Tribuna, mai 1891 (Anul 8, nr. 98-122)

1891-05-08 / nr. 104

Nr 104 Furnisare de arme pentru Rusia. Cu toate repetitele desminţiri se afirma, că între guvernul rusesc şi între fabrica austri­acă de arme din Steyr au avut loc per­tractări pentru furn­isarea de părţi consistătoare ale puşcii cu repetiţie. Dacă fabrica de arme afacerea o ţine încă în secret, atunci aceasta se întâmplă, deoare­ce guvernul austriac până acum încă nu s’a exprimat. * Congresul Ligei. Ni se scrie din Bu­­curesci. Congresul Ligei va fi foarte impo­sant. La teatru se va da „Noaptea fur­tunoasă“ de I. L. Caragiali în favorul Ligei. La această representaţie se vor asocia declamări şi cântece; aceste sunt partea ce­lebrei Darclée Hartulary. Banchetul monstru se va ţine în grădina Raşca. Partea curat ideală o va face şedinţa ligiştilor din toată ţeara şi o conferenţă ţinută, probabil, la Ateneul­ nou de dl Al. Odobescu. * Dl Blaque Bey, ministrul Turciei pre­­l­ungă curtea română, a înmânat regelui C­a­­rol mai multe daruri din partea Sultanului, printre care şi 2 tablouri. * Orchestră română în străinătate. „Standard“ din Londra anunţă, că la Hengbers-Circus şi Oxford-Cir­­c­u­s se află orchestra lui Pădureanu, care obţine mare succes. * Exposiţiune electrică. Exposiţiunea electrică internaţională din Francfurt s’a des­chis în 16 i. c. la amea­jii în presența împă­rătesei Fr­id­er­ic, a marelui duce de Hessa şi a mai multor dignitari locali prin ministrul de finance, Mi­quel. * Sinuciderea unui contre-admiral. O telegramă din Berlin cu data de 15 i. e. anunţă: După o serie a farului „Vossische Zeitung“, contre-admiralul Lenorma­nt a încercat a se sinucide la Toulon, deoare­ce voia să scape de un exac­or, care îi vându­se lui fetele sale proprii şi care după aceasta îl ameninţa cu arătare. * Silvain Dornon, despre care am anun­ţat la timpul său, că va face drumul de la Paris la Moscva pe piciorange, a sosit totuşi în Moscva, după­ cum se scrie de acolo. Nu e mai puţin adevărat, că această călătorie ciudată a fost o farsă, partea cea mai mare a ei a fost făcută de dl Silvain Dornon în tren, cu piciorangele subsuoară. * Un philatelist doritor de căsătorie, ziarul „Moniteur“, ce apare pe insula Mau­­riţiu, cuprinde într’un număr mai proaspăt următorul aviz: „Un adunător de mărci poştale, proprietar al unei colecţiuni de 12­544 mărci, voesce a se căsători cu o damă, care e o zeloasă adunătoare și posede albastra marcă „Mauritius-Penny“ din 1847“. Dacă se ia în vedere, că marca din cestiune valorează 200 punici sterlingi, atunci dorința philatelistului apare într’o lumină ceva mai realistă.* Plan ingenios. Un inginer american a format proiectul de a uni New­ Yorkul cu Filadelfia printr’o linie, care să reunească toate avantagiile diferitelor sisteme ale căilor ferate de astăzi. Linia să servească numai pentru transportul pasagerilor, să fie cât se poate de nivelată și să nu formeze curbe. Puterea motrice va fi electricitatea. Iuţeala mijlocie a trenurilor va fi de 160 de leghe pe cias, aşa că toată călătoria între New- York şi Filadelfia, care ac­i durează , se va face numai în 36 ceasuri. Pericolul ciocnirilor de trenuri va dispăru cu totul, fiindcă trenurile se vor succeda la intervale mari şi nu se vor mişca în direcţiuni contrare pe aceeaşi linie. Pentru trenurile, care