Tribuna, ianuarie 1891 (Anul 8, nr. 1-25)

1891-01-15 / nr. 11

Nr. 11 Societatea academică „Junimea“ din Cernăuţi arangiază balul seu Joi în 24 Ianuarie (5 Februarie) 1891 în sala societăţii filarmonice. Cernăuţi, în Ianuarie 1891. Preşedintele de onoare: Baronul Alexandru Vasilcu. Preşedintele comitetului arangiator : baronul George Styrcea. Preşedintele socie­tăţii : Petru Ionescu.* Aniversarea unirii principatelor române. Citim în „Românul“: în seara de 24 ianuarie, aniversarea unirii principatelor, se va da un banchet monstru în capitală, când se va inaugura şi „Liga pentru uni­tatea culturală a Românilor“. * Memorandul studenţilor universi­tari din Bucuresci în cestiunea Românilor din Transilvania şi Ungaria, precum citim în „Românul“, e deja tipărit în patru limbi: ro­mână, germană, franceză şi italiană. Memo­randul e în formă de broşură, la care e adne­­xată o hartă a tuturor provinciilor, unde lo­­cuesc Românii.* Prințul moștenitor al României bol­nav. „Monitorul Oficial“ publică următorul buletin cu privire la boala principelui mo­ștenitor Ferdinand: Bucuresci, 10 Ianu­arie 1891. A. S. R. principele Ferdinand de ieri este atins de pojar. Caracterul boalei este blând şi cursul ei normal. Starea gene­rală satisfăcătoare. — Dr. Theodori. • Studenţii universităţii din Bucu­resci, precum citim în „Românul“, au decis a da o representaţie teatrală în beneficiul „Ligei pentru unitatea culturală a Românilor“. Mai mulţi studenţi vor juca o piesă tradusă din grecesce de dl Drago­­mi­res­cu: „Antigona“ de Sophocle. * Societatea „Alianţa română“ din Iaşi, după­ cum citim în „Românul“ s-a constituit definitiv acolo, în trei divisiuni şi anume: a) divisiunea economică, b) divisiunea comercială c) divisiunea industrială, cu subdivisiunile: 1) propăşirea industriei propriu 4­8 și 2) pro­păşirea meseriei, 3) propăşirea agriculturei, 4) întemeierea unei case de adrese. * Din „Magnum Etymologieum Ro­maniae“ a apărut făscioara III. din tomul II. Cuvintele, pe care dl Hasdeu le-a cuprins într’această făscioara, merg dela Ariciu pană la Asterdt. Aceaşi bogăţie de amănunte, aceeaşi profundă erudiţiune ca şi în făscioara precedentă. Filolog german la Românii-Mace­doiî'dni. Citim în „Românul“: Ni se comu­nică din Lipsea, că dl Dr. Gustav Weigand, cunoscutul cercetător al limbii Macedo-Ro­­mânilor, s’a întors anul acesta din a doua că­lătorie de un an şi jumătate ce a făcut prin mai toate locurile din Peninsula­ Balcanică pe unde se găsesc Români. Cu deosebire ,şi-a îndreptat cercetările sale filologice şi etnolo­gice asupra românilor din Epir, Tesalia, Gre­cia şi Istria. Asupra acestei călătorii, între­prinsă sub auspiciile academiei din Berlin şi a celei din Lipsea, domnia-sa a ţinut deja două conferenţe: una în societatea geografică şi alta în societatea filologică din Lipsea. Lau­dele ce li­ s’au adus din partea savanţilor membri ai acestor societăţi sunt toate măgu­litoare pentru dl Dr. Weigand. Noi dorim să vedem publicat cât de curând resultatul cercetărilor la care a ajuns dl Dr. Weigand, şi sperăm, că aceste cercetări vor arunca o lumină viuă asupra desvoltării limbii şi a Ma­­cedo-Românilor din Peninsula­ Balcanică. Acum dl Weigand se află în Paris, unde doreşte să facă cunoscinţă mai deaproape cu­­distinşii Francezi în filologia romanică. Dorim de­plin succes tinărului învăţat în preţioasele sale cercetări scientifice.