct. 1890. (Icoana administraţiunii comitatense.) Fiind în călătorie, soartea me opri pe ziua de astăji la Dej, în locul pretorial al comitatului supranumit, unde venend o mulțime de bărbați adunați înaintea casei pretoriale, de pe al cărui amvon atârna o flamură vechie toată sfâșiată cu colorile Transilvaniei, întrebai, că ce e? Doar’ este vre-o adunare? ’Mi se făcu cunoscut cu un da! Tresări numaidecât inima în mine, presimţind, că o să aud ceva nou, şi nici nu m’am înşelat, deoarece voind a afla un loc acomodat ca ascultător, intrai în sală, unde abia erau intraţi vre-o 4 inşi din membrii actuali, şi aşteptai cu încordare, că câţi membri români voiu vedea intrând afară de dl advocat Gheanu, veteranul luptător, pe care îl veciui la mijlocul mesei celei vertji, şejând singur pe unscaun şi frunzărind în statutele comitatului. într’aceea în vre-o 2 minute se umplu sala comitatului de membri, dintre care trei inşi s’au dus ca deputaţiune la dl comite-suprem bar, Carol de Bornemisza, spre a-’i învita la adunare. Acesta punct la 10 care a intrat în sală şi a fost primit cu „Éljen“ -uri. Corniţele, ocupându-’şi locul, salută pe membrii adunaţi şi înainte de citirea catalogului despre agende făcu cunoscut mai ântâiu înaltul rescript îndreptat cătră ministrulpreşedinte despre înalta satisfacţiune pentru gratulaţiunile făcute din incidentul cununiei Archiducesei Maria Valeria, car’ după aceea corniţele făcu mai departe cunoscut, că s’a câştigat şi aşezat pe părete şi portretul antecesorului seu baron Desider Banffy, după care apoi se sculă dl Gl. Manu şi anunţă o interpelaţiune cătră vicecomitele. Mai ântâiu referă verbal vicecomitele Paul Szarvadi despre resultatele călătoriei sale la Arad din incidentul sărbătoririi celor 13 martiri. Finindu-se aceste, corniţele dete cuvântului Manu spre a-şi face interpelaţiunea, care sculându-se, citi interpelaţiinea următoare: „Din foile din Cluj am înţeles, că în acest comitat sunt stări insuportabile şi că aceste împărtășiri (finishes trebue să fie întemeiete, deoarece acele n’au fost combătute de locurile competente, din ceea se se poate conclude, că corespondentul «fiarului s’a informat din isvor sigur despre aceste stări insuportabile. Eu nu stiu din ce consistă aceste stări insuportabile, dar caşurile următoare sunt notorice şi anume : a) că în contra directorului de cancelarie al oficiului de vicecomite Antoniu Csonapfay a fost introdusă cercetarea disciplinară şi el a fost suspendat de la oficiu pentru competenţe, pe care le-ar fi luat pe nedreptul cu prilegiul extrădării de paşapoarte, sau poate şi pentru alte abusuri; b) că pensionarea fiscalului comitatens Ioan Markus a fost luată spre seiinţă încă în adunarea generală din luna lui Maiu anul trecut, şi cu toate aceste, mulţumită Domnului ţine încă ocupat şi astăzi în deplină sănătate locul unui fiscal; c) că în contra vice comitelui, prin scrisori anonime, s’au atins grave abusări de oficiu, şi că pentru aceasta s’a efectuit cercetarea în contra corespondentului, nu se scie cu ce resultat; d) că dl vice comite a fost provocat prin o deputaţiune a-’şi părăsi postul de vice comite sau a se cere în pensiune din causa unor abusări de oficiu, sau din causa incapabilităţii sale; e) că sedria orfanală a comitatului şi cea a oraşului Dej încă nici aiii n’au asesori cualificaţi după lege; f) că la sedria orfanală comitatensă, din lipsa personalului de cancelarie sau din lipsa unei controle și supraveghieri suficiente, afacerile orfanale nu se resolvează și nu se expedează