se în­torc de la Filadelfia se va construi o linie paralelă. Nici un tren nu va pleca pănă­ ce nu se va primi scriea telegrafică, că celalalt tren a sosit la destinaţie. VARIETĂŢI. (Calători neobosiţi.) Moda călătoriilor pe jos nu e nouă, precât se pare. Z­iarul „Daily Telegraph“ publică acea­stă dare de seamă despre marii mergători din vremi trecute: în 1773 un advocat englez anume Por­­vel a făcut pe jos călătoria de la Londra la York (646 chilometri) în șese Zele 9* a re­­petat același voiagiu în 1788, la vîrsta de 57 ani. în Aprilie 1809 căpitanul Barclay a mers 1000 de mile engleze (1659 chilometri) în o miie de oare consecutive, o milă pe oară. Această ispravă de forță a fost între­cută în 1811 de Tom Sen­don, care a stră­bătut 1100 mile (1770 de chilometri în 1100 oare) La 13 Iulie 1823 un anume Aiken plecând din Westminster s’a dus la Ashford în comitatul Kent și s’a întors la punctul de plecare în 24 de oare fără 9 minute. Mer­sese fără încetare 173 de chilometri. Baker din Rochester a făcut în Noemvrie 1815: 1610 chilometri în 20 de Zile. în sfîrșit un anume Eaton a reînnoit în Decemvrie 1815 isprava lui Tom Sendon și a mers fără să se oprească 1100 mile, făcând o milă pe cias, adecă 1770 de chilometri. „Daily Telegraph“ nu spune ce profe­sie aveau acești mari umblători. Fără îndo­­eală erau cassari sau cel puţin aveau aplecare şi aspiraţie cătră aşa funcţii. (Robia în Maroc.) Sfiarul englez „Times“ publică o scrisoare a unui popă, care e secretar al societăţii britanice antisclava­­giste­ în care se spune, că prinderea şi vân­zarea robilor în Maroc se face cu mai mare furie ca ori­când. Popa afirmă, că în luna Februarie s-au negustorit 3200 de robi, prinşi cu arcanul pe marginile pustei Sahara, în pieţele din Fez şi Mequinez. între aceşti robi erau 2000 de fete în­tre 10 şi 12 ani. Din C­­usa atâtei îmbulzeli de marfă, preţul ei a scăzut foarte mult. Negustorii din Egipet şi Constantinopol au putut să cumpere un băiat cu 10 lire sterline şi o fată cu 12 lire, precând mai înainte se plătia cu 30 de lire bucata. Posta redacţiunii. Dlui Traian M.............. în B.: Adresa cerută este: George Bogdan Duică, profesor în Bucu­­resci, strada Crinului nr. 1. POSTA ULTIMA. Bucuresci, 19 Maiu. înmormân­tarea lui Ioan Brătianu se va face mâne M e r c u r i la Fi o r i­c­a , la 2 oare p. m. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Belgrad, 19 Maiu n. Ieri după ameadi avea să urmeze expulsarea exreginei Natalia. Cedând forţei Natalia a părăsit în trăsura proprie palatul şi a fost adusă sub escortă pu­ternică la vaporul „Deligrad“. Poporul strigând a urmărit trăsura, apoi din toate lăturile s’au adunat masse de popor; grămezi de cetăţeni şi de studenţi s’au aruncat înaintea convoiului ameninţând escorta, într’aceea s’a adunat o mul­ţime de oameni uriaşă la debarcader, închizând cu desâvîrşire intrarea; es­corta voia să apuce pe altă cale, atunci poporul a tras gendarmii de pe cal, alungându-’i cu petri, a deshămat caii trăsurii şi între strigăte entusiaste a dus-o pe exregina Natalia Inderet la palat, ce era asediat de o imensă mulțime de oameni, care cer cu mare sgomot să vadă pe regina; aceasta apare la fereastră. In zadar poliția umblă să pătrundă la palat. Acum se apropie ca­valerie de gardă și se încearcă de a goli locul. Mulțimea