* Despre boala prinţului Balduin, moştenitorul tronului belgian, se împăr­tăşesc din parte autentică următoarele: Prin­ţul părăsise palatul în 14­1 . Cu această ocasiune se răcise şi Sâmbătă dimineaţa sim­­ţia o indisposiţiune gastrică, prin care a fost silit a rămână în pat. Dr. Melis, medicul prinţului, nu era îngrijat deloc. Marţi se iviră semne de o uşoară aprindere de plu­­mâni şi Dr. Müller fusese chiemat la o con­­sultaţiune. Pănă jot la ameaeji boala luase un caracter îndestulitor şi se prevedea o mic­şorare însemnată a frigurilor. Deodată însă boala se schimbase într’o sângerare a rini­chilor şi doctorii cereau chemarea Drului Rommelaeres. Când apăru acesta la oa­rele 51/1 după ameatji la patul bolnavului, a cualificat atât el cât, şi colegii sei po­­siţiunea bolnavului de îngrijitoare, dar’ nici-decum de disperată. Cătră seară însă slăbiciunea se mărise şi medicii au hotă­­rît, ca bolnavului să­­i se dee sacramen­tele. Maiestăţile, făcându-li-se cunoscută sta­rea bolnavului, au venit în 8­­. c. pe la oa­rele 81/a dimineaţa la patul bolnavului şi s’au depărtat după­ ce medicii n’au exclus însănă­­toşarea prinţului. Pe la meciul nopţii însă boala s’a înăsprit într’un mod foarte îngri­jitor. Cătră 1 s/4 oare dimineaţa prinţul a răposat.* Palatul prinţului de coroană danez, după­ cum se telegrafează din Copenhaga, a fost în 23 i. c. înainte de a meaiji cuprins de flăcări. Focul a putut fi localisat numai după o oară. Cabinetul de lucru al princesei cu întreg mobiliarul, precum şi numeroase ta­blouri preţioase au cău­at prada focului. Re­gele şi prinţul Waldemar au apărut la locul focului.* Regina Natalia în Bucuresci. Din Belgrad se telegrafează cu data de 23 i. c., că colonelul Si­m­o­n­o­v­i­ci, mareşalul de curte al reginei Natalia, va merge în curând la Bu­curesci, pentru de a câştiga cuartir pentru regina, care la 1 Februarie va sosi acolo. • Inginerul Lutzki, care de present se află sub îngrijirea poliţiei, după cum se tele­grafează din Petersburg, în­­zilele viitoare va fi predat judecătoriei. Teatru. Joi seara s-a representat pe scena teatrului orăşenesc frumoasa operetă „Der Vaga­bund“, text de West şi Held, car’ musica de Carol Zeller. Musica dlui Zeller, care e preţuită pe toate scenele mari europene, a plăcut mult şi publicului sibi­an. Dintre actori au secerat aplause numeroase dl Pohl, dl Se e r i n g şi dl K o s w i t­z, de asemenea d-şoarele Rafael şi Dworak. Vineri am asistat la comedia „­Der Mann ohne Vorartheit“ de Sacher Ma­­soch, o piesă cam slabă şi lipsită de adevă­rata technică teatrală. A excelat la represen­­taţiune cu deosebire d-na Thomas­ Seld şi d soara Waldersee, eare dintre dii Bauer, Schön­tag şi D­ie­f­f­e­nbacher. Aseară a ospitat pentru întâia­ dată dl Max Kment, directorul teatrului din Pojon, în comedia lui Shakespeare „Rebela înfrânată“. Dl Kment are o figură simpatică, voce frumoasă şi un joc foarte bun. El a jucat pe Petruchio preste toată aşteptarea şi a fost des aplaudat şi chiemat pe scenă. D-sotia Toni Robe e ca şi făcută pentru rolul rebelei Catarina. Bine au jucat şi celelalte persoane şi anume dnii Romani (Baptista), Carl Dieffenba­­cher (Lucentio), Hans Bornstädt (Vicen­­tio), Iuliu Schöptag (Gremio) Robert Swoboda, Seeling şi Bauer, precum şi d-şoara Hulda