decât la termine de câte un pătrar de an; g) că notarii comunali demiși pe cale disciplinară dintr’un cerc notarial se admit la concurs în alte cercuri notariale cu excluderea concurenţilor calificaţi şi de bună reputaţie şi în felul acesta li se asigură alegerea şi celelalte. Rog pelustritatea Sa dl consilier regesc şi vice comite, ca în virtutea poziţiei sale oficiale, spre orientarea noastră, să ne spună, că în ce consistă toate aceste stări de lucruri, — și dacă o parte din acele ar fi adevărate, să ne spună ce are de gând să facă pentru înlăturarea lor? în felul acesta membrilor comitetului comitatens, după o tăcere de aproape 15 ani, li se dă ocazima de a se interesa cu patriotism de stările administraţiunii şi de a da mână de ajutor atât dlui comite suprem, cât şi dlui vicecomite, spre a se pune capăt fără amânare acestor stări abnormale“. Dej, 18 Octomvrie 1890. Gavriil Manu, membru In comitetul comitatens. După citire dl Manu îşi motivă interpelaţiunea, făcând apel lamembrii founicipali, ca pe baza răspunderii obligatoare să arete pe viitor mai multă interesare pentru curmarea abuzurilor oficioase şi pentru regularea administraţiunii. După aceste interpelatorul predă în scris interpelaţiunea dlui vicecomite, care sculându-se, asigură pe membrii comisiunii comitatense, că stările administraţiunii nu sunt nesuferitoare, altcum la punctele specificate în interpelaţiune va răspunde numai la adunarea viitoare, deoarece acum n’are cunoscinţă deplină despre cele atinse. La aceste îi replica interpelatorul, că ia deocamdată spre cunoscinţă acest răspuns nesatisfăcător şi regretă adânc, că dl vicecomite nu face descoperirile recerute, deoarece capul administraţiunii trebue să fie în tot momentul în curent cu căuşele referitoare la administraţiune şi nu e permis a lăsa pe membrii comisiunii cu răspunsul recerut în suspense şi în aşteptare. — Sub decursul acestora a fost o tăcere adâncă, abia şoptiau unii vecini între sine. E de regretat într’adevăr, dacă la punctele grave din interpelaţiune şeful administraţiunii deneagă răspunsul datorit pe timp îndelungat, pănă la proxima adunare. Când va fi aceea? Sau dl comite are lipsă de ani, pentru regularea unor grabnice cașuri ? Se poate și aceasta! — Și are și drept, căci sub sistemul actual, nimeni nu-i răspumlător de nimica, numai singur poporul contribuabil, care dacă nu plătesce dările, irapositele banesci apoi are să sufere execuţiuni nemiloase. Această observare am auifit-o chiar şi dela un magnat maghiar fost funţionar înalt! într’adevăr e foarte regretabilă denegarea răspunsului domnului vicecomite şi pentru înaltul minister de interne, căci dacă s’ar fi dat răspunsul recerut, după observările posibile ale interpelantului s’ar fi făcut lumină şi s’ar fi câştigat o oglindă transparentă preste unele cause şi starea adevărată a administraţiunii, de care s’ar fi interesat poate şi dl ministru de interne! La punctul a) al interpelaţiunii, făcând cunoscut în ordinea căuşelor domnul comite, că în locul lui Csomorai a substituit de director al cancelariei pe Paul Râcz, domnul Manu, luând spre sciinţă, făcu observarea interogatoare: că la administraţiunea politică nu se observă rangul amploiaţilor în cas de substituiri ca la alte oficii de stat, d. e la finance, la tribunale etc. ? la care dl prefect răspunse, că substituirea se ţine de dreptul seu şi poate denumi pe om şi cine va afla de apt! Domnul prefect are tot dreptul, căci cine altul ar fi putut ocupa postul de director in cancelaria vicecomitelui, decât dl cu