poporului ia o atitu­dine amenințătoare. Comandantul de gardă, care de repețite­ ori provoacă mul­țimea să părăsească locul, fiind batjo­corit comandă atacul cu arma trasă, la ce massele răspund cu petri; garda se dă Inderet, mulți gardiști fiind răniți de petri. Atunci garda face două desarge în contra poporului, care din parte-­şi răspunde cu petri, în ambele părţi nu­meroşi morţi şi răniţi. în timpul acesta se apropie infanterie, cernează stradele; massa de popor nu se dă Inderet şi înfurieazâ strigând „JosPasici!“ Starea foarte critică. Belgrad, 19 Maiu n. 9 Va pare seara. Situaţia e foarte serioasă. Toate simpatiile deodată sânt pe partea regi­nei. Vaporul „Deligrad“ a primit or­dinul să se oprească la Vişniţa în apropiere de Belgrad, spre a aştepta acolo pe regina, care în decursul nopţii cu ori­ce preţ are să fie îndepărtată. Un detaşament de cavalerie o va es­corta. Stradele furnică de oameni. Opo­­siţionali stimută mulţimea contra gu­vernului. O deputăţie de 40 cetăţeni s’a dus la regentul Ristici, spre a-’l ruga să suspendeze expulsarea. Ristici a dat un răspuns negativ. Autoritatea guvernului e adânc subsăpată. El este deplin hotărît a-­şi realiza intenţia între toate împregiurările şi în ciuda ori­câ­­rei opuneri. Belgrad, 19 Maiu n. (Mesul nopţii.) Turburările continuă încă. Bibliografie. A apărut: Actele conferenţei­­partidului naţional ro­mân, ţinută la 27 şi 28 octomvrie 1890 în Sibiiu. Sibiiu, „Institut tipografic“, societate pe acţii. 1891. A apărut: Trandafiri şi viorele. Poesii poporale culese şi ordinate de Ioan Pop Reteganul, în­văţător. Ediţiunea a II-a amplificată. Gherla. 1891. -----------------­­ ■ A apărut: „Bucur­eşti în timpul revoluţiunii fran­ceze“, de G. Ion­escu-Gio­n, librăria Socec Preţul­­ leu. Dl C. V. Vasiliu, student în drept, va publica într’un volum, precum cetim în „Ro­mânul“, tot ce s’a scris asupra lui Mihail Eminescu cu ocazia morţii lui, precum şi dis­cursurile, care s’au pronunţat la împrmânta­­rea lui şi la desvelirea bustului în Botoşani. Broşura va fi împărţită în 3 părţi: Partea întâia va cuprinde impresiile Z*arel°r 9’ re­­vistelor române din regat şi din provinciile locuite de Români; partea a doua va cu­prinde discursurile, partea a treia poemele de­dicate poetului. La sfîrşit broşura va avu o notiţă bi­bliografică, arătând toate studiile, care s’au făcut asupra operelor lui Eminescu, studii fie publicate prin reviste sau Z*are, fie *n broşuri aparte. „Familia“. Apare în fiecare Duminecă în Oradea-mare. Proprietar, redactor şi editor Iosif Vulcan. Anul XXVII. Nr. 18 dela 5/17 Maiu are următorul cuprins: Momente istorice. De George Bariţiu. — Mane, takel, fares. De Traian H. Pop. — O despărţenie. Novelă de Iosif Vulcan. — Sesiunea gene­rală a Academiei Române. — Theodora. (Cu ilustraţiune.) — Literatură şi arte. — Teatru şi musică. — Biserică şi şcoală. — Ce e nou? — Călindarul săptămânii. „Românul Literar“. Apare în fiecare Duminecă în Bucuresci. Nr. 17 dela 6/18 Maiu 1891 are următorul cuprins : D’ale săp­tămânii. De Rovin. — Ioan Brătianu. (Cu portret.) — Din Bucovina. De Elena Voronca. Cântec persan. De Rădulescu-Niger. — Afa­ceri militare. — Săptămâna politică. — Sie însuși. Poesie•• de Gripen. — Cântece slavone. De W. Barca Vladimir. — De Z^a mea. Poesie de Ilie Ighel. — Curierul