Tribuna, mai 1891 (Anul 8, nr. 98-122)

1891-05-01 / nr. 98

Nr. 98 mai târlii chiar şi istoriei voiu da documen­tul, că eu nu m’am depărtat de el din bună­­voe“. De altă parte se vorbesce, că în Bel­grad s’ar afirma din unele părţi, că regina ar fi declarat ministrului-preşedinte, că ea pre­­liungă reservarea drepturilor sale ar fi hotă­­rită din libera şi propria ei voință a părăsi Serbia. Amenunte asupra prinderii lui Rizov. Asupra arestării lui Rizov, complice în omorul ministrului bulgar Bel­eff, (fiarele de dincolo aduc următoarele amenunte: în noaptea de 12 spre 13 c. v., oarele 4, comi­sarul gării Craiova, anume D. Ignătescu, a prins pe supusul bulgar Dimitrie Rizov, urmărit ca complice în asasinatul ministrului bulgar de finance Bel­eff. Rizov era însoţit de alt Bulgar, Cârstea Nazarov, şi amândoi aveau paşapoarte serbesci. La Rizov s-au găsit o bancnotă de 100 ruble, un revolver cu cinci focuri cu mânerul de sidef, două portrete cabinet ale maiorului Paniţa şi o cutie de cartuşe pentru revolver, car’ la Nazarov s’au găsit un revolver tot cu 5 focuri cu o cutie cartuşe şi 14 napoleoni de aur. Paşapoartele sunt liberate din Sârbia pentru Rusia din 7 c., insă dînşii s'au pus în tren dela Severin spre Bucuresci. Ambii prinşi sunt depuşi în arestul preventiv. Prim­­procurorul urmează instrucţiunea. * Din insula Corfu. O telegramă din Roma cu data de 10­­. c. anunţă: Conform depeşilor din Corfu plebea a atacat casele Ovreilor. Clerul ortodox e pe partea plebei. * Sinuciderea unui lord. O telegramă din Londra cu data de 6 i. c. n. anunţă: In „Hotel Custon“ s-a sinucis ieri lordul Ja­mes Douglas. Acesta era fratele mai tiner al marchisului de Quen­sb­er­ry şi al su­rorii sale Lady Florean­ce Dixie“. Despre această sensaţională sinucidere dăm următoa­rele amănunte: Cadavrul lordului James Douglas a fost aflat într’o cameră dela „Hotel Custon“, aproape de gara North Western Railway. Causa sinuciderii pare a fi un acces de nebunie. Lordul Douglas făcea parte dintr’o familie, în care mai toți mem­brii sunt excentrici, fratele seu şi sora sa Lady Floreance Dixie au dat mult de vorbit despre dînşii, şi ca oameni privaţi şi ca scriitori. înainte cu câteva 4’le de a se sinucide, lordul James Douglas petrecuse zece 4ile la pescuit, în Irlanda. în cursul că­lătoriei sale, la întoarcerea în Anglia, se ob­servase o incoherență mare în vorbele și pur­tările lui, astfel că la descinderea lordului la Holyhead, șeful gării însărcinase pe un im­piegat ca să-’l supraveghezie pănă la Londra. După descinderea în Londra, lordul se urcă într’o trăsură și — cu toate­ că locuia în oraş — se duse la hotel. Se închise în apartament şi-’şi târă gâtul. Despre acest mare aristocrat se scria într’o vreme foarte mult prin 4iare. El a fost acela, care fusese nu demult urmă­rit, pentru­ că în foaia de conscripţiune scri­sese, că nevastă-sa era măturătoare de stradă, car’ fiiul seu vâcsuitor de păpuci, născut în întunecimile Africei. Dealtmintrelea el era unul dintre cei mai străluciţi lorafi din An­glia; era foarte avut şi bine văitut. Deşi era cam excentric, totuşi motivele, care­­l-au în­demnat a-­şi tăia gâtul cu briciul, sânt ne­cunoscute.