Tribuna, mai 1891 (Anul 8, nr. 98-122)

1891-05-15 / nr. 110

Nr. 110 chiului cu oblul de fănațe, stârpirea mușinoa­­ielor etc. Cultura atât de puțin rentabilă a crastaveților și vedelor să se mărginească prin un decis al representanței comunale la un anumit teren, mult mai îngust, care pămân­turile astfel eliberate să se pună mai ales în serviciul trifoiului, napilor şi altor plante de nutreţ. Alăturea cu crastaveţii şi cu vârtja să se introducă cultura mult mai bănoasă a pă­­trânjeilor, ţelerului etc. Rasa bovină locală, atât de înapoiată, să se îmbunătăţească prin corcirea cu tauri de rasă nobilă şi eventual prin cumpărarea de vite de prăsilă mai bune. Intre altele s’a discutat pe larg asupra pră­sirii şi culturii raţionale a trifoiului şi s'a ac­centuat neapărata trebuinţă de a săvîrşi ară­turile la adâncime din ce în ce mai mare. în special s’a atras deosebita luare aminte asupra avantagiilor împreunate cu aducerea de mult şi ieftin gunoiu din Sibiiu şi mai ales de la apropiata casarmă de tren, care tocmai acum se clădesce. Vrednică de amintit a fost căldura, cu care ţeranii au stăruit pentru introducerea re­formelor şi îmbunătăţirilor indigerate. Do­vadă pipăită, că aproape toţi sânt pătrunşi de necesitatea unor schimbări economice în parte radicale şi că trebue părăsite multe din ruginitele obiceiuri agricole, moştenite de veacuri. Aci este locul să observ, că presidentul în numele reuniunii a promis punerea la dis­­posiţia locuitorilor a unui plug excelent, sis­tem Sack. De cumva acest plug, în urma cercărilor în curs de câteva luni, ar conveni, atunci să se restitue reuniunii spesele procu­rării. Chiar şi o maşină modernă de sămă­­nat se va pune la disposiţia celor interesaţi. Cu deosebită satisfacţiune constat, că economii din Bungard au dovedit un viu in­teres pentru diversele gestiuni agricole, parte atinse mai sus, parte neatinse, întrunirea a dăinuit preste 3 oare și nu cred să se găsească între care au participat unul singur, care să nu fi primit impresia, că reuniunea noastră tinde la realizarea de scopuri salutare şi de interes nemijlocit pentru „talpa ţerii“. Că ţeranii întruniţi au rămas adânc impresionaţi de cele aucjite s’ar pute dovedi şi prin aceea, că sfîrşindu-se întrunirea, ei au continuat discuţia, — pe stradă în preajma şcoalei, — cu un interes aproape pătimaş. Şi lucru hotărît: tocmai stîrnirea interesului şi cu ea discutarea reformelor agricole de in­trodus este cel dinteiu pas spre îndreptare. întrunirea a fost însoţită de o conti­nuare cu neobosit zel a desbaterilor în casa şi la masa ospitală a vrednicului şi zelosului proprietar G. Dor­dea, fost primar şi mem­bru în comitetul central al reuniunii agri­cole. Toaste propriu­n­ile s’au ţinut puţine, dar’ cu atât mai multe vorbiri instructive de interes economic local. Afară de membrii comitetului şi inteligenţa preoţească şi mire­­nească a comunei au participat la masă un număr însemnat de ţerani fruntaşi. Din vor­bele şi reflexiunile ce au urmat la masă sper a putea deduce, că în timp relativ scurt se va înch­ipa în Bungard o tovărăşie agricolă, even­tual o cassă rurală de credit şi economii, de care locuitorii au neapărată trebuinţă. Am lungit raportul de faţă în presu­punerea firească, că între cetitorii „Tribunei“ noastre se află numeroşi economi, care ur­măresc cu atenţie cele­ ce se petrec în sinul viguroasei noastre reuniuni agricole. Sper iarăşi, că unii şi alţii vor pute trage folos din cele raportate. De dorit ar fi se se apuce unul sau altul din cărturarii noştri şi să raporteze, fie şi în scurt reasumat, asupra adunării generale ţinute la Sas-Sebeş, precum şi asupra expoziţiei de vite arangiate de cătră Reuniune la Tilişca. X. CRONICA Numire. Iuliu Cri­stea şi Grigorie Laslo au fost numiţi oficiali adjuncţi de poştă şi telegraf.