modei. De Paoline. — Concursurile noastre. — Mănă­stirile și bisericile din România: Biserica Slă­­tari. — Trei generaţii. De Ludovic Laist. — Voinţa lui Ioan Brătianu. — O Peşteră uriaşe. Reţeta săptămânii. — Poşta „Românului“. — Biblioteca „Românului“. — Un om fricos. — Ultime schri­­s „Generaţia Nouă“. Apare odată pe lună în Bucuresci sub redacţiunea unui co­mitet Anul XI. Nr. 3 pe Aprilie 1891 are următorul cuprins : Cugetări. De Carmen Sylva. — Peneş Curcanul. Poesie de V. Ale­xandri. — în car . . . Novelă de N. D. Geor­gian. — Din valurile vremii. Poesie de M. Eminescu. — Scrisoare cătră Dumnezeu. De Dumitru Stăncescu. — Vieaţa. Poesie tr. de Nicolae Ţincu. — Mântuitorul Nostru. De N. A. Bogdan. — în Archanghel. Poesie de Al. Macedonski. — Prea târziu. De Ed. M. Adamski. — La Femme. Poesie de Iulia B. P. Hajdeu­ — Jeny. Poesie. De subloc. D. Dimitrescu. — Anunţuri. TRIBUNA Călindarul 4*l6i 8/20 Maiu 1891. Iulian: Ap. şi ev. loan. Gregorian: Bernartin. Soarele: răsare 4.29, apune 7.24 Buletin meteorologic. Sibiiu. 19 Maiu n. 6 oare dimineaţa. Din ţeară, 16 Maiu n. 7 oare dimineaţa- Presiunea atmosf. în rum.­­Mediul lunar 724.4 ObSRTYâfcfc Sta­ţiun­ile: Temperatura după Celaiuc Maximul şi minimul da Diferenţa din prevină 726.8 -♦-10.8 4S 2 +12.3+5.8 NV Direcţia vÂntului Presiun­e Tempera-Vântul atmosf.­tura în mun. Celsius direcţia tăria Budapesta . . 761 4-15.7 SV3 Sătmar— — — — Cluj .... 754 +15 6 NO5 Orşova . . .— +16.0S 1 Arad .... 751 +21.4O 2 Panciova . . 753 + 19.8s 3 Sosiţi In Sibiiu. La 19 Maiu n. Hotel „ Neufihrer“. Fraţii Mocaonyi din Bu­dapesta. Zehan din D.­Sânmărtin. Reng din Graz şi Krouits din Viena, comercianţi JEvo DwnlCi Starea semănăturilor în Ungaria. Rapoartele despre starea sămănăturilor, ce au sosit de la 9 pană în 15 Maiu­­, la ministerul de agricultură Ungar, anunţă următoarele : Starea sămănăturilor e iarăşi nefa­vorabilă, precât de priincioasă a fost temperatura în primele Zile ale lui Maiu, pe atât de stricăcios efect a avut căldura şi seceta ultimelor Zile. Sămănăturile de cereale au progresat numai prin acele părţi, prin care au fost ploi, ploaie însă a căzut foarte puţină. Precipitaţiuni sunt foarte de lipsă şi dacă în decurs de opt Zile nu se vor ivi, sămănăturile cele frumoase de primăvară şi de toamnă vor păli. Starea grâului se poate fice, e me­diocră, prin unele locuri însă, în urma lipsei de ploaie, e slab, se răresce şi pălesce. De-a stânga Dunării se desvoaltă încet, prin unele locuri e slab. De-a dreapta Du­nării, în Oedenburg, Zala şi Eisenburg au cât­ut ploi abundante, şi grâul e satisfăcător, între Dunăre şi Tisa prin unele locuri grâul stă deasemenea mulţumitor, în general e pătat şi plin de buruiană. De-a dreapta Tisei sămănăturile au stagnat, şi deşi se pot numi îndestulitoare, totuşi pălesc pe încetul şi sunt stricate de insecte ; şi buru­iana se înmulţesce. De-a stânga Tisei în comitatele Bichiş, Sătmar, Bihor şi Sălagiu sămănăturile prin unele locuri se pot sem­nala ca bune şi bine împăiate, dar­ şi aici lasă foarte mult de dorit. La afluenţa Tisei şi a Murăşului sămănăturile cu puţină excepţiune stau mediocru, prin singuratice părţi ale comitatelor Cianad, Arad şi Torontal starea sămănăturilor e rea. Desvoltarea prin comitatele Transilvaniei e neîndestulitoare, deasemenea buruieni şi locuri