* Greva lucrătorilor belgieni. Tele­grame sosite din Liegia (9­­. c.) raportează următoarele: Autorităţile au arestat ieri patru conducători ai lucrătorilor din Bruxela. Din partea partidei socialiste se vor lăți în mai multe centre de lucrători apeluri, prin care se va ridica protest în contra concentrării trupelor în scopul împedecării grevei şi a în­frângerii revoltanţilor, în minele de cărbuni din Liegiu, Herstal, Jemappes şi Fillar o îm­bunătăţire a situaţiunii e visibilă.­­ Astăzi au fost duşi în temniţă 50 arestanţi. Institu­tele de corecţiune sânt tescuite cu arestanţi. Astăzji şi mâne vor avea loc mai multe mee­­tinguri în Searing şi Liegiu. Ministrul de in­terne şi ministrul de justiţie au plecat Inderet la Brxuela. Guvernorul a interzis ţinerea meetingurilor. Advocaţii radicali din Liegiu au format pentru lucrătorii arestaţi un co­mitet de apărare. Un lucrător s’a aruncat în rîu de frică, că va fi atacat de cavalerie, dar’ a fost mântuit.* Despre timp, în Ungaria timpul e în Vest ploios şi în Ost uscat. Pentru zi­i­lele vii­toare e de aşteptat în urma vânturilor estice un timp schimbăcios, aplicat spre ploaie și spre o decrescere însemnată a temperaturii. * Descoperirea unui nou cornet. Obser­­vatoriul din Paris a fost avisat telegrafice de la New York despre descoperirea unui nou cornet de cătră astronomul Wolf. Acest nou corp se îndreptează, fece Americanul, cu o iuțeală mare spre sistemul nostru planetar cu 22/76 grade. * Rectificare: în corespondența noastră din Lugoj, publicată în nr. 94 al ziarului nostru s’a străcurat o eroare de tipar, care, credem se rectifică dela sine: în loc de Grab­­machdienstes să se cetească Grabwach­­dienstes. ^ o 3 VARIETĂŢI. (Fotografia cărţilor.) Reproducerea cărţilor prin ajutorul fotografiei este acum la modă în Statele­ Unite. Pentru a da o idee de folosul practic al acestei invenţii e destul să spuenm, că so­cietatea industrială, care s’a constituit pentru exploatarea ei, se ocupă în momentul acesta se reproducă Enciclopedia Britanică (30 de vo­lume mari) pentru un editor din New-York şi se pretinde că opera întreagă, din 25 de franci, cât costa pănă acum (foarte ieftin!) se va vinde numai cu 12 franci, rămânând şi câştiguri mari. Iată o lovitură de moarte pentru ma­șinile tipografice. (O istorie romantică.) Două cadavre, un Indian și o femeie albă, fură găsite deunădi în apropiere de lacul St. Croix (Wisconsin). Indianul era cunoscutul vânător „Big Fred“, care femeia cea albă era nevasta sa Elisa, o Germană. Acum dooă ani trăiau la Minessota Point, într’o colibă sărăcăcioasă bătrâna Elena Schulz, fratele ei bolnav şi bătrân şi nepoata ei, fru­moasa Elisa. Bătrâna Schulz era supraveghietoarea fa­rului de lângă Superior Bai şi trăia într’o duşmănie neîntreruptă cu Indienii de prin împregiurimi. Pe nepoata ei ea o destină să se facă învățătoare, dar’ mica Elisa nu prea avea o mare dragoste pentru studii. îi plăcea mai bine să alerge prin păduri și să se plimbe cu barca pe lac. într’o excursiune de felul acesta ea în­tâlni pe Indianul „Big-Fred“ și figura bărbă­tească a vânătorului îi cuceri inima. într’o 4, d-na Schulz surprinse pe cei doi amanți într’un atâte-a­tâtea foarte intim. Ea râmase ca trăsnită, înainte ca bătrâna să-’şi fi putut reveni în fire. Indianul luă pe iubita lui în braţe și dispăru în desișul pădurii. D-na Schulz căută de atunci în zadar urmele iubitei sale nepoate. Durerea o îne­­buni şi nenorocita trebui să fie internată într’o casă de sănătate. Elisa însă se mărită cu amantul ei după ritul indian şi duse cu dînsul o vieaţă nomadă, într’una din nopţile trecute coliba, care