* Un nou comite-suprem. După­ cum se aude, denumirea deputatului dietal, Guido Bausznern, ca comite-suprem al comita­tului Făgăraş va urma în z jdele viitoare. * Preparaţiuni de mobilisare. „Magyar Hírlap“ anunţă, că comanda de întregire din Budapesta a însărcinat secţiunea militară a capitalei, ca imediat să revioleze şi să ţină în evidenţă listele privitoare la mobilisarea gene­rală şi parţială, ca astfel în ori­care moment mobilisarea să se poată efectua. Secţiunea a şi început numai­decât revizuirea. Chiar şi celelalte comande de întregire au recercat autorităţile civile, ca să revideze listele de mobilizare.• O conferenţă de directori superiori de studii, în ministerul ing. de culte şi instrucţie publică a avut loc în zilele trecute sub presidiul cons. min. Dr. Kr a­m a r i­k o con­ferenţă de directori superiori de studii, l­a care au participat directorii superiori Lutte­r, Finály, Eli­scher, Homan­n, Spitt­ko şi guvernorul internatului Francisc­ Iosefin din Budapesta, Béla Erődi. La revisiunea dis­trictelor numai la districtele Cluj şi Sibiiu s’a văz­ut a fi necesară o schimbare ; primul, care e cu mult mai mic decât cel de al doilea, ar are de a primi câteva şcoala medii situate în partea nordică a acestuia. Au fost reviolate şi instrucţiunile directorilor superiori de studii şi ale comisarilor ministeriali însărcinaţi cu supraveghierea asupra şcoalelor medii con­fesionale; instrucţiunile sânt excelente şi vor mai fi lărgite numai prin câteva disposiţiuni mai noue. Cu privire la examenele private va fi prelucrat un normativ, care va cuprinde caşurile, când un director al unei şcoale medii, un director superior de studii şi ministeriul vor ave să acoarde concesiuni pentru examene private. Ce se atinge de scutirea didactrului directorilor superiori ,de studii li­ se păstrează o ingerenţă mai mare. * Necrolog. Primim următorul anunţ fu­­nebral: Romul Parteniu Coama, născut la 13/25 Februarie 1882, după scurte, dar’ du­reroase suferinţe, în urma aprinderii de creeri, aici-dimineaţă la 5 oare ’şi-a dat inocentul seu suflet în mânile Creatorului, în etate de 9 ani şi 3 luni. Partea pământească a scumpului şi neuitatului copil se va înmormânta din locu­inţa părintească (strada Baier nr. 1) Mercuri în 15/27 Maiu la 5 oare p. m. în cimiterul gr.-or. din suburbiul inferior. Cuprinşi de adâncă durere aducem această scrie jalnică la cunoştinţa amicilor. Sibiiu, în 13/25 Maiu 1891. Parteniu Cosma şi Maria Cosma născ­ Roman, ca părinţi; Lucia Minodora Cosma, Minerva Elena Cosma, Hortense Maria Cosma, Rem Alexandru Cosma, ca surori şi frate; Daniil Roman, ca moş; Miron Romanul, metropolit, ca unchiu; Florea Roman, ca unchiu. * Cas de moarte Dr. Stefan Fei­kl, fost profesor la academia juridică din Sibiiu, după o lungă şi grea boală a răposat în 25 i. c. # Invitare. Elevii şcoalei gr.