Tribuna, mai 1891 (Anul 8, nr. 98-122)

1891-05-23 / nr. 116

Nr. 11« această dureroasă şi ireparabila perdere se încunosciinţează toate rudeniile şi amicii ră­posatului. Rămăşiţele pământesci ale scum­pului decedat s’au înmormântat în presenţa unui public numeros în 17 Mai, la 3 oare p. m. în cimiterul gr.-cat. din comuna Fel­­falău. Paraschiva Butnariu născ. Folea, ca soţie, Florea măr, Demian, Simeon, Ana măr, Cenger şi Iacob, jurist ales., ca fii şi fiice, Demian Nechita şi loan Cenger gineri. Ca­­tarina, Maria şi Elena, ca nurori, Pompeiu Butnariu, Isidor, Emil, Eugenia, Letiţia, Ca­rolina, Aurelia, Simeon, loan, ca nepoţi şi nepoate. Felfalău, 30 Maiu 1891. * învitare. Tinerimea gimnasială din Blaj învita la petrecerea de vară ce o va arangea Sâmbătă în 6 Iunie st. n. a. c. în „Bercul metropolitan“. Blaj, 30 Maiu 1891. Comitetul arangiator. Preţul intrării. De persoană 50 cr. începutul la 2 oare p. m. Pentru cas de timp nefavorabil comitetul arangiator s’a îngrijit de localitate. * Ciudat început de funcţiune. „Magyar­ Hirlap“ anunţă, în 31 Mai, dimineaţa co­misarul guvernial şi totodată nou numitul comite­­suprem al comitatului Bichiş, dl R e i s z i g, însoţit de fiscalul superior George Oláh, în­credinţat de present cu conducerea oficiului pretorial din Oroshaza, a plecat la Csorvás şi de acolo cu trenul la Giula. Oláh s’a reîntors la Oroshaza cu trăsura; noaptea, când trecea prin Csorvás, s’a împuşcat după el, dar’ n’a fost nimerit­ Glonţul dealmintrelea era destinat pentru comitele­ suprem, pe care atentatorul îl credea în trăsură. Scurt timp după această încercare a fost trimisă la fața locului o patrulă de gendarmerie, care însă n’a dat de urma atentatorului. * Săritură din tren. Pasagerii trenului nr. 1091, ce circulează între Iassenova şi Biserica-Albă, au fost înainte cu câteva­­file martorii unei scene mişcătoare. Un rob din Verşeţ, pe care îl escorta la Biserica-Albă un haiduc, în timpul mergerii trenului a deschis uşa vagonului şi a sărit afară. Haiducul a sărit după el şi a căzrat atât de nenorocos, încât a îndurat grele răniri. Oprindu se tre­nul în loc, haiducului ’i­ s’a dat îngrijirea necesară legându-’i-se ranele ; robul, care încă a fost rănit, a fost găsit numai în z­iua următoare. * Lupul lapădă părul, dar’ năravul ba! Sub titlul „R­omânii batjocoriţi de pe catedră“ cetim în „ Gazeta Bucuinei“ (din 19/31 Maiu). „Sâmbăta trecută „Juni­mea“, societatea studenţilor români de la uni­versitatea de aici, ţinuse o şedinţă extra­ordinară în sala universităţii nr. 3. Luni servitorii vor fi descoperit la scaunele din acea sală vre-o două cioplituri mai proaspete şi au făcut, se vede, rectorului arătare despre aceasta. Dl Dr. Schuller-Libl­y, actualul rector al universităţii, însă, fără să mai cerce­teze caşul, făcuse amintire de el într’un colegiu al lui de Mercuri şi s’a aflat îndemnat a se pronunţa de pe catedră cam în următorii termini la adresa Românilor preste tot: „Man sagt, die Romanen wären civihsirt, das ist jedoch nicht der tall, nachdem..........“ („Se­­jice, că Românii ar fi civilisaţi, aceasta însă nu stă, după­ ce. . .