Weinwarom (Bianca). Casa a fost plină. VARIETĂŢI. (Vulpea în curte.) Din Jitomir (Ru­sia) se anunţă un fapt ciudat. Acum trei ani câ felmarul Ivanov, care locuesce în apropiere de bariera oraşului, cum­pără dela un ţeran un puiu de vulpe. El crescu animalul, care se arăta foarte inteligent şi foarte ataşat stăpânului seu, într’o bună dimineaţă însă vulpea dis­pirit. Ea cedase instinctului de libertate şi fugise în pădure. Trecură doi ani de atunci şi Ivanov uită cu totul de vulpea sa, când i­eşind în­tr’o dimineaţă din iarna asta în curte, văd­u cu încremenire o vulpe mare stând în faţa porţii şi uitându-se la dînsul cu o privire prie­tenească. Ivanov vru să se repeadă în casă pen­tru a lua puşca, dar’ vulpea alergă după dînsul şi întră deasemenea în casă. Abia acum cârelmarul îşi aduse aminte de vulpea, care îi fugise acum doi ani. Se crede, că silită de foame şi de frigul excepţional ce domnesce acum în Rusia, vul­pea îşi amintise de vieaţa comodă ce o ducea la stăpânul ei şi se hotărîse să-­și sacrifice din nou libertatea. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Budapesta, 26 Ianuarie n. Ve­nitele de exploatare ale căilor fe­rate ungare pe anul 1890 au fost de 84.328.662, cu 4.680.398 mai mult ca în anul premergător. Viena, 26 Ianuarie n. în con­siliul ministerial de Joi s’a fost luat hotărîrea pentru disolvarea dietei imperiale, ceea­ ce a produs pretutindenea cea mai mare surprindere. Cu privire la motivele, care au îndem­nat guvernul la acest pas, se vorbesce, că pentru aceasta a fost normativă în prima linie desorganisarea parti­dului cehic. Nouele alegeri se vor face probabil în Martie. Praga, 26 Ianuarie n. Disol­varea neaşteptată a dietei im­periale a surprins toate cercurile po­litice. Toate partidele îşi explică acest act de stat în favorul lor. Bruxela, 26 Ianuarie n. Inunda­­ţiunile din provincie au pricinuit multe devastaţiuni. Mai multe suburbii din Bruxela sunt inundate. Apa cresce me­reu. Transportarea de virtualii se face prin luntriţe. Gelsenkirchen, 26 Ianuarie n. Se constată, că la catastrofa din mina „Hibernis“ au fost omorîte 52 per­soane. Roma, 26 Ianuarie n. Circulă faima, că în golful dintre Genua şi Spezia a urmat o erupţiune vulcanică. Messina, 26 Ianuarie in O mare lavină de zăpadă a distrus unsprezece care ţerănesc­ din Flo­rista; 7 persoane au fost ucise şi 4 vulnerate. TRIBUNA Bibliografie, „Foaia Ilustrată“. Apare în fiecare Du­minecă în „Institutul Tipografic“. Anul I. Nr. 2 de la 13/25 Ianuarie are următorul cuprins : Ateul. Poesie de Lucreţia Suciu. — Notarul Scurtu. Tip de Virgil Oniţiu (urmare). — Rip van Winkle. Din schiţele lui Washington Irving. Traducere din englezesce de Silvia P. Barcianu (urmare). — Remediul cel nou în contra tuberculosei. (Cu portretul Drului R. Koch.) — Biserică, şcoală, educaţiune. — Li­teratură şi sciinţă. — Teatru, musică şi arte preste tot. — Economie. — De toate şi de pretutindeni. — Cronica săptămânii. — Soiri personale. — Cruce magică. — Corespon­denţa foii. „Familia“. Apare în fiecare Duminecă în Oradea-mare, proprietar, redactor şi editor Iosif Vulcan. Anul XXVII. Nr. 2 de la 13/25 Ianuarie. Cuprinsul: Ce te uiţi? Poesie de Traian H. Popa. — Pită, slănină şi bani. Episod din anul 1848 de Ioan Macaveiu. — Credeam că e sfinţia ta. Anecdotă poporală de P. Dulfu. — Inundaţia. Novelă de