adăpostia pe Big-Fred şi pe Elisa, arse. Cei doi soţi fugiră pe câmp şi, negăsind alt adăpost, înghieţară de frig. Cadavrele lor fură găsite abia după câteva oie de niste tăietori de lemne. POSTA ULTIMA. Bucuresci, 10 Maiu n. „Voinţa Naţională“, organul liberal autorizat al dlui Ioan Brătianu, aduce scrii triste despre starea acestui mare bărbat de stat al României. Iată-le: Scrii îngrijitoare ne sosesc dela vila Florica. Starea sănătăţii domnului I. C. Brătianu, care acum şese fiile era foarte mulţumitoare, s’a agravat deo­dată, în urma unei răceli, şi inspiră mari închietudini. Ieri se decisese ve­nirea d-sale în Bucuresci, pentru a l i­ se pută da îngrijiri mai înlesnicioase. In urmă însă s’a preferit a se chiema deo­camdată la Florica domnii doctori Kalenderu şi Stoicescu; aceşti medici au pornit la vite cu expresul de aseară dela 7 oare şi se află acum lângă ilu­strul bolnav. Aşteptăm în fiece mo­ment sciri mai bune şi sperăm, că si­linţele oamenilor de şciinţă vor reuşi să înlăture o nenorocire ireparabilă pentru ţeară şi familie. Dara 1 d.­a. Soirile ce ne sosesc de la Florica sânt de cea mai mare gra­vitate. Starea dlui I. C. Brătianu, după informaţiuni sosite prin expresul dela 9 oare 25 m., s’a agravat şi lasă puţine speranţe de scăpare. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Paris, 12 Maiu n. Acum e mai presus de ori­ce îndoeală, că cadavrul găsit în Courbevoi este al lui Grun­n­­wald Béla. Viena, 12 Maiu n. în mai multe ateliere de lăcătărie s’au pus calfele în grevă. Charleroi, 12 Maiu n. Şi lucră­torii uşinelor s’au pus în grevă. Nu­mărul greviştilor din basinul de aici este 34.000. Berlin, 12 Maiu n. Telegrame din Petersburg raportează în consonanţă, că prigonirea Jidovilor din Mosc­va a fost sistată. Budapesta, 12 Maiu n. Parla­mentul s’a deschis prin mesa­giu regesc. Acesta anunţă noul tarif vamal, ce are de scop regula­­rea raporturilor comerciale, aşteptată de ţeară cu narăbdare; lucrările pentru apărarea ţerii sânt încredinţate pa­triotismului camerelor. Trimisul rusesc pănă mai nainte în Bucuresci, Hitrovo, a fost de­corat cu marele cordon al „Stelei Ro­mâniei“. Londra, 12 Marti. Gladstone s’a bolnăvit de influenţă în mod în­­grijitor. TRIBUNA Bibliografie, în editura librăriei Nicolae I. Ciurcu din Braşov a eşit de sub tipar: „Istoria Biblică“ în versuri a vechiului şi noului testament, ilustrată cu 108 chipuri. Preţul 12 cr. A apărut: Vasile Alexandri: „ Ovidiuu, dramă în 5 acte şi în versuri, formând volumul XI. al operelor sale. Ediţiune corec­tată şi publicată sub priveghierea autorului, în editura librăriei Socec et comp. Preţul unui exemplar lei noi 3. Călăuza zoologului e titlul unei cărţi de nou apărute de dl Nicu Leon, profesor uni­versitar, în editura librăriei Kuppermann din Iaşi, preţul 1 leu 50 bani. Această carte e foarte necesară excursioniştilor în munţi şi colecţionarilor. „Petale“. Novele de Caton Theodorian Volumul ediţiune de lux 2 lei. Se găsesce de vânzare la toţi librarii din Bucureşci şi din principalele judeţe ale României. Pentru oraşele unde nu se găsesc, doritorii pot tri­mite costul prin mandat poştal către autor, strada Popa-Soare nr. 8, Bucureşti. „Foaia Diecesană“. Organ al eparchiei gr.