“) şi aci Magnificenţa Sa istorisi caşul cu scaunele ciocârtite, asemă­­nându-­l cu un vandalism comis ,filele trecute în grădina publică de aici şi admiţând, că şi acel vandalism a putut fi săvîrşit de cătră Români. „După­ cum suntem informaţi, nu pentru ântâia­ dată s’a vorbit la universitatea de aici de pe catedră în contra poporului românesc. Ar fi timpul suprem, ca cel puţin în urma acestui incident din urmă cei competenţi să iee măsurile cuviincioase, pentru­ ca un popor să nu mai fie în asemenea chip batjocorit în propria sa patrie şi ţeară. Magnificenţa Sa de Dr. Schuler-Lib­oy şi alţii, pe care-­i pri­veşte, vor trebui să stie, că nu se află în Ungaria, acea semi-Asie, unde „savanţii“ ma­ghiari îşi pot nepedepsiţi permite luxul, de a insulta pe Români de pe catedră, ci în Au­stria, unde popoarele sunt egale şi unde nu e permis a propaga chiar de pe un loc atât de însemnat ură în contra unei naţionalităţi“. Pănă aci „Gazeta Bucovinei“. Adau­­gem din parte-ne, că cunoascem prea bine aici în Sibiiu atât pasărea, cât şi mai ales cântecul ei: este acelaşi profesor de drep­turi, care de pe catedra fostei academii s­i­b­­­i­e­n­e îşi debita cu aceeaşi fudulie co­mică, prelungă pretinsa sa erudiţiune şi sciinţă uimitoare, necontenit şi despreţul suveran a tot ce e românesc, încât pentru sciinţă „marele“ Schuller-Libb­y îşi primia „recunos­­tinţa“ criticienilor de un sânge şi chiar a ce­lor săsesci. Să-­i pomenesci „fabricantului de cărţi“ din Sibiiu atunci numai de “Litterarisches Centralblattu din Lipsea sau de numele răposa­tului conducător săsesc Francisc Gebbel! Ce priveste însă românofagia incomparabilului Teuton de la universitatea Bucovinei, apoi toţi juriştii români ardeleni, care au avut parte de prelegerile stângace ale profesorului sibi­an de istoria dreptului ardelenesc sau ger­man, după cărţile sale în veci nemistuite, îşi mai aduc şi astăzi încă aminte de ura sa meschină faţă cu ori­ce ar semăna măcar nu­mai a Român. Dar’ Schuller-Libb­y a fost nevoit sâ-’şi părăsească patria, găsind un adă­post care numai între Români. Aceştia au rămas pretutindenea unde sunt, şi pişcăturile unor pigmei au numai menirea de a dovedi ni­­micinicia lor faţă cu marea desvoltare necon­tenită a unui popor ca a celui românesc. # La examenul scripturistic de ma­turitate la gimnasiul superior ort.­or. din Suceava, precum cetim în „Cazeta Bu­­covinei”, s'au supus în anul acesta în 4dece dela 25—30 Maiu a. c. 47 de abiturienţi. Intre aceştia sânt 22 Români, 14 Ovrei, 5 Poloni, 4 Nemţi şi 2 Armeni. 42 de abitu­rienţi sünt interni şi 5 externi. * Adunarea generală a Ligei din Bucuresci. Cetim în „Românul“ (21 Maiu v.): Adunarea generală a Ligei centrale pen­tru unitatea culturală a Românilor se va ţine mâne la oara 2 şi jum. în sala cea mare a universităţii. La ordinea­­zilei este alegerea a trei membri în comitet şi a trei censori. * Invențiune. în ultima şedință a aca­demiei de sciinţe din Paris s’a presentat de cătră colonelul Sebert un nou calculator au­tomatic al traiectoarelor. Această invențiune se datoresce domnului major Dragomirescu din artileria română. * Gestiunea reginei Natalia la uni­versitatea din Belgrad. O interesantă pre­legere a ţinut la universitatea din Belgrad despre cestiunea reginei Natalia profesorul de dreptul constituţional şi internaţional Dr. Milovan Milovanovici. Profesorul uni­versitar s’a încercat a dovedi, că resoluţiunea Scupcinei despre expulsarea reginei e legală şi constituţională, pentru­ că regina ca membră din familia domnitoare nu poate fi socotită ca un cetăţean simplu şi prin urmare nici nu se poate provoca la drepturile publice­ civile. * Ţareviciul în Wladiwostock, în 31 Maiu moştenitorul tronului rusesc a asistat la deschiderea primei părţi a liniei ferate de la Ussuri în Siberia. Ţare­­viciului ’1­8’au făcut demonstraţiuni foarte entusiaste. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. (De ieri.) Pressburg, 2 Iunie n. Confe­­renţa începută în mănăstirea Fran­ciscanilor în privinţa luării unei po­­siţiuni în contra reformei plănuite nu a putut ajunge la nici o înţelegere, deoare­ce membrii cei mai tineri pără­sesc mai bucuros mănăstirea, decât să se supună observaţiei stricte. Alba-Regală, 2 Iunie­­. Cu oca­­siunea banchetului al districtului bise­ricesc reformat Coloman Tisza a acis: „în timpul din urmă s’au ridicat unii nori de fum, care erau să întu­nece lumina liberă fără­ ca să nutrească focul. Ca răsplătire noi voim să pro­pagăm focul confesiunii liberale, care este chiemat să risipe fumul“. Aceste cuvinte au produs aplause imense. Viena, 2 Iunie n. Cel din urmă buletin despre aflarea Archiducelui Fran­­cisc Ferdinand constată r­e­m­i­­siunea totală a frigurilor. Paris, 2 Iunie n. Nunţiul Ferra­ta a primit instrucţiune de a nu merge cu clerul legitimist, deoare­ce Papa se află în consonanţă cu politica r­ep­u­blicei. Constantinopol, 2 Iunie n. O bandă de tâlhari constătătoare din 30 de Greci a depărtat şinile căii fe­rate orientale în apropierea Constan­ti n o p o l­u l u i şi au făcut prinsoneri pe tot personalul căii ferate și o societate de voiageri germană. Mai multe vagoane s’au răsturnat. Călătorii răpiţi sunt cei mai mulţi Germani. Ban­cherul Israel, eliberat pentru procu­rarea banilor de răscumpărare, a sosit astă­ji după ameatji aici. Ambasadorul german a întreprins numai­decât paşi necesari la Sultan şi la Poartă spre asigurarea vieţii prinsonerilor şi spre a preocupa cele 200.000 franci ceruţi pen­tru răscumpărare, cu care Israel se va întoarce la tâlhari. (De astazi.) Budapesta, 3 Iunie­­. La noul edificiu al parlamentului lucrătorii au suit o columnă grea în etagiul de sus, schelele s’au surpat şi columna a cătrat în adâncime, trăgând cu sine şepte lu­crători, dintre care şese au fost ucişi şi unul greu rănit. Nenorocirea s-a pri­cinuit prin neglijarea măsurilor cuve­nite de siguranţă şi prin nesocotinţa ambelor organe de supraveghiere, care au fost arestate. Berlin, 3 iunie­­. Socialiştii pregătesc aici şi în toată Germania adunări de protestare, în care să se re­­înoească cererea desfiinţării ime­diate a vămilor pe cereale. Grâul şi săcara iarăşi s’au urcat în preţ cu şese mărci. Paris, 3 iunie­­. Guvernul presentează în săptămâna viitoare ca­merei un proiect de lege, prin care ’i­ se asigură fiecărui lucrător după un timp de muncă de treizeci de ani o pensiune anuală pănă la 600 franci. Vor contribui stăpânii, lu­crătorii și statul. Belgrad, 3 Iunie­­. După ra­poartele unor foi, ce trebue încă ade­verite, regele Alexandru s’ar fi logodind cu cea mai tânără fiică a principelui de Muntenegru. Ţarul ar fi martor la logodnă. TRIBUNA Bibliografe. „Şcoala Română“. Revistă pedagogică pentru interesele institutelor­­de învăţământ la Români şi pentru organele lor. Odată şi re­­digiată de Vasile Petri. Ese în 8, 18 şi 28 a fiecărei luni în Gherla. Anul V. Nr. 14 dela 18 Maiu­v. 1891 are următorul cuprins: Predarea limbii române în şcoalele elementare. — Herbart, biografia şi principiile sale peda­gogice şi influenţa lor asupra pedagogiei. — Necesitatea reuniunilor învăţătoresci. — Lec­­ţiuni din geografie şi istorie. — Aforisme pe­dagogice. — Fundaţiunea universală Carol I. — Convocări. — Varietăţi. — Anecdote şco­lare. — Necrolog. „Foaia Diecesand“. Organ al eparchiei gr.