Emile Zola. Tradusă de Ioan Rusu (urmare). — Doine poporale din Caraş-Severin, culese de Constantin Vodă. — Salon: Doina, de N. Cugler. — Bonboane. — Sachul Persiei (cu portret). — Literatură şi arte. — Teatru şi musică. — Biserică şi şcoală. — Ce e nou ? — Carneval. — Oglinda lumii. — Posta re­­dacţiunii. — Călindarul săptămânii. „Lumină Pentru Toţi“. Revistă pedagogică. Apare în Bucuresci odată pe lună în 64 pag. sub conducerea unui comitet compus din domnii Dr. B. Constantinescu, V. Gr. Borgovan, Th. D. Speranţă, P. Gârboviceanu, P. Dulfu, A. Lupul-Antonescul şi Ed­u D. Bălteanu. Anul VI. Nr. 7 pe Decemvrie 1890. Cuprinsul: Comitetul, de redacţie. — Copilul: Antâia găn­­găneală şi râsul copilului. Jucăriile copiilor. Cântecul copilului, de Dr. Barbu Constan­tinescu. — Şcoalele primare din Anglia, de Ioan G. Neamţu. — Lecţie de probă, tratarea unei descrieri în clasa I-a primară de C. Gră­­dinescu, institutor. — Sciinţa la îndemâna tu­turor sau vieaţa omului şi a animalelor etc., scrisă în formă de epistolă cătră o fetiţă de E. B. — Caracterul: Formarea caracterului după Smiles-Rudow (G. T.). — O inspecţie de şcoale de V. Gr. Borgovan. — Caracterisarea şcolarilor de V. Gr. Borgovan. — Tot cărţi didactice, de V. Gr Borgovan. — Maximele în­ţelepţilor pentru crescerea copiilor, de p. Ca­­tone. — Soarele rurale în Turcia de E. B. — Lecţie de probă din învăţământul real, de N. Petrescu, institutor.— Lucrul manual în şcoa­­lele sătesci, de N. Valeu, re­visor şcolar din jud. Brăila. — Didactica magna, de Amos Co­­menius, tradusă în românesce de Petru Gâr­boviceanu, doctor în filosofie, profesor de fi­­losofie la seminarul central şi de limba română la şcoala normală a societăţii din Bucuresci. Bătaia obicinuită în şcoale, este luată din raiu ? De un pedagog. — Bibliografii. LOTERIE. Tragerea din 24 Ianuarie st. n. Budapesta: 78 15 72 42 18 Călindarul zilei 15/27 Ianuarie 1891. Iulian: Cuviosul Pavel Tiv. ftregorinu: loan Chirst Soarele: răsare 7.26 apune 5.01 Buletin meteorologi®. Sibiiu, 25 Ianuarie n. 6 oare dimineaţa. Din ţeară 24 Ianuarie n. 7 oare dimineaţa. Sosiţi îa Sibiiu La 26 Ianuarie n. Hotel „Neu ihrer*. A. Kuhn din Stud ardt, 0. Münkerl din Nürnberg, S. Kiss din Budapesta, A. Brandelle, Fischer, I. Praschki şi C. Retzer diu Viena, comercianţi. I. Susan, privat din Viena. Presiunea atm­osf. in mm. (Mediu) lunar 756 9 Obserratii Diferenţa din Sta­tiun­ile: r­ecuperatura după (fals!» Presiune atraosf. în mm. Maximul ş­i minimul de temparaturft Tempera­tura Celsius Direcţia •sântului 728.7 +1.8 —58 —1.8-6.4 so Vântul direcţi­a tăria Budapest. . . 768 - 116 S­­î Sătmari 770 —12.3 sv2 Cluj .... 7 0 -1 6V 1 Orşova 768 — 12.2s 1 Arad .... 770 -13 > NO4 Panciova . . . 768 —16.8s 2 Teatru orăşenesc în Sibiiu. Marți, 27 Ianuarie 1891 . Abonament VIII. Representaţia 3. A treia representative de oaspe a directorului Max Ement din Pojon: „Don Carlos- Infant von Spanien“. Poem dramatic în 5 acts de Frideric de Schiller. JE eonom­ie. Acordare de favoruri din partea Statului. Ministrul de comerciu reg. ung. în înțelegere cu cel de finance a acordat, începând de la 1 ianuarie 1891 pe timp de cinci ani, întreprinderii de industria textilă a lui loan Bal­int din Aiud favorurile de stat stabilite în art. de lege 13 din anul 1890. Starea sem­ănaturilor în Ungaria. După rapoartele