brânza în mână, deoarece fiind Csomofai morbos de 2 ani, tot noul denumit ’l-a substituit și a incassat pentru Csomofai de fiecare pașaport câte 1 fl. 40 cr., car’ mai târziu 1 fl. 20 cr., — prin urmare buna cuviinţă încă a poftit o asemenea substituire ! Celelalte cause s’au primit mai toate en bloc, numai la rugarea poporului român din Sintereguţ pentru încuviinţarea cerută, ca obligaţiunile naturale să le poată converti şi preda bisericii greco-catolice, după propunerea respingătoare a comisiunii permanente, s’a sculat domnul fiscal Gr. Stetiu pentru apărarea causei drepte a poporului, — dar’ fără resultat, — căci ’i-au lipsit și dovezile recerute. In urma urmelor s’a citit oar’ propunerea motivată a veteranului G. Manu cu contextul următor: „Avându-se în vedere, că cercurile electorale pentru alegerea membrilor comitetului comitatens, compuse în adunarea generală a comitetului comitatens al comitatului Solnoc-Dobâca, ţinută la 9 Februarie 1889, în parte nu corespunde lui 29 din articlul de lege XXI din 1889, în care hotărît sejice, că „cercurile electorale se compun de cătră însăşi jurisdicţiunea prin numirea comunelor ce se ţin deolaltă“; contrar acestei disposiţiuni, mai multe cercuri electorale sânt compuse din comune, care zac în cele mai depărtate cercuri notariale, şi prin aceasta cetăţenii înzestraţi cu capabilitatea de alegere sânt cu intenţie lipsiţi de la exerciarea dreptului electoral, ceea ce se poate dovedi între altele cu alegătorii din cercul notarial al Mogocei, dintre care 200 îndreptăţiţi la alegere sânt siliţi să meargă la alegere în al 4-lea cerc notarial la o distanţă de 35 chilometri. Având în vedere, că jurisdicţiunea nu poate ignora trebuinţa de a regula cercurile electorale, compuse în mod ilegal, cu provocare la mai sus citatul §. 29 al art. de lege XXI, 1886 propun, ca onoratul comitet comitatens să fee hotărîrea . Regularea din nou a cercurilor electorale conform paragrafului 29 din art. de lege 21. 1886 o ţine de necesară şi spre acest scop însărcinează pe vicecomitele comitatului să facă o reprezentaţiune motivată la dl ministru de interne“. Dej, în 17 Octomvrie 1890. Gavriil Manu, membru în comitetul comitatens. Aceasta încă a rămas fără resultat faţă cu conscrierea poporaţiunii din anul 1891, după care se vor face noue cercuri electorala. Aşa cred, că domnul propunător încă a presimţit această eventualitate, a dorit însă totuşi a descoperi procedura ilegală cu cercul Mogocei, unde alegători pur români sânt 300 la număr, şi cărora li s’a cuvenit a ave un cerc electoral deosebit, cum s’a fost făcut şi în anul trecut timp mai îndelungat, pe care Bánffy ’l-a desfăcut din cause, că alegătorii din acele comune, mai toţi nobili români, totdeauna au fost ales membri români pentru comisiunea comitatensă, ceea ce lui Bánffyi-a displăcut! Şedinţa apoi se încheia, retrăgându-se domnul comite între „élten“-uri şi un „să trăească!“ Călătorul. CRONICA, împărăteasa Elisabeta, după cum anunţă o telegramă din Roma, va sosi în una din zilele viitoare acolo, dar sub cel mai strict incognito. * O nouă ediţiune pentru disposiţiunile organice ale armatei. „Verordnungsblatt für das k. u. k. Heer“ cuprinde în numărul cel mai recent o nouă ediţiune despre disposiţiunile organice ale armatei, din care extragem următoarele: După disposiţiunile organice pentru trupele de vânători, acesta consistă din regimentul de vânători tirolez şi din 32 batalioane vânători de câmp de sine stătătoare. Regimentul din Tirol cuprinde 12 batalioane de câmp, 3 batalioane