-or. din Gu­­ra rîului îşi vor sărba maialul Duminecă în 19­31 Maiu a. c. sub conducerea corpului în­­văţătoresc, fiind timpul favorabil în grădina doamnei Arsenie „la moară“, la cas contrar în edificiul şcoalei, începutul la 1 oară p. m. în decursul petrecerii se vor asculta unele cântări şi declamaţiuni din partea ele­vilor. Doritorii de a participa la această pe­trecere să se considere prin aceasta invitaţi, deoare­ce invitări speciale nu se fac. Con­­tribuirile benevole sânt destinate pentru în­fiinţarea unei biblioteci şcolare şi se vor curta pe cale diarmatică. Corpul învăţat­o­­r­e­s­c. * Teatru român în Lugoj. Harnica inteligenţă română din Lugoj, formând o so­cietate de diletanţi, representează mâne Mer­curi sub conducerea domnului dirigent Wilhelm Schwach opereta „Craiu nou“, operetă ori­ginală română în 2 acte cu libret de V. Alexandri şi musica de Ciprian Porum­be­scu. Persoanele: Moş Corbu, cimpoier bătrân, dl Dr. G. Dobrin; Bujor, căpitan de gendarmi, dl G. Palco; Leonaş, tinăr boer, dl Dr. D. Florescu; Ispravnicul, dl Ag. Tu­­culia; Aurca, orfană, domnişoara L. Vlad; Dochiţa, tineră ţerancă, dl Al. Major. Fete, flăcăi şi gendarmi: Domnişoara Constanţa Bo­­bora, doamna Cornelia Brediceanu, domnişoara Maria Cobilaş, domnişoara Sofia Cobilaş, d-na Elena Dobrin, d-şoara Livia Florescu, d-şoara Sofia Florescu, domnişoara Elena Germanescu, d-şoara Alexandrina Ianculescu, d-şoara Maria Jurca, d-şoara Gisela Paraschieviciu, d-şoara Irena Paraschieviciu, d-şoara Ofelia Schöner, d-şoar­a Maria Tuculia, doamna Olga Tuculia, d şoara Livia Voda, d-soara Iuliana Jivcoviciu, dl Moise Albu, dl Nicolae Blajovan, dl George Berariu, dl Dr. Alexandru Bircescu, dl I. Dra­­ganiciu, dl Const. Dragomir, dl Iuliu Dobrei, dl Corneliu Florescu, dl Traian Grozescu, dl Vasilie lenea, dl George Ioanoviciu, domnul Antonie Musteţ, dl Traian Raţ, dl Iosif Sin­­tescu, dl Tom­a Sintescu, dl George Tripon, dl Alexandru C. Vasilie. Acţiunea se petrece afară la ţeară pe mo­şia lui Leonaş. Preţurile de intrare: Legea rang. I. 4 fl., legea rang. II. 3 fl., un scaun în parter 1—36: 1 fl., 37—72, 80 cr., 73 —108 60 cr., parter 50 cr., galeria 20 cr., pentru soldaţi sub sergenţi 30 cr. Venitul curat este destinat pentru „Reuniunea femeilor române din Lugoj“, în­ceputul la 8 oare seara. Din public.*) Convocare. P. T. membri ai comitetului comitatens sânt rugați cu toată onoarea să binevoească a se întruni Vineri la 17/29 Maiu a. c. la 6 oare d. a. în localităţile societăţii ro­mâne de lectură din loc la o consultare cu privire la obiectele pertractânde în adunarea municipală din 1 Iunie a. c. Sibiiu, 25 Maiu 1891. La însărcinarea preşedintelui: Nicolau Ivan m. p., secretarul clubului. Avis on, membri ordinari! Adunarea generală a „Reuniunii învăţă­torilor gr.-or. din despărţământul Mercurei“, convocată deja pe Zilele de 18 şi 19 Maiu st. v., din cause binecuvântate se amînă deo­camdată pe timp nedeterminat. Poiana, 12/24 Maiu 1891. Emanuel Beşa m. p., Ilie Georgescu m. p., preşedinte secretar. *) Pentru cele cuprinse în rubric­a aceasta re­dacţia nu primesce răspunderea. TRIBUNA Sibliografie* A apărut de sub presă şi se află de vânzare la librăriile din Bărlad: „Românii transcarpatini“, de G. Con­­stantinescu-K­îm. Acest studiu se vinde în fo­losul Ligei pentru unitatea culturală a Româ­nilor. Preţul 1 leu. A eşit de sub tipar o lucrare cu titlul: „10 Maiu 1891, Jubileul de 25 de ani al re­gelui sau cununia de argintu, de Sava N. Ş o i m e s c u. „Istoria Românilor din Dacia-Traianău. Volumul IV. Istoria modernă partea I (De la Mateiu Basarab şi Vasile Lupu pănă la Fanarioţi) a eşit de sub presă şi va sosi preste vre­ o două săptămâni la librăriile Socec şi Haimann. Autorul