despre starea sămănâturilor în Ungaria, sosite la ministerul ungar de agri­cultură în timpul dela 11 până la 24 ian., sămănăturile, în urma temperaturii reci, îm­preunate cu neauă, ce durează de săptămâni, se află în partea cea mai mare a țerii sub un acoperemânt gros de zăpadă, care pe unele locuri a ajuns înălţimea extraordinară de 80 pănă 100 centimetri. Atât sămănătu­rile timpurii, cât şi cele târlii au ajuns cu puţine excepţiuni în stare bună sub zăpadă şi se vor face bune, după­ cum e de prevă­zut. —38— Exportul de vite în Germania. Mi­nistrul de agricultură reg. ung. face cunoscut, că guvernul reg. din Oppeln şi ministerul de interne din Würtemberga au conces, ca vite comute vii din Austro-Ungaria să se impor­­teze, sub condiţiunile deja cunoscute, în abea­­toriile din următoarele oraşe germane : Beuthen O.-S., Gleiwitz, Grottkau, Kreuz­­burg O.-S., Leobschütz, Myslowitz, Neustadt O. -S., Oberglogau, Oppeln, Ratibor, Ryboik, Bremen, Berlin, Bromberg, Magdeburg, Zeitz, Erfurt, Hannover, Celle, Münster, Frankfurt 1. Main, Wiesbaden, Köln 1. Rin, Braun­schweig, Lübek și Ludwigsburg. Importul în Berlin se poate face în fiecare Martă preste Oderberg şi Dieditz, în celelalte oraşe prusiene Mercuria preste Oderberg. Trans­portul de vite trebue să se anunţe în scris sau telegrafice în zi­ua premergătoare sosirii pănă la 8 oare seara. Lloydul austro-ungar. Precum citim în „Pester Lloyd“, Sâmbăta trecută s’au în­ceput în ministerul de comerciu reg. ung. consultările speciale între representanţii gu­vernului austriac şi ai celui ungar privitor la desfiinţarea convenţiei de sub­­venţiune existente. —*— împrumut de o sută mii Iei. Citim în „Românul“: Comuna urbană Tirgu-Neamţu­­din judeţul Neamţu este autorizată de a con­tracta de la cassa de depuneri şi consemnaţi­­uni un împrumut de 100.000 lei, cu procentele cu care împrumută această cassă, plătind prin anuităţi în ti­p de 25 ani cu venitele din resursele ordinare ale comunei, spre a servi la construirea unui stabiliment balnear şi captarea apelor minerale saline de pe locul din moşia Oglindi, proprietate a statului, ce­dat comunei prin legea sancţionată. Tîrgul de rîmători din Turnu-Severin, în tîrgul de rîmători dela Seve­rin au întrat dela 1 Aprilie şi pănă la 28 Decemvrie 1890 suma de 13.046 porci. Au fost transportaţi în ţeară 2798, în Austro- Ungaria şi în alte ţeri 111. Insolvenţă. Firma de manufacturi Iacob Spitzer et fiiul din Arad s’a decla­rat insolvenţă. Pasivele se urcă la 80.000 fl. Preţul mărfurilor. Piaţa din Braşov, dela 23 Ian. Grâu frumos hectl. fl. 6.4 , de mijloc 5.80, mai slab 5.40, grâu mestecat fl. 4.20, secară frumoasă fl. 4.20, de mij­oc d.hr, mai slabă —.—, orz frumos fl. 3.80, de mijloc 3.60, ovas frumos fl. 2 60, de mijloc 2.40, cucuruzii 4 20, mălaiul fl. 3.80, mazărea fl. 5.70, lintea. 6.80, faso­lea fl. 5.—, sămânță de in fl. 10.— , săm. de cânepă fl. 6.10, cartofi fl. 1.—, car­ea de vită p. chile 40 cr., carnea de porc 44 cr., carnea de berbec 28 cr. Tîrgul de rîmători în Steinbruch. In 24 Ian. n. s’au notat: unguresci bătrâni grei 43— cr. pănă 44 — cr., unguresci grei tineri 44 — cr. pănă 45— cr., de mijloc 44— cr. pănă 45— cr., ușori------cr. pănă------cr., marfă țerănească grea —.— cr pănă —.