de întregire și în cas de mobilizare 2 companii de stat-major. Fiecare batalion de vânători de câmp cuprinde câte 4 companii de câmp și 1 de întregire. Trupele de geniu consistă din 2 regimente, fiecare de câte 4 batalioane și fiecare batalion de câte 4 companii. Trupele de tren consistă în timp de pace din 3 regimente şi fiecare regiment din câte 5 divisiuni şi din om depot-cadreu de întregire. • Poate un deputat dietal să fie şi arendaş de regalii? Această cestiune a venit la desbatere în una din şedinţele trecute ale camerei deputaţilor din Budapesta. S’a întrebat adecă, dacă e compatibilă posiţiunea de deputat al lui Sigmond Dezsö cu arondarea regaliilor. (E de însemnat, că acest deputat evreu e unul dintre cei mai mari regalişti din Ardeal; regaliile din comitatul Clujului şi Turda-Arieş sânt mai toate în mânile lui. Afacerea aceasta s’a predat comisiunii de incompatibilitate, care va pertracta causa în şedinţa ei din 4 Noemvrie. Se sperează, că comisiunea va decide, că deputatul dietal şi arândaşul regaliilor de stat nu poate fi o persoană. * în şedinţa representanţei orăşenesci a oraşului Sibiiu s’au pertractat cam următoarele lucruri mai de însemnătate: Directorul şcoalei de fete, Bell, înainte de închiderea şedinţei a făcut moţiunea, şi anume, că ar fi necesară înfrumseţarea exteriorului teatrului orăşenesc din dosul promenirii. Moţiunea se va pertracta la timpul seu. — Cu privire la determinarea contractului pentru cumpărarea „Sacristaiuului preşedintele s’a aflat îndemnat a convoca o nouă şedinţă pe 10 Noemvrie a. c. — Ce se atinge de abatoriul orăşenesc s’au adus mai multe planuri şi proiecte de renovare. S’a hotărît anume renovarea cămerilor pentru carne. în acest scop s’au evaluat spesele cu 2155 11. 56 cr. — în urma intervenirii comitetului de ajutorare al femeilor, oficiul de economie orăşenesc, la însărcinarea magistratului, a acordat pe seama celor păgubiţi prin foc din Vurpăr următoarele haine de pat în valoare de 125 fl., și adecă: 25 ţoale de iarnă â 2 fl., 25 ţoale de vară a 1 fl., 51 saltele â 50 cr., 50 țepedee â 40 cr. și 50 perini k 10 cr. * Monumentul lui Radetzky. Lucrările , de edificare și sculptură pentru monumentul lui Radetzky sânt foarte înaintate. Pentru așezarea monumentului s’a săpat un foc în adâncime de 41, metri. Ia 24 I. c. din causa prea curând sositului anotimp al iernii s’au sistat lucrările de edificare. * Incendii. La 22 I. c. a isbucnit un foc îngrozitor la ferestreul cu vapor din Topoloveț al firmei Baiersdorf, Biach et Compagnie. Paguba se urcă la 10.000 fl. — Din Fălticeni, România, se anunță, că Luni un foc înfiorător a isbucnit în strada mare la dl Isidor Goldner, arzend mai multe case. Pagubele sânt însemnate. * Regele României s’a reîntors în 22 i. c. la Sinaia. Regina e așteptată acolo pe a4. Sâmbătă, în 25 i. c. * Jubileul lui Moltke. Idea unei manifestaţii cu torţe în onoarea lui Moltke a pornit de la împăratul Wilhelm. în legătură cu această manifestaţie, academia de bellearte organisează un cortegiu costumat. • Nr. 234 Afacerea patriarchatului grecesc din Constantinopol. Incidentul patriarchatului din Constantinopol a produs o mare emoţiune în Grecia. Ziarele ministeriale publică articole violente contra Turciei. Ele fac apel la Rusia şi cer chiar Papei să vină în ajutorul bisericii persecutate. * Un exministru fugar. Desigur așa ceva numai în Turcia se poate întâmpla! în Mercurea trecută fostul ministru turcesc de externe Sava-Paşa a luat-o la talpă, îmbrăcat mască, dimpreună cu un dragoman de la