-or. române a Caransebeşului. Apare în fiecare Duminecă. Redactor Ioan Ionaş. Anul IV. Nr. 17 de la 28 Aprilie (10 Maiu) are ur­mătorul cuprins: Partea oficială. — Partea neoficială. Ceva despre cultul bisericii orto­doxe. (Urmare.) — Reuniunea de agricultură din Caransebeş. — Igiena femeii însărcinate. De Dr. M. Elefterescu. — în memoria lui Antoniu Mocsonyi de Foen. De Emanuil Un­gurean. (Urmare.) — Varietăţi. „Românul Literar“. Apare în fiecare Duminecă în Bucuresci. Nr. 16 dela 29 Aprilie (11 Maiu) 1891 are următorul cu­prins : D’ale săptămânii. De Rovin. — Ioan Ghica. (Cu portret.) — Moartea lui Faust. Monolog în versuri după Nicolae Lenau. De Gripen. — Săptămâna politică. — Cronica internaţională.— De ce-am culege?... Poesie de Rădulescu-Niger. — Cronica. De P. Mu­­şoiu. — Valul. Poesie de Radu D. Rosetti. Convorbiri medicale. De Dr. Caroline Berti Horn. — Originea Turcei. Anecdote poporale. De Ioan Demetrescu de lângă Dâmboviţă. — Mănăstirile şi bisericile din­ România. Mă­năstirea Cernica, jud. Ilfov. — Mişcarea scien­­tifică. De Dr. Ox. — Unor prieteni. Poesie de C. Z. Buzdugan. — Concursurile noastre. — Reţeta săptămânii. — Posta „Românului“. — Ramura de liliac. De Quida. (Urmare şi fine). Extrase din foi bisericesci şi scolastice. Post vacant. — Un post de învăţător la şcoala confe­sională gr.-or română din Hodoş, protopres­­biteratul Lugojului. Emolumentele sunt: Salar în bani 88 fl., 18­05 hl. grâu vânturat, 18­05 hl. cucuroz despoiat, 3 jugăre de pă­mânt arător, 16 metri cubici lemne pentru învăţător şi 16 metri cubici pentru şcoală, pentru scripturistică 5 fl., pentru conferențe 7 fl., corb­i liber cu grădină de un jugăr, dela fiecare îmormântare 20 cr. Cererile concursuale sânt a se adresa pănă în 27 Maiu st. v. a. c. la oficiul pro­­topresbiteral gr.-or. în Lugoj. 1 lllilft u; Ieremia. Gregorian: Servatius Soarele: résare 4.35, apune 7.17 Buletin meteorologic. Sibiiu, 12 Maiu n. 6 oare dimineaţa. Călindarul fiilei. 1/13 Maiu 1891. Presiunea atmosf. In mm.­­Mediul lunar 724.4 Observată Staţiun­ile: Temperatura după D6IBIUS Presiun­e atmosf. în mm. Maximul şi minimul de temperatură Diferenţa din pro­riul 723.7 40.6 4-11 . 4-21.6+9.2 SV Tempera­tura Celsius Direcţia vântului Din ţeară 9 Maiu n. 7 oare dimineaţa. Vântul , direcţia tăria Budapesta . . 754 +16.0 so2 Sătmar . . 757 +17.8 so4 Cluj .... 757 + 12.20 5 Orşova . . .— +12.4— — Arad .... 756 + 15.60 3 Paneiova . . . 753 +14.2s 7 Sosiţi In Sibiiu. La 12 Maiu n. Hotel „Neufihrer“. Paschka din Turda. Both, inginer din Mediaş. Scharsache şi sora, fabricant din Bistriţă. Freyler, Temesvári şi Bányai din Viena, Anthes din Speier, Gero, Mauthner şi Juhn din Budapesta, comercianţi. Hotel „Haberman“. Hemisch, Fr. Mayer, oficiali militar din Budapesta. Brunn, locotenent-col. din Odorheiu. 14 c« u o m 1 c. Banca austro-ungara. Exposeul băncii austro-ungare dela 7 Maiu n. sună: Circula­­ţiunea bancnotelor 402,884.000 fl. (-­-357.000 fl.), tesaurul de metal 244,271.000 fl. (-193.000 fl.), portofoliul 149,691.000 fl. (+2,645.000 fl.), lombardul 20,581.000 fl. (— 2,431.000 fl.), reserva de bancnote scutită de date 45,120.000 fl. (+ 206.000 fl.). — ft— Exportul de producte unguresci via Fiume în Aprilie a. c. Dela 1—29 Aprilie a. c. s’au transportat pe calea ferată în Fiume: 905 vagoane încărcate cu făină, 1047 cu grâu, 12 cu orz, 17 cu fasole, 10 cu prune şi 80 cu zăhar. S-au exportat în aceeaşi lună în ţările de Vest următoarele cantităţi şi anume: 70.587 măji metrice făină (faţă cu 60.050 m. m. în anul trecut), din care 59.303 m. m. în