rărite obvin în număr mare. Sămănăturile de săcară ce au mai rămas, mare parte nu corespund aşteptă­rilor, numai prin unele comitate e speranţă de o recoltă slabă sau mediocră. Sămănătu­rile cea mai mare parte au dat în paiu, pe aiurea se întâmplă aceasta acum. Pe multe locuri săcara se devastează prin insecte. Orzul de toamnă pe alocurea stă binişor, mai mult însă e slab, amestecat cu buruiană şi a pălit. Orzul de primăvară, din causa lipsei de ploaie, în săptămâna din urmă s’a desvoltat în general puţin, pe icî­ colea a regresat prin aceea, că a pălit şi pe alocurea s’a rărit. O ploaie abundantă, puternică ar mai pute încă ajuta sămănăturilor slabe de orz; în ge­neral starea sămănăturilor văratice se poate numi mai bună ca de mijloc. Ovăşul încă începe a da ansă la plângeri, stă însă cu toate aceste cea mai mare parte satisfăcător, în parzele de vară şi în ovese fac stricăciune insectele, anume lama melanopa şi melcii. R­a­p­i­ţ­a, care e acum înflorită, sufere dea­semenea de insecte, şi în general promite, cu excepţiunea unui sau door comitate, o recoltă rea. Păstăioasele, plantele de gră­dină şi d­e s­ă­p­a­t, cu excepţiunea napilor, stau încă favorabi, au însă mare lipsă de ploaie. Napii prin multe părţi ale ţerii sânt mâncaţi de insecte, multe locuri se întorc. Planta de tutun stă mulţumitor. Ierbu­ri­le artificiale şi naturale sunt cu puţină excep­ţiune mediocre bune; livezile sunt diferite. Viile stau mai favorabil ca înainte cu o săptă­mână. Poame se arată binişor de multe. Preţul mărfurilor. Piaţa din Sibiiu, 19 Maiu Grâu, hect­. 72 pană 82 chilo fl. 6.40 pănă fl. 7 20, grâu mestecat 70 pănă 74 chilo fl. 5.60 până fl. 6.10, secara 70 pănă 79 chilo fl 4.40 pănă fl. 4.80, orz 62 pănă 66 chilo fl . până fl .—, oves 42 pănă 50 chilo fl. 2.50 pănă fl. 9.10, cucuruz 70 pănă 74 chilo fl., 4.40 pănă fl. 4.80, mălaiul 70 pănă 74 chilo fl. 4.50 pănă fl. 5.—, cartofi 69 pănă 70 chilo fl. 1.40 pănă fl. 1.60, sămânță de cânepă fl. 8.50 pănă fl.­­ 50, mazărea 76 pănă 80 chilo fl. 5.— pănă fl 6.—, lintea 78 pănă 82 chilo fl. 8.— pănă fl. 9.—, fasolea 76 pănă 80 chilo fl. 4.50 pănă fl. 5.50, păsat de grâu 100 chilo fl. 16.60 pănă fl. 16.80, făină nr. 1 fl. 15.80, făină nr 3 fl. 14.—, făină nr. 5 fl. 13.­ , slănină 100 chilo fl. 58.— pănă fl. 60.—, unsoare de porc fl. 60.— pănă fl. 62.—, său brut fl. 20 — pănă fl. 22.—, său de lumini fl. 34.— pănă fl. 35.— lumini turnate de său fl. 38.— pănă fl. 40.—, săpun fl. 29 pănă fl. 30.—, fen 100 chilo fl. 1.50 pănă fl. 1.80, cânepă fl. 32.— pănă fl. 35.—, lemne de foc uscate m. cub. fl. 2.50 pănă fl. 3.—, spirt p. 100 L. 54 pănă 55 cr., carnea de vită chilo 48 cr. pănă 50, carnea de vițel - pănă 60 cr., carnea de porc 46 pănă 50 cr., carnea de miel —.— pănă — cr., ouă 10 cu 15 pănă 18 cr. Tîrgul de rîmători în Steinbruch. în 15 Maiu n. s’au notat: unguresci bătrâni grei 421/, cr. pănă 44‘/, cr., unguresci grei tineri 45— cr. pănă 46*/, cr de mijloc------ cr. pănă------cr., ușori 47— cr. pănă 47‘/, cr., marfă țerănească grea 42*/, cr. pănă 44*/, cr., de mijloc 45— cr. pănă 45*­, cr. ușoară 46— cr. pănă 47— cr., românesci, de Bakony, grei------cr. pănă --------- cr., transito grei ------cr. pănă--------cr., transito de mijloc --------- cr. pănă------cr., transito ușori---------cr. pănă---------cr. ătransito sârbesei grei 45------cr. pănă 46— cr. transito de mijloc 45*­,-- cr. pănă 46— cr., transito. uşori 45— cr. pănă 46 - cr., îngrăşaţi cu cucuruz — cr. pănă — cr., îngrăşaţi cu ghinde —.