-or. române a Caransebeşului. Apare în fiecare Duminecă. Redactor Ioan Ionaş. Anul IV. Nr. 19 dela 19/31 Maiu are următorul cu­prins : Partea oficială : Sinodul eparchnial al die­­cesei Caransebeşului. — Partea neoficială : Cu­vântarea înaltpreasfinţiei Sale archiepiscopului­­metropolit Miron Romanul, la deschiderea se­siunii sinodului ordinar al archidiecesei tran­silvane în 28 Aprilie v. 1891. — Fudaţiunea universală Carol I. — — Sola. De Carmen Sylva. — I­­oan Brătianu. — Din protopres­­biteratul Ciacovei. De Aurel Aurel Drăgan. — Sfinţirea bisericii române gr.-or. din Pri­­gor. — Varietăţi. — Bibliografie. „Românul Literar"1. Apare în fiecare Duminecă în Bucuresci. Nr. 18 dela 20 Maiu­s. 1891 are următorul cuprins : D’ale sep­­sémanii. De Rovin. — Corbul (The Raven) după Edgar Allen Poe. De Gripen. — Al. N. Lahovari. (Cu portret.) — Cronică. — Adolf Martensky. — Săptămâna politică. — La înmormântarea lui loan C. Brătianu. Poesie de A. Polychroniade. — Neastâmpăr. Poesie de Lucreţia Suciu. — Cronica medicală. De Dr. Caroline Bertllon. — Blăstămul unei mume. Cântec poporal. Culese de Vie Dumitrescu- Ghiocel. — Mănăstirile şi bisericile din Ro­mânia. Biserica Antim din Bucuresci. — Heine. — Cafeaua ca antiseptic. — Posta „Românului“. — Potcoave de hârtie. — La curtea cu juraţi. — O procedare abilă. — Bobotează. De Oscar Leoni. — Biblioteca „Românului“. — Concursurile noastre. A apărut de sub presă şi se află de vânzare la librăriile din Bărlad: „Românii transcarpatini“, de G. Con­­stantinescu-Rîm. Acest studiu se vinde în fo­losul Ligei pentru unitatea culturală a Româ­nilor. Preţul 1 leu. A apărut: Take Ionescu : La politique étranglire de la Roumanie. Preţul 1 franc. Bucuresci 1891. A apărut: Volumul 2 din Istoria universală partea I. (Istoria antică) de dl Ioan Slavici, pro­fesor în Bucuresci. A apărut: Amintiri istorice şi programele semnate de liberali de la 1848 pănă aici. Adunate şi anutate de Vintilă Rosetti. Un vo­lum 2 lei. La administraţia „Românului“. LOTERIE. Tragerea din 3 iunie st. n. Sibiiu: 39 4 72 32 28 Căiindarul cfileî. 23 Maiu (4 Iunie) 1891. Iulian: Mihail Măr. Oregorinu, Florian. SoareSe­­risare 4.18, apune 7.38. Buletin meteorologie, Sibiiu, 3 Iunie n. 3 vara dimineaţa. Diferenţa din presiuă 721.0­­*­0.6 416 7 425.2413.3. Din ţeară 1 Iunie n. 7 pare dimineaţa. Presiunea atmosf. in m. (Mediul lunar 724.4 Direcți­a H­vfVnfiOAn! OhOfA’V+.l», Stațiunile: T­emperatura după Oo’ft-XI. Presiun. atm­osf. în mm. Maximal minier-fn dfl fcarîi Tempera­tura Celsius VeD direcția tur tăria Budapesta 758 +17 5 sv1 Sătmar . . . 756 +20.0 ■jf1 Cluj .... 756 +18.4V 2 Orșova 756 +22.2— — Arad .... 757 +18.3 M­1 Panciova . . . 757 + 18.9N 4 Sosiţi în Sibiiu. La 2 Iunie n. Hotel „Neufihrer“. Dr. Longer, adv., din Braşov. L. Vegh, hotelier din Ibaşfal cu Elger, Kugel, Monti, Proy, Grün şi Steinhardt din Viena, Guttman şi Ro­senfeld din Budapesta, Augustin din Colonia, și W. Hartig din Cluj,­­și H Buse din Hamburg, comercianți Galau din Bucuresci D-na Eit-1, cu familia, din Rîmnic-VSlcea. fl v .c­u om­­­c. Starea sărmănăturilor în Ungaria. rapoartele despre starea semănaturilor ce au sosit la ministerul de agricultură ung. dela 23—29 Maiu n. anunță următoarele: Temperatura a influențat pretutindenea, cu excepția Ardealului, favorabil desvoltarea semenaturilor. în general se observă o îmbu­nătățire, și mai ales grâul s’a îndreptat foarte mult. Prin mai multe comitate furtu­nile și grindina au causat stricăciuni. Semă­­năturile de primăvară se desvoaltă