Anglia, 11.204 m. m. în Francia, 80 m. m. în Italia, 27.964 măji metr. orz (față cu 105 m. m. în anul trecut), din care 22.964 m. m. în Anglia, 5000 m. m. în Belgia, 41.080 măji metrice grâu (în anul trecut nimica), din care 10.020 măji metr. în Francia, 1417 măji metr. în Italia, 29.643 m. m. în Belgia, 1023 măji metr. fasole (faţă cu 3435 m. m. în anul trecut) în Anglia şi Francia. în decursul celor 4 luni trecute, Ianuarie—Aprilie, s-au exportat următoarele cantităţi: Făină 307.723 m. metr (faţă cu 255.552 m. m. în acelaşi period al anului trecut), orz 118.894 m. m. (faţă cu 43.793 m. m.), grâu 58.770 m. m. (faţă cu 1511 m. m. fasole 31.944 m. m. (faţă cu 8568), prune 9647 m. m. (faţă cu 61.384 m. m.), zăhar 22.318 m. m. (faţă cu 2600 m. m. în anul trecut). Insolvenţe. Reuniunea credito­rilor din Viena anunţă următoarele insol­­venţe: Mihail Vettermann, comerciant în Ischl, Catarina Oberdörfer, comerciantă în Spittal 1.Semmering;Charlotta Wertmann (rămas), stîrnărită în Leibersdorf; Nicola M. Iovanovicî, comerciant în Niş; Iosif B­e­r­n­f­e­l­d, comerciant în Lemberg ; Francisc K­h­e­k, fost comerciant în Beraun, acum în Ziskow; I. Iosif H­radess, comerciant în Prelauk ; Bela Bar­tos, croitor în Ciucsereda ; David Buxbaum, comerciant în Tapolcza. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuite In 26 şi 2­ Aprilie 1891. Caţica lui Politti, grâu 1150 hect., 15.40 lei. Buyes lui Fr. Dimitriu, grâu 600 hect., 13.25 lei. Eisenstein lui Frischman, porumb 1100 hect., 10.10 lei. Blumen lui Frischman, porumb 1300 hect., 10.— lei. Perlea lui Frischman, porumb 470 hect., 9­55 lei. Evloghia lui Feitler, orz 3400 hect., 8.— lei. Rei­ica lui Frischman, orz 750 hect., 7.60 lei. Dreifus freres lui Frischman, orz 1500 hect., 7.70 lei. Dreifus freres lui Frischman, orz 500 hect., 8.35 lei. Preţul mărfurilor. Piaţa din Sibiiu, 12 Maiu Grâu, hect­. 76 pănă 82 chilo fl. 6.40 pănă fl. 7 20, grâu mestecat 70 pănă 74 chilo fl. 6.60 pănă fl. 6.10, secara 70 pănă 75 ch­ilo fl 4.40 pănă fl. 4.80, orz 62 pănă 66 chilo fll.10 pănă fl 4.50, oras 42 pănă 50 chilo fl. 2.50 pănă fl. 3.10, cucuruz 70 pănă 74 chilo fl. 4.50 pănă fl. 4.90, mălaiul 70 pănă 74 chilo fl. 1.40 pănă fl. 1.60, cartofi 69 pănă 70 chilo fl. 1.40 pănă fl.­­ 60, sămânță de cânepă fl. 8.50 pănă fl. 9.50, mazărea 76 pănă 80 chilo fl. 5.— pănă fl. 6.—, lintea 78 pănă 82 chilo fl. 8.— pănă fl. 9.—, fasolea 76 pănă 80 chilo fl. 4.50 pănă fl. 5.50, păsat de grâu 100 chilo fl. 16.60 pănă fl. 16.80, făină nr. 1 fl. 15.80, făină nr. 3 fl. 14.—, făină nr. 5 fl. 13.­­ , slănină 100 chilo fl. 58.— pănă fl. 60.—, unsoare de porc fl. 60.— pănă fl. 62.—, său brut fl. 20 — până fl. 22.—, său de lumini fl. 34.— pănă fl. 35.— lumini turnate de său­ fl. 38.— pănă fl. 40.—, săpun fl. 20 pănă fl. 30.—, fân 100 chile fl. 1.50 pănă fl. 1.80, cânepă fl. 32.— pănă fl. 35.—, lemne de foc uscate m. cub. fl. 2.50 pănă fl. 3.—, spirt p. 100 L. 54 pănă 55 cr., carnea de vită chile 48 cr. pănă 50, carnea de vițel 40 pănă 45 cr., carnea de porc 46 pănă 50 cr., carnea de miel —.— pănă — cr., ouă 10 cu 15 pănă 18 cr. Tîrgul de rîmători în Steinbruch. în 5 Mai nu s’au notat: unguresci bătrâni grei 43-- cr. pănă 45— cr., unguresci grei tineri 46— cr. p&nă 47 ‘/, cr de mijloc 46— cr. pănă 47‘/, cr., ușori 47— cr. pănă 48— cr., marfă țerănească grea —.— cr pănă —.