— cr., de mijloc 43— cr. pănă 44— cr., ușoară 42— cr. pănă 43— cr., românesci, de Bakony, grei------cr. pănă---------cr., transito grei, ------cr. pănă--------cr., transito de mijloc --------- cr pănă------cr., transito uşori---------cr. pănă---------cr., transito sârbesci grei 43- cr. pănă 44— cr., transito de mijloc 43— cr. pănă 44-- cr., transito uşori 411/, cr. pănă 421/s Cr., îngrăşaţi cu cucuruz — cr. pănă — cr., îngrăşaţi cu ghindă —.— cr., pănă —.— cr. per — cumpăniți de la gară. Bursa de Viena. Din 24 Ianuarie n. 1891. Renta de aur ing. 6°/0........................................—.— fl „ „ „ 4 */........................................104.15 „ „ hârtie „ 6°/o......................................100.70 împrumutul căilor ferate ing................................114.20 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)........................... ... 111.0 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune).............................................................97.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)................................................................... Bonuri rurale ing..........................................................90.20 „ „ croato-slavone................................104.25 împrumut cu premiu ing...........................................136.50 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 128.75 Renta un hârtie austriacă................................. 91. 0 „ „ argint austriacă J J........................91.36 „ „ aur austriacă.......................................108.56 Losuri austr. din 1860 •............................150 — Acţiunile băncii austro-ungare........................... 998 — „ „de credit ung......................... . 341.75 n n x) n austr. ..... 307.26 Argintul...................................................... . . ..— Galbeni împărătesei................................................. 5.41 Napoleon­ d’ori...................................................... 9­07 Mărci 100 imp. germane ...................................... 53 20 Londra 10 Livres sterlingi.................................114 30 Pag, 43 Bursa de marlurl din Budapesta dela 24 Ian. n. 18T. Cursul pieței din Sibiiu. Din 26 Ianuarie n. 1891. 1 S0minte st * ~ f" Îl Prețul per 100 chilogr. Oualitatea per Hect. Prețul P" 100 chil delap&nft dela pftn Grâu Bănățenesc vechiu 76— — 77. _ Grâu dela Tis»n 76 7 908.05 77 7.9 8.10 Grâu „ PestaV 76 7 858.— 77 7 903.0» Grâu de Al­ba-Reg. „ 76 7 908 05 77 7.958 10 n „ Baclea 76 7 908.05 77 7.958.10 Grâu ung de Nord 76 7.757.00 77 7.8 7.95 Sominte, Ovalitatea Prețul per vechi ori nous Soiul per Hect. 100 chilogr. dela pAnfi Secara 70--72 7.157 3 Orz Nutreț 60—62 6 656.90 îî de vinars 62--64 7 107 60 f) de bere 64—66 7.808.7. uves 39--41 6.9­­7 20 paeuruz (porumb) banat. 75 6 05 6.10 n de alt spin 73 d.—6.05 Mem 7.40 7 76 ' 1 riscă1 Grâu de primă. Eib8.072 8'9a T) de team.O7.7S 7.7/ C g * 8 Cucuruz Maiu-Iun. 1­06 1£ && 6.21 p. Ovăs de primă. »’g 6.9111 6 93 n de team. CU 1— a — Cursul Soiul de la pA i Sem. de trif. Lucerna ungureasca 41 —46.­17 roșie 46 —62.­Oleu de rap. rafinat 13 5034.— ©tins. de porc dela Pesta 52.—53—2a n dela;eară— _ Sao Slănină sventată 41 —41 50 © afumată 19.—50.o Bău 34 6035.­©P« Prune 28 —28 56 •3 Lictar slavon, nou 25.5026­ ©ua­n bănățenesc 24.—24 50 Miere brută ______ fl galbină strecurată 27.5028.50 Ceară de Rosenau 127. 