îndestuli­­tor, pe alocurea însă în urma căldurii și secetei sânt slabe. Grâul în partea stângă a Dunării s’a îndreptat mult, deasemenea pe partea dreaptă a Dunării, unde în general e mijlociu între Dunăre și Tisa în urma ploii celei calde s’a îndreptat, în general e mijlociu, în partea dreaptă a Tisei încă s’a îndreptat mult şi în general e mijlociu. în partea stângă a Tisei aproape pretutindenea starea grâului e mijlocie bună şi mare parte dă în spic. între Tisa şi Mureş grâul în general s’a îndreptat. în Transilvania încă s’a îndreptat încâtva, dar’ grânele de toamnă sânt slabe, cele de primăvară stau satisfăcător. Săcara în partea stângă a Dunării pe ici-colea e înflorită și face spic, pe unele locuri e frumoasă, o mare parte a trebuit întoarsă și înlocuită cu alte cereale, în partea dreaptă a Dunării săcara e frumos înspicată şi înflorită, cantitativ promite o recoltă mijlo­cie slabă şi sub mijlociu, calitativ mijlocie, între Dunăre şi Tisa săcara de toamnă e foarte slabă, cea de primăvară e însă mai viguroasă şi deasă, în partea dreaptă şi stângă a Tisei starea săcării în general e sub mijlociu, între Tisa şi Murăş e înspicată şi înflorită, s’a îndreptat, dar’ e încă tot slabă, în Transilvania partea cea mai mare e înspi­cată şi înflorită, starea în general e diferită. — Orzul se desvoaltă aproape pretutindenea foarte favorabil, e verde frumos şi promite în general o recoltă mijlocie. Numai în comi­tatul Timiş e slab şi se desvoaltă rău. în Transilvania seceta a stricat foarte mult orzului de toamnă, dar’ în urma ploii s’a îndrep­tat mult. — O v ă s­u­­ de ambele părţi ale Dunării cu puţine excepţiuni e frumos, verde şi se desvoaltă bine. între Dunăre şi Tisa e frumos şi des, se desvoaltă bine şi promite o recoltă mijlocie bună. în partea dreaptă a Tisei s’a îndreptat binişor în urma ploii şi partea cea mai mare e mijlociu bun şi mijlociu. între Tisa şi Murăş orăşul e deasemenea frumos. în Transilvania a pălit în urma secetei, în general e însă binişor. — R­a­p­i­ţ­a în partea stângă a Dunării va da o re­coltă slabă. în partea dreaptă a Dunării recolta rapiţei în general va fi mi­jlocie. între Dunăre şi Tisa va fi foarte puţină rapiţă şi rea De ambele părţi ale Tisei rapiţa a fost aşa de rău stricată de insecte, încât mai nici sămânţa nu o va da şi unde e mai bună se aşteaptă o recoltă numai de jumătate. între Tisa şi Murăş dea­semenea e rea. în Transilvania singur numai în Făgăraş e bună. — Porumbul în întreagă ţeara a răsărit frumos. Săpatul decurge pre­tutindenea şi în urma temperaturii favorabile se desvoaltă bine. Pe unele locuri causează vermii pagube.— Păstăioasele şi legu­mi­l­e stau în general bine şi partea cea mai mare sânt deja săpate. Pe ici-colea sânt mâncate de vermi şi insecte. — Cartofii se desvoaltă bine, săpatul dintâiu încă nu e pretutindenea isprăvit. Prin unele comitate şi în Transilvania au răsărit defectuos. — Napii de zăhar şi de nutreţ stau dife­rit, pe alocurea sunt frumoşi, precând prin unele părţi a fost de lipsă să se samene de două şi de trei­ ori. — Cânepa şi inul se desvoartă pretutindenea bine. — Viţa de vite în partea stângă a Dunării prin­­părţile libere de filoxeră va produce foarte slab. în partea dreaptă a Dunării e diferită; între Dunăre şi Tisa şi în partea dreaptă a ITisei e slabă; în partea stângă a Tisei prin acurile neatinse de filoxeră e satisfăcătoare, între Tisa şi Murăş prospectele de recoltă sunt slabe, în Transilvania pe alocurea recolta va fi bună. — Poame