expune în acest volum de 660 pagine mari în 8° optzeci de ani din istoria ţerilor române 1633—1714. Deşi re­­stimpul este comparativ cu acele expuse în volumurile precedente, scurt, el este plin de fapte însemnătoare, ceea­ ce explică cum se face de acest volum este tot atât de întins ca şi acel al IlI-lea. Domniile paralele ale lui Mateiu Basarab şi Vasile Lupu cu expunerea covîrşitoarei înrîuriri grecesci ce se stabilesce încă de pe timpul lor în Muntenia şi Moldova şi cu faptul însemnat al introducerii limbii române în biserică sânt urmate de un studiu amănunţit de cel mai mare interes asupra aşezămintelor juridice atât acele ce au pre­cedat legiuirile domnilor îngemănaţi, cât şi a acestor legiuiri înseşi. Luptele Românilor contra Turcilor, purtate în Muntenia cu deosebire de familia Cantacuzinescilor, domnia cea lungă şi plină de interes a lui Constantin Brâncoveanu, desbaterile păcii de la Carloviţ, care aduseră atât de aproape perirea ţerilor române, şi în sfîrşit un însemnat capitol asupra culturii acestui restimp cu o analiză amănunţită a cronicarilor şi scriitorilor moldoveni şi munteni, cată în puţine cuvinte bogatul cuprins al acestui vo­lum. Mai mult de o miie de note cuprind trimiterea la isvoarele consultate, cele mai multe reproduse în textul original şi dau pre­tutindeni putinţa controlării spuselor autorului. A apărut: Vasile Alexandri: „ Ovidiuu, dramă în 5 acte şi în versuri, formând volumul XI. al operelor sale. Ediţiune corec­tată şi publicată sub priveghierea autorului, în editura librăriei Socec et comp. Preţul unui exemplar lei noi 3. A eşit de sub tipar la Iaşi în tipografia Petru C. Popovici: Un studiu asupra vieţii şi a principalelor scrieri ale celor doi poeţi germani Goethe şi Schiller, de A. Vântul, licenţiat în litere şi profesor. A apărut: Trandafiri şi viorele. Poesii poporale culese şi ordinate de Ioan Pop Reteganul, în­văţător. Ediţiunea a II-a amplificată. Gherla. 1891. „Românul Literar“. Apare în fiecare Duminecă în Bucuresci. Nr. 18 dela 13/25 Maiu 1891 are următorul cuprins : D’ale Săp­­tămânii. De Rovin. — T. L. Maiorescu. (Cu portret.) — Prieten. Poesie de Gripen. — Nemulțumitorului­­i­ se ia darul. De C. C. Zaharia. — Săptămâna politică. — O iubire. Novelă originală de D’Apolodor. — Idilă. Poesie de V. Dumitrescu-Viorel. — Alexandru Popii. De Ilie Lungu. — Mănăstirile şi bise­ricile din România: Mănăstirea Năraleşti, ju­deţul Muscel. — Un priveghiu şi o logodnă. Novelă de C. Z. Buzdugan. — Valea verde. Poesie de I. Dumitrescu-Ghiocei. — Cronica internaţională. — Cestiuni militare. — Con­cursurile noastre. Presiunea atmosf.­ra mm. (Mediul lunar 724.4 Călindarul (filei 15/27 Main 1891. Iulian. Pachonnie. Crei­oriuu: Lucian. Soarele: resare 4.24, apune 7.30. Buletin meteorologi® Sibiiu, 26 Maiu n. fi oare dimineaţa. OLwsrvatîL Temperatura după Oisleiu® Maximul minimul de Diferenţa din pre^iuft 717.8 -♦-0.G 414 3 4-22.4+12.2-S Direcția vAntulul Din țeară 23 Maia n. 7 oare dimineața. Sta­țiun­ile: Preajun . atmosf. în mmn. Tempera­tura Celsius Vântul direcți. tăria Budapesta 759 -1-14.3 y 1î Sătmar . . 762 + 17.0 — 1— Cluj . . . 760 +13.0 s 1î Orșova '762 +10.20 î Arad ... 780— SO3 Panciova . 