— cr., pănă —.— cr. per — cumpăniți de la gare Pag. 415 ------------------------------------------------------------­­* Bursa de martori din Budapesta dela 16 Maiu 1891. Gurgui pieței din Sibiiu. Din 18 Maiu n. 1891. Hârtie-monetă română . . Comp. 9.25 vând. 9.33 Lire turcesci...................... „ 10.40 „ 10.50 Imperiali................................ „ 9.40 „ 9.60 Robie rusesci...................... „ 1.867, 1­1.88 Sdminte Dualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. 5 1 t w 2 n rj o o a Preţul pe 100 chil dela pfmnft dela pănă Grâu Bănăţenesc vechiu Grâu dela Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ „ „ Baclea „ Grâu ung. de Nord 76 76 76 76 76 76 10.30 10.25 10.30 10.30 10.15 10.45 10.40 10.45 10.45 10.30 77 77 77 77 77 77 10.3£ 10.30 10.3S 1O.Sfi 10.20 10.50 10.45 10.50 10.50 10.35 SSminţe, vechi ori noua Soiul Dualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. dela 1 pănă Secară Orzi) Ovăs Cucuruz (porumb) „ Meiu Hrişcă Nutreţ de vinars de bere bănăţ. de alt spin 70—72 60—62 62—64 64—68 89—41 75 73 8.30 6 90 7.20 7.70 6.85 6.76 6.70 7.60 8.46 7.10 7.50 8.40 7 20 6.80 6.75 7 90 pe termin. Grâu n Cucuruz Ovăs n de primă, de toam. Mai-Iun. Inn. Aug. de primă, de toam. &O ■a3 mg Sa 9.72 6.65 6.77 6.30 ° îi as 9.74 6 67 6.79 6 82 Prodacte âivarea Soiul OurBur * dela p&nă Sem. de trif. Lucemă ungurească 37.—88.­n roșie 40-44.­Ofeu de rap. rafinat 87.5088 60 . Uns. de porc dela Pesta­­ co io 53 C0 1 n dela țeară— — o Slănină svântată 43 5044.-2o n afumată 50.5051.-s Său 34.5035.60 oa Prune 24.-24 50 t Lictar slavon, non 23.—24.—­­D »H Pin bănățenesc 21.—22.­­Miere brută— —­n galbină străcinată 29.5030.50 Ceară de Rosenau 138. 134. Spirt brut 18.5019.50 Drojdiuțe de spirt 20.5021 50 Bursa de Budapesta. Din 16 Maiu n. 1891. limita­­te aur ung. 6°/p.............................................­­s­am­ 4%...........................................104.40 „ „ hârtie „ 5»/0......................................101.30 împrumutul căilor ferate ing...............................117.— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)........................................................113.59 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)......................................................99.­ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)..................................................................__ Bonuri rurale nng.......................... .... 92.__ _ „ croato-slavone ....... 104.50 Obligațiunile desp. regaliilor ....... 97.65 împrumut cu premiu nng............................................137.50 Losuri pentru regularea Tisei şi Seghedin . . 129.— Renta de hârtie austriacă................................ 811.75 „ „ argint austriacă ... .... 291.75 „ „ aur austriacă .................................910 25 Losurile austr. din 1860 ................................. 148 — Acţiunile băncii austro-un­are...................... 998.— A­n de creditgang........................• 842,75 n t 1) n n austr. ..... 297.80 crisuri fonciare ale institut, de cred.și economii . „Albina“.................................................................102.