vor fi puţine, omidele şi vermii au făcut mari devastări. Starea procentuală la grâu, să­­cară, orz şi ovăş e următoarea: Grâul 29­6 procente sub mijlociu 6,44 mijlociu, — Săcara 5,7 procente preste mijlociu 61'4 procente sub mijlociu, 36.6 procente mijlocie, 2 procente preste mijlociu. — Orzul 3’4 procente sub mijlociu, 69 3 mijlociu, 27‘3 procente preste mijlociu. — Orășul 5'10 procente sub mijlociu, 73'5 pro­cente mijlociu, 21'4 procente preste mijlociu. Preţul mărfurilor. Tîrgul de rîmători în Steinbruch. în 29 Maia n. s’au notat: unguresci bătrâni grei 417, cr. pănă 43‘/2 cr., unguresci grei tineri 45—cr. pănă 46-- cr., de mijloc 467a cr. pănă 46'/a cr­, uşori 47— cr. până 48 - cr., marfă ţerănească grea 41‘/2 cr pănă 437a cr., de mijloc 44— cr. pănă 45— cr., ușoară 46— cr. pănă 47— cr., românesci, de Bakony, grei------cr. pănă---------cr., transito grei ------cr. pănă--------cr., transito de mijloc --------- cr pănă------cr., transito ușori---------cr. pănă---------cr. transito sârbesc­i grei 4.57a cr. pănă 46— cr., transito de mijloc------cr. pănă 46— cr., transito nsori 45Vj cr. pănă 46 cr. Pag. 463 Bursa de marfuri din Budapesta dela 1 Iunie n. 1891. Cursul pieţei din Sibiiu. SSminte Oualitatea per Hect. 1_________ Prețul per 100 chilogr. cS • 2 S 1 5 ® 1w 1 s 0 o. Preţul pe 100 chil duiftpănfi dela pănă Grâu Bănăţenesc vechiu Grâu dela Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ » » Baclca „ Grâu ung. de Nord 76 76 76 76 76 76 9.85 9.80 9.85 9.85­­10.— 9.95 10.— 10.— 77 77 77 77 77 77 9.90 9.85 9.9­ 9.9­­ 10.05 10.— 10.05 10.05 Silminţo, vechi ori none Soiul Oualitatea per Heet. 1 Prețul per 100 philogr. 1 dela 1 păn a Secară O ÎV. n n Ovei, Cuen­ru* .porumb) n Meiu Hrişcă Nutreţ de vinars de bere bănăț. de alt sein 70—72 60—62 62—64 64—63 39—41 75 73 7.85 6.65 7.10 6.55 6 40 6.35 7.10 8.­­ 6.85 7.40 6 80 6.45 6.40 7.70 â îl e5 § ©A Grâu n Cnenrnw n Ovău K de prima, de toam. Mai-Inn. Inn. Aug. de primă de toam. 0 ,1 i“ ©A 9.76 6.15 6.57 6.14 OO © !â­ 0.3 9'? 8 6 47 6.59 6 16 Curuui dela pănă Prețul pe 100 philograme. Sem. de trif. n Oleu de rap. Uns. de porc n Slănină p­rSn Prune Lictar n Miere 71 Ce ar fi ■Spirt re Lucerna ungurească roşie rafinat dela Pesta dela țeară s­fiitată afumată slavon, non bănățenesc brută galbină străcurată de Rosenau brut Drojdiuțe de spirt 38 — 42 — 37.— 52.50 50.-85.50 24.50 22.— 20.— 30 — 183. 18.50 20.50 42. - 44.- 38.— 53-51.- 37 — 25- 23.— 21-31.-134. 19.50 21—1 Din 3 Iunie n. 1891. Hârtie-monetă română . . Comp. 9.25 vând. 9.32 Lire turcesci ... 1? 10.40 „ 10.50 Imperiali........................... * 7» 9.40 „ 9.50 Rublii rusesci .... * V 1-37*/« „ 1.39*/. Bursa de Budapesta. Din I Iunie n. 1891. Renta de aur ung. 6°/0 . ............................................__ » * » „ 4«/p.....................................104.90 » „ hârtie „ 5%..................................101.45 împrumutul căilor ferate ing................................116 70 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)........................................................113.60 Amortizarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)......................................................99_____ Amortizarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune)...................................... .....__ Bonuri rurale ing.......................... .... 92.25 n­e croato-slavone................................104.50 Obligațiunile desp. regaliilor.......................... . 