761 + 19.2s 3 IR *r o N­ O l» 1 C, Starea semănăturilor în Ungaria şi Străinătate. Rapoartele despre starea sămănăturilor ce au sosit la ministerul de agricultură reg. ung. pănă la 22 Mai. n. constată, că precipitaţiunile abundante din 17 şi 18 i. c. au fost foarte favorabile pentru sămănături. Sămănăturile de primăvară au început a se desvolta favorabil, deasemenea grâul de toamnă și orzul s’au îndreptat, la săcară însă, care a început deja a da în spic, schimbarea temperaturii va pute în­­rîuri favorabil numai asupra desvoltării grăun­telui. Dealtmintrelea starea singuraticelor specii de cereale prin diversele ţinuturi ale ţerii este foarte diferită. Grâul de-a dreapta Dunării, de-a stânga Tisei şi în Bănat stă relativ mai bine, însă din cele 5,2 milioane jugăre catastrale sămănate cu grâu numai 4 procente stau preste mijlociu, 62 procente mijlociu şi 34 procente sub mijlociu. Pentru săcară prospectele sânt rele. Din cele 2,18 milioane jugăre catastrale să­mănate cu săcară stau 1 procent preste mijlociu, 25 procente mijlociu, 74 procente sub mijlociu. O­arz­ele de primăvară se desvoartâ fa­vorabil, cele de toamnă sânt foarte diferite. S'au sămănat cu orz 1.78 milioane jugăre catastrale, din care 22 procente stau preste mijlociu, 72 procente mijlociu și 6 procente sub mijlociu. O v ă s u­­ ofere în general prospecte favorabile. Din cele 1.76 milioane jugăre catastrale sămănate cu ovăs 17 procente stau preste mijlociu, 76 procente mijlociu şi 7 procente sub mijlociu. Rapiţa în general stă rău; numai unele ţinuturi de-a dreapta Dunării vor da o recoltă mijlocie. Porumbul, cartofii şi tutunul încep a se desvolta favorabil. — Pomii au înflorit cu îmbelşugare, mare parte din muguri însă au cădut în decursul secetei săptămânilor trecute. — Despre starea sămănăturilor în străinătate oficiile consulare anunţă următoa­rele: în Belgia sămănăturile de toamnă, mai cu seamă grâul şi orzul, în urma iernii celei aspre au fost sau total nimicite, sau apoi rău stricate, şi în urma acesteia cele mai multe au trebuit întoarse şi înlocuite cu cereale de primăvară. în Bulgaria sămănăturile de toamnă au iernat în general bine, sămănatul de primăvară e partea cea mai mare terminat. în Francia sămănăturile de toamnă stau foarte diferit; în decursul iernii celei geroase au suferit enorm de mult, mare parte au trebuit întoarse și înlocuite cu cereale de vară. Prospectele de recoltă sânt în general nefavorabile. Ceva mai bine stau sămănăturile de primăvară, în Germania iarna cea aspră a împedecat desvoltarea, săcara a suferit foarte mult mai cu seamă în Silesia şi Posnania. Sămănatul de primăvară s’a isprăvit, sămănăturile au ră­sărit bine. Rapiţa şi trifoiul stau bine. Tempe­ratura de Maiu favorisează desvoltarea. Preţul mărfurilor. Piaţa din Sibiiu, 26 Maiu Grâu, l­ectl. 72 pănă 82 chilo fl. 6.60 pănă fl. 7.40, grâu mestecat 70 pănă 74 chilo fl. 5.70 pănă fl. 6.30, secara 70 pănă 75 chilo fl. 4.60 pănă fl. 5.- -, orz 62 pănă 66 chilo fl .— pănă fl .—, oves 42 pănă 50 chilo fl. 2.60 pănă fl. 3.20, cucuruz 70 pănă 74 chilo fl. 4.60 pănă fl. 5.—, mălaiul 70 pănă 74 chilo fl. 4.50 pănă fl. 5. —, cartofi 69 pănă 70 chilo fl. 1.60 pănă fl. 1.70, sămânță de cânepă fl. 8.— pănă fl. 8 50, mazărea 76 pănă 80 chilo fl. 5.— pănă fl. 6.—, lintea 78 pănă 82 chilo fl. 8.— pănă fl. 9.—, fasolea 76 până 80 chilo fl. 4.50 pănă fl. 5.50, păsat de grâu 100 chilo fl. 16.60 pănă fl. 16.80, făină nr. 1 fl. 15.80, făină nr. 3 fl. 14.—, făină nr. 5 fl. 13.­ , sianină 100 chilo fl. 58.— pănă fl. 60.—, unsoare de porc fl. 60.— pănă fl. 62.—, său brut fl. 20 — pănă fl. 22.—, său de lumini fl. 34.— pănă fl. 35.—, lumini turnate de său fl. 38.— pănă fl. 40.—, săpun fl. 20 pănă fl. 30.