— cr., de mijloc 46— cr. pănă 461/» cr. ușoară------cr. pănă---------cr., rominesci, de Bakony, grei------cr. pănă---------cr., transit» grei ------cr. pănă--------cr., transito de mijloc --------- cr. pănă------cr., transito ușori---------cr. pănă---------cr. transito ser besei grei 4E‘/s— cr. pănă 46— cr. »ansito de mijloc 45l/»-- cr. pănă 46— cr., transito­ ușori 40- cr. pănă 46*/, cr., îngrășați cu cucuruz — cr. pănă — cr., îngrăşaţi cu ghinde —.— cr., pănă —.— cr. per — cumpăniţi dela gară Pag. 391 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 9 Maiu 1891. Cursul pieţei din Sibiiu, Din 11 Maiu n. 1891. Seminţe Oualitatea per Hect. Preţul per 100 philogr. Cualitatea per Hect. Preţul pe 100 phil dela p&nă dela păli«­Gr­â­u Bănățenesc vechia 76— — 77— — Grâu dela Tisa „ 76 9.85 10. 77 99010.5 Grâu „ Pesta „ 76 9.809.95 77 9.8510. Grâu de Alba-Reg. „ 76 9 85 10. 77 9.9010 5 „ „ Baclea „ 76 9 85 10. 77 9.9010.5 Grâu ung de Nord 76 9.709.85 77 9./Ü9.90 Sfirainţe, vechi ori noue Soiul Onalitatea per Hect. Prețul per 1100 philogr. «Seară Orz OvtSs Cucuruz (porumb) Meiu Hrişcă Nutreţ de vinars de bere bănăt. de alt soia 70—72 60—62 62—64 64—66 39—41 75 73 Grân de primă. --.• ' «,-fin de toam.63 3 0 9.83 Cocur««. Mai-Iun. 6.80 n Iul. Aug. wg 6.94 O. OvSs de primă. »-4— n de toam.1 6.28 1 dela 1 pănă 8.10 8.26 7.­7.20 7.30 7 60 7.50 8.50 7.­7 25 6.80 6.86 6.75 6.80 7.60 7 90 I 9.85 1 î 6 32 6.96 a 6 30 Vrct­uri» divin: Hem. de trif. n Oleu de rap. Uns. de porc n Slănină f­ Său Prune Lictar I Miere­­ Ceară I Spirt Ca râul »Olul dela p&rtii Lucerna ungurească 87.—38.­roșie 40.­44.­rafinat 375038 50 dela Pesta 58.5064. -dela țeară— — avântată 43 5044.­afumată 50.-51.-345035.50 25. -26 50 slavon, non 23 —24 — bănățenesc 21.—22.­brută— galbină străcurată 29 5030.50 de Rosenau 133 134 brut 18.6019.— Drojdiuțe de spirt 20.5021. I . Camp. 9.26 vând. Hârtie-monetă română Lire turcesci . . . Imperiali...................... Ruble rusesci . . . 9.26 10.42 9.40 1.36­­9.32 10.60 9.60 1.87 Bursa de Viena. Din 9 Maiu n. 1891. Renta de aur ing. 6°/0..........................................— „ nas 4»/0..........................................104.60 „ „ hârtie „ 5°/o..........................................101.25 împrumutul căilor ferate ing................................117.— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)........................... ... 113 50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune).............................................................99.40 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune) . ...................................................— Bonuri rurale ung...................................................... 92 20 “ „ croato-slavoneț...............................104.75 împrumut cu premiu ing......................................138.— Losuri pentru regularea Tisei și Segh­edin . . 129.— Renta de hârtie austriacă................................. 92.06 „ „ argint austriacă..................................92.0 „ „ aur austriacă............................................110.40 Losuri austr. din 1860 ...................................... 148 25 Acţiunile băncii austro-ungare............................. 999.— „ „de credit ung.............................. 344.25 „ „ „ „ austr............................ 300.60 Argintul........................................................... —.— Galbeni împărătesei................................................. 