128. Spirt brut 17.—17 50 » 1Drojdiuțe de spirt 8.5018.75­ Hârtie-monetă română . Lire turcesci . . . . Imperiali........................... Ruble rusesci . . . . . Camp. 8.95 vând. 9.06 » 10.20 „ 10.30 915 „ 9.2,5 1.30 „ 1.82 Bur»a de Budapesta. Din 22 Ianuarie n. 1891. Renta de aur ung. 6°/p ................................................ » »­­­ » 4°/o.................................103 95 „ „ hârtie „ 5«/0.......................................100.60 împrumutul căilor ferate ing................................114 75 Amortizarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (l-a emisiune)....................................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)...................................................... 97 75 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. Bonuri rurale ing.......................... .... 90.50 „ croato-slavone.....................................104 — Obligațiunile desp. regaliilor.......................................96.70 împrumut cu premiu ung.......................................18P.— Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 129.— Renta de hârtie austriacă........................... 91.25 „ „ argint austriacă.............................................91 25 „ „ aur austriacă................................ 108 50 Losurile austr. din 1860 ...................................... 150.— Acțiunile băncii austro-ungare ...... 993 — * „de credit ung.........................• 356 — » » n n austr............................ 307.40 Scrisuri fonciare ale institut. de cred. și economii „Albina“......................................................................102.­ Argintul ... ........................................................... Galbeni împărătesei................................................. 5 39 Napoleon­ d’ori........................................................... 9 03 Mărci 100 imp. germane.............................................56.15 Londra 10 Linvres sterlingi.......................................114.35 Pentru redacțiune responsabil: Andreii­ Balteşi Bursa de Bucuresci. 17 ian. n. — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5u/0 . 104 V. ---.--­Renta română amort. 5°/0 . . li 0 V. --.--­ „ (Schuldversehreib.) . . 86 Vi —.--­Oblig, de stat. C. F. R. 60/„ . 85 '/a ---.--­Renta rom. (Rur. eonv.) 6°/0 . ---.--­ împrumutul municipal 5°/0 . . 101.- --.--­Scrisuri func. rurale 7°/0 . . 102. 1/4 --.--­Scrisuri func. rurale 6°/0 . . 98 V, --.--­ idem urbane 7°/0...................... 102 V« ---.-­n 6°/o ..... 102 V, ---.--­. »*/...................... 95-, U --.--­ Banca Naț. (600 lei vărs. într.) 1470 Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) --­--­.8­40 Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărs.) --­.393 Soc rom. de reasig. ---.--­--.--­Soc. r. de con. (250 lei vărs.) ---. — .123 Oblig. Cassei Pensiunilor. 274---.--­Agio........................................... --.--­--.--­Schimb Loudra 3 luni........................... --­„ cek ... ... ---.--­---,--­ Berlin 3 luni........................... ---.--­---v--­» ......— --,--­Paris 3 luni................................ ---.---_#__ » cek...................................... -­--.--­ Viena ........................................... ---­âgio........................................... ---.--­

Next