97.60 împrumut cu premiu ung. .................................136.60 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 129 — Renta de hârtie austriacă ......... 92 75 „ „ argint austriacă ... .... 92.— „ „ aur austriacă........................... . . 111 — Losurile austr. din 1889 ........ 148.__ Acțiunile băncii austro-ungara . ..... 996._ „ „ de credit ing,. . . . . • 343.25 ,r r v n austr. ..... 299.50 Scrisuri fonciare ale institut. de cred. și economii. „Albina“.....................................................................102.— Argintai ... ....................................................... Galbeni împărătesei................................................. . 62 Napoleon­ d’ori........................................................... 9.32 Mărci 100 imp. germane.................................... 57.75 Londra 10 Livres sterlingi............................... . 118.10 Bursa de Viena. Din 1 Iunie n. 1891. Renta de aur ing. 6°/0................................ . __,__ n n p p 4 °/0.......................................104.75 „ „ hârtie „ 5%.......................................101.5(1 împrumutul căilor ferate ing...........................116 60 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung . (l-a emisiune)............................................................113.25 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost. ung. (2-a emisiune)................................. . . 91.60 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)................................................................,__ Bonuri rurale ing..........................................................92.__ „ „ croato-slavoue.................................104.40 împrumut cu premiu ung...........................................136.59 Losuri pentru regularea Tisei și Seghediu . . 129.— Renta de hârtia austriacă ....... 92.40 „ „ argint austriaca................................. 92.40 „ „ aur austriacă...........................................N­r.90 Losuri austr. din 1860 ...................................... 148.__ Acțiunile băncii austro-ungare............................. 993 — a­n de credit ing. ...... 342.25 T. * n­r. austr............................ 299.50 Argintul..................................................... . . __­___ Galbeni împărătesei................................ 5.56 Napoleon­ d’ori................................ 934* Mărci 100 imp. germane................................ . 57.75 Londra 10 Livres sterlingi ....... 118.05 Bursa de Bucuresci. Pentru redacţîune responsabil: Andreiu Bab­et, 16 Main. st. v. — 4 oare p. m. Ca­sa Ultim Renta rom. per 1875 5s/0 . . 1007, ---.--­Renta română amort. 5°/0 . . 997, --4_ „ (Schuldverschreib.) . , 86»/, --.--­Oblig, de stat. C. F. R. 6',/0 . B6,/, --•--­Renta rom. (Rar. eonv.) 6":„ . 1007,_(__ împrumutul municipal 5% . . --._ Scrisuri func. rurale 7°/0 . . 1047, -----­Scrisuri fiinc. rurala 5°/.. . . 100»/, — „--­Ideei urbane 70/„..................... 1047, ----­n 6°/p..................... 1037, --­--­, 5­/g..................... 977, --­--­Banca Naț. (500 lei vers. într.) 1442 Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.)— 342 Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs.)— 818 Soc rom. de reasig. ---.---_#__ Soc. r. de con. (250 lei vărs.)— 100 Oblig. Cassei Pensiunilor. . 274— Agio ......... —.— Schimb Londra 3 luni „ c.ek . . . ____* r, aek . ,_ _ Paris 3 luni . . . ...____ „ cek . . . .. --.--­Viena

Next