— Argintul ... ..............................................— Galbeni împărătesei................................................. 5 53 Napoleon­ d’ori............................................................ 9.34 Mărci 100 imp. germane............................................57.80 Londra 10 Livres sterlingi.............................. 118.50 Bursa de Viena. Din 16 Maiu n. 1891. Renta de aur ung. 6°/0................................ ..— n n „ n 4°/o.......................................104.25 „ „ hârtie „ 5%.......................................101.— împrumutul căilor ferate ing................................116.25 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)........................... ... 11325 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune).............................................................99.20 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (8-a emisiune).........................................................—• Bonuri rurale ing...................................................... 92 30 “ „ croato-slavone................................104.60 împrumut cu premiu ing..................................... 137.26 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 129.— Renta de hârtie austriacă................................. 91.75 „ „ argint austriacă.........................................91.70 „ „ aur austriacă......................................­ 110.25 Losuri austr. din 1860 ...................................... 148­­­Acțiunile băncii austro-ungare............................. 996.— „ „de credit ung.............................. 349.50 „ „ „ „ austr. ..... 297. -Argintul...................................................... . . —.— Galbeni împărătesei................................................. 5.55 Napoleon­ d’ori................................................ . 9 36 Mărci 100 imp. germane..................................... 57.87* Londra 10 Livres sterlingi................................118 65 Bursa de Bucuresci. Pentru redacţiune responsabil: A­ndreiu Balteş. 2 Mai. st. v. — 4 oare p. m. Cassa Ultim Reuta rom. per 1875 6% . . 100»/, --­ Renta română amort. 5°/0 . . 99‘/, --.--­ „ (Schuldverschreib.) . . 87- -Oblig, de stat. C. F. R. 6°/,, . 87----.--­Renta rom. (Rur. conv.) 6c/0 . 103»/, --­ împrumutul municipal 5°/0 . . ---.--­Scrisuri func. rurale 7% • ■ 104 V, --,--­Scrisuri func. rurale 5°/.. . . 100­/. 104 V/, --,---­ idem urbane 7°/o...................... ---.--­. 6°/0...................... 103— --.--­* 5°/0...................... 97 V. --.--­ Banca Naț. (500 lei vărs. într.)— 1450 Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.)— 349 Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărs.)— 303 Soc rom. de reasig. ---.--­--.--­Soc. r. de eon. (260 lei vărs.)— 107 Oblig. Cass8i Pensiunilor. 276---.--­Agio........................................... Schimb --„ Londra 3 Inni ...... --.--­---.--­„ eek . . . ... ---.--­---.--­Berlin 8 luni ...... ---.--­---.--­p cek................................. — .-­--.--­Paris 3 luni........................... . --.--­--.--­„ cek...................................... -­—. -­Viena ........................................... ------­i;Z Agio........................................... —.—

Next