—, fen 100 chilo fl. 1.50 pănă 9. 1.90, cânepă fl. 32.— pănă fl. 35.—, lemne de foc uscate m. cub. fl. 2.60 pănă fl. 3.—, spirt p. 100 L. 54 pănă 55 cr., carnea de vită chilo 48 cr. pănă 50, carnea de vițel 88 pănă 45 cr., carnea de porc 46 pănă 48 cr., carnea de miel —.— pănă — cr., ouă 10 cu 15 pănă 18 cr. Tîrgul de rîmători în Steinbruch. în 23 Maiu, n. s’au notat: unguresci bătrâni grei 42 — cr. pănă 44— cr., unguresci grei tineri 457« cr- pănă 46- - cr. de mijloc 4­6‘/a cr- pănă 46'/, cr., ușori 47— cr pănă 471/, cr., marfă țerănească grea 42— cr. pănă 44— cr., de mijloc 447, cr. pănă 45— cr. ușoară 46— cr. pănă 47— cr., românesci, de Bakony, grei------cr. pănă---------cr., transito grei ------cr. pănă--------cr., transito de mijloc --------- cr. pănă------cr., transito ușori---------cr. pănă---------cr. intansito serbesci grei 457« cr- pănă 46— cr., transito de mijloc 457«-- cr. pănă 46 — cr., transito uşori 457« cr- pănă 46 ‘/a cr., --------------- - Pag. 459 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 23 Maiu 1881. Cursul pieţei d­in Sibiiu. Din 25 Maiu n. 1891. Seminţe Cuanitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. Cuatitatea per Hect. Prețul pe 100 chil dela pÂn» dela p&nă Grâu• Bănățenesc vechiu 76— — 77 Grâu dela Tisa „ 76 10.10 10.25 77 10.15 10.30 Grâu „ Pesta „ 76 10.0510.20 77 10.1010.25 Grâu de Alba-Reg. „ 76 10.10 10.25 77 10.15 10.30 „ „ Baclea „ 76 10.10 10.25 77 10.1510.30 Grâu ung. de Nord 76 9.9510.10 77 10. 10.15 Soiminte, vachi ori noua Soiul Cualitatea per Hect. Frețul per 100 chiilogi dela I p&nft SScara Ore Oves Cucuruz (porumb) Meiu Hrişcă Nutreț de vinars de bere bănăț. de alt soiu 70—72 60—62 62—64 64—66 39—41 75 73 8.15 6.90 7.20 7.70 6.8­­ 660 6.55 7.10 -■j" Grâu de primă.&--.- -r» de toam.09.76 Cucuruz Mai-Iun. •a 6.55n Iul. Aug. Mg 6.67 Ovin de primă.* — n de toam.1 6.23 S & Or O 8.30 7.10 7.50 8.40 7 05 6.65 6.60 7 70 9 78 6 58 6.69 6.25 Producrt* n­ axat Soiul Cursul dîdft până Sem. de trif. Lucerna un^ureaflfîi 42.—44. -n roșie 42 —44.­Oleu de rap. rafinat 87 5038 50 . Uns. de porc dela Pesta 53.--53 50 § jî dela țeară— — g Slănină svăntată 44-46.­Ap 9» afumată 50.5051.— g Său 34.—34.50 £ Prune 24.5025 -u Lietar slavon, nou 23.—24 — Orfin bănățenesc 21.—22.­Miere brută— — V­ galbină străcurată 29.5030.50 Ceară de Rosenau 138. 134. Spirt brut 18.5019.50 n Drojdiuțe de spirt 20.5021 — Hârtie-monetă română . . Comp. 9.25 vând. 9.32 Lire turcesci 10.45 „ 10.50 Imperiali........................... 9.40 „ 9.50 Rubla rusesci .... • n 1.36 „ 1.38 Bursa de Budapesta.. Din 23 Maiu n, 1891. Huuta de aur ung. 6°/0 „........................................ ,-~ « n n „ 4%...............................................104.70 „ „ hârtie „ 5°/0 101.85 împrumutul căilor ferate ung................................ 117__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune).............................................................113,60 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune).............................................................99.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)..................................................................... Bonuri rurale ing.......................... .... 92.25 „ „ eroato-slavone................................104.50 Obligațiunile desp. regaliilor.......................................97.65 împrumut cu premiu ing............................................137.59 Lesuri pentru regularea Tisei şi Seghedin . . 