5.53 Napoleon­ d’ori...................................................... 9 33* Mărci 100 imp. germane............................................57.70 Londra 10 Livres sterlingi.....................................118.15 Bursa de Bucuresci. Pentru redacțiune responsabil: An­drei­u Balte?. 24 Apr. st. v. — 4 oare p. m. Casaa Littim Renta rom. per 1875 5°/„ . . 101V« --­Renta română amort. 5°/0 . . 99----­--­ „ (Schuld verschreib.) . . 87— Oblig, de stat. C. F. R. 6°/„ . 87------­Renta rom. (Rur. conv.) 6% . 103*/, ---v--­ împrumutul municipal 5°/0 . ...--­Scrisuri func. rurale 7 °/0 . . 103— ---,--­Scrisuri func. rurale 5'/0 . . 100*/, ---,--­ Ijdem urbano 7°/0...................... 103 V, --­n 6°/0...................... 1021/, --­n 5°/0...................... 96*/, ---,--­ Banca Naț. (500 lei vărs. într.) --- , 1460 Soc. Dacia-Rom. (250 lei vSrs.j— 344 Soc. de Asig. Naţ. (200 lei vers.) •— Í12 Soc rom. de reaaig. ---.--­---.--­ Soc. r. de con. (250 lei vărs.) Oblig. Cassei Pensiunilor. — 107 274---.--­Agio........................................... Schimb ---­-­-----­ Londra 3 luni........................... --­----.---V eek................................. ---.--­---.--­Berlin 3 luni........................... ---.--­---.--­n ceh.........................................— ---.---­Paris 3 luni ................................. --.--­--.---V «ek................................................ --­--.--­ Viena...................................................... ---.--­---.--­---.---­---,---­Agio...................................................... * Bursa de Budapesta. Diu 9 Maiu n. 1891. Renta de aur ung. 6°/0......................................— r „ „ „ 4«/0......................................104.80 „ hârtie „ 5°/o......................................101.65 împrumutul căilor ferate ing............................ 117 - -Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (l-a emisiune)........................................................114.- Amortisarea .­datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune).............................................................99 25 Amortizarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune).............................................................— Bonuri rurale ing.......................... .... 92 20 „ „ croato-slavone................................. 104 60 Obligațiunile desp. regaliilor.......................................97.60 împrumut cu premiu ing.......................................138.­ Losuri pentru regularea Tisei și Segh­edin . . 129.75 Renta de hârtie austriacă................................ 92.— „ „ argint austriacă ... .... 92.— „ „ aur austriacă...........................................111 — Losurile austr. din 1860 . 148 60 Acțiunile băncii austro-ungare........................... 998.— „ „de credit ung........................• 344.76 n ine austr.............................301. Scrisuri fonciare ale institut, de cred. și economii „Albina“ ... ............................................102.— Argintul ... ..............................................— Galbeni împărătesei................................................. 6 61 Napoleon­ d’ori............................................................ 9.32 Mărci 100 imp. germane ........ 57.66 Londra 10 Linvres sterlingi............................. 117.90

Next