129.— Kenia de hârtie austriacă ....... 92.— « „ argint austriacă ... .... 92.— „ „ ani austriacă 110 CO Lesurile austr. din 1860 148__ Acţiunile băncii austro-ungare........................... 998.__ „ „de crediting...........................• 946.75 „ „ „ „ austr........................... 300.40 Scrisuri funciare ale institut, de cred. și economii. „Albina“... 102.— Argintul ... ...................................................... Galbeni împărătesei ................................................. 5 53 Napoleon­ d’ori. ........................... . 9.33 Mărci 100 imp. germane................................. 57.75 Londra 10 Livres sterling­............................... 118.25 Bursa de Viena. Din 23 Maiu n. 1891. Renta de aur ung. 6°/0................................ ..— r, n n « 4°/0 ........ 104.75 n „ hârtie „ 5%..........................................101.40 împrumutul căilor ferate ung.....................................116.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (l-a emisiune)........................... ... 113 25 Amortisarea datoriei căi­lor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)............................................................99.20 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune) ...............................................................__ Bonuri rurale ing..........................................................92.20 “ „ eroato-slavone ... ... 104.50 împrumut cu premiu ing..................................... 136.50 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . 129.25 Renta de hârtie austriacă................................. 92.35 „ „ argint austriacă ... ... 92.20 „ „ aur austriacă...........................................110.65 Losuri austr. din 1860 ...................................... 148­­9 Acțiunile băncii austro-ungare .... . 997.— „ „de credit ung. .... . 343. — » » „ n austr. ..... 300.?b Argintul..................................................... . —.— Galbeni împărătesei................................ 5.56 Napoleon­ d’ori...................................................... 9.35 Mărci 100 imp. germane........................... 5. 75 Londra 10 Livres sterlingi................................ 118,(. 5 Bursa de Bucuresci. Pentru redacţiune responsabil: Andreii­ Bal­leş. 4 Maiu. st. v. — 4 pare p. m. Cassa Ultim Henta rom. per 1875 5% . . 100*/4 --­Renta română amort. 5°/0 . . 99-­-­ „ (Schuldverschreib.) . . 877« --.--­ Oblig, de stat. C. í\ B. 6u/0 . 877. --­Renta rom. (Bur. conv.) 6°;0 , 100*/8 ---.--­ împrumutul municipal 6°/0 . . --.--­Scrisuri tune. rurale 7% . . 1047, -----­Scrisuri tune. rurale 6°/„ 1007, — v--­dem urbana 7°/„..................... 1047, -­. 6»/....................... 1037, --.--­- fl“/»..................... 877« Banca Naț. (500 lei vărs. într.)— 1452 Soc. Dacia-Rom. (250 lei vers.)— 349 Soc. de Asig. Nat. (200 lei vers.)— 347 Soc rom. de reasig —.— --.--­Soc. r. de con. (250 lei vers.) Oblig. Cassei Pensiunilor. — 104 272---1--­Avio..........................................._.___,--­Schimb Londra 3 luni ...... „ cek . . . , . . ---.--­---,--­Berlin 3 luni........................... __.--­__#--­„ cek................................. --.--­--.--­Paris 3 Inni................................ ---.--­--#--­„ cek........................... --­--,--­Viena —.— —v— Agio ........................................... ---.--­—.—

Next