Tribuna, iunie 1891 (Anul 8, nr. 123-145)

1891-06-19 / nr. 137

Nr. 147 într’o epistolă a respins ofertul pe motivul, că e prea mult ocupat cu lucrări literare, car’ pe de altă parte nici chiemarea lui nu e de atare.* O nouă nenorocire pe calea ferată în Elveţia, în 25 i. c. seara, după­ cum se telegrafeazâ din Basel, s’a întâmplat o mare nenorocire în tunelul Bölzberg. Pe la 6 oare trenul de persoane, care mergea dela Brugg la Basel, stricându-se chiar în tunel ceva la maşină, a fost nevoit să stee pe loc. După un timp mai îndelungat trenul a mers în di­recțiunea contrară, ca sc ese din tunel, într’a­­ceea un tren de mărfuri plecase dela Brugg în credința, că trenul de persoane plecat cu mult mai înainte e deja departe pe linie; ajungând trenul de mărfuri în tunel, s’a cioc­nit cu vagonul de postă al trenului de per­soane. Deoare­ce linia conduce foarte suis, tre­nul de mărfuri se mişca numai încet, din care causă ciocnirea n’a luat tocmai dimensiuni foarte mari. Greu răniţi au fost conductorul şi un impiegat postal, cărora li­ s’au rupt bra­ţele şi picioarele. Un Englez a fost uşor ră­nit la cap. Vagonul postal şi locomotiva trenului de mărfuri au suferit mari stri­căciuni.* Greva căiţelor de brutari în Paris. Din Paris se anunţă: Intr’o adunare ţinută în 25 1. c., calfele de brutari au hotărît a recerca pe camarazii lor, care au lucrat noaptea, să se alăture şi ei în 25 1. c. seara grevei. O calfă de măcelar, care era present, a anunţat pentru ziua următoare o grevă a calfelor de măcelari. După împrăşcierea celor adunaţi, un individ­­şi-a permis gluma a arunca la pământ o mare petardă. — O altă telegramă raportează: Lipsa de pane cu toată greva nu se simte. Liferările de pâne se fac ca de obi­­ceiu. în nici o brutărie nu s’au pus toate calfele în grevă. Pănă acum nu s’a anunţat nici un conflict.* Guvernatorul general al Varşoviei în inspecţiune militară. Din Lemberg se telegrafeazâ cu data de 25 i. c. următoarele: Guvernatorul general Gurko călătoresce acum, după­ cum raportează foile polone, prin districtele mărginaşe ale Poloniei rusesci, înainte cu câteva­­file a sosit în Kalisch, fiind însoţit de generalii statului major Sw­is­ta­nei I, Sierzputowski şi Purzyjewski. Mai întâiu de toate au fost inspectate trupele de infanterie, după care a urmat apoi alar­marea cavaleriei de graniță. Dragonii din Korgopol şi Cazacii din Wielun au făcut dru­mul, — 52 verste, — pănă la Kalisch, deşi ploua, în decurs de 5 oare. Generalul Gurko a pus mare pond cu deosebire pe instrucţiunea sentinelelor din armata activă comandate la serviciul de graniţă. După inspectare guvernatorul general a primit representanţa orăşenească, cu care ocasiune advocatul Par­­zewski ’l-a rugat pentru sprijinirea pro­iectului privitor la edificarea liniei ferate dela Kalisch. Gurko a răspuns, că el ca şef al administraţiunii ţerii n’ar avea nimic de obiec­­ţionat în contra proiectului, dar’ ca general comandant trebue să­’l combată, deoare­ce nu stă în consonanță cu legile strategice. La vor­birea în limba germană a comerciantului Landau, guvernatorul Gurko a declarat, că el nu înțelege această lim­b­ă. în Ka­lisch s’a presentat în uniformă de gală, spre a saluta in modul cel mai amicabil pe guverna­torul general, şi consilierul ţerii din Ostrowo (în Polonia prusiana) dl de Lützow. Oaspete german a fost nebăgat în seamă în misiunea sa oficială şi numai după o jumătate de oară a fost primit în audienţă. La afacerea Parnell O’Shea. O tele­gramă din Londra cu data de 26­­. c. anunţă: Căsătoria civilă a lui Parnell cu d-na O’Shea s-a dus în­deplinire ieri la Stey­­ning; doi servitori au fost martorii căsă­toriei. După două zile va urma binecuvân­tarea bisericească la Londra, după­ ce noii căsătoriţi vor merge la Brighton. * Holeră. „Pol. Corr.“ anunță isbuc­­nirea holerei pe insula Kamaren din Marea­ Roşie, în Hodeida (în Sud de la Kamaran), în Haman (vilaietul Aleppo) şi în apropiere de Alesendrette. Guvernul turcesc a luat măsu­rile necesare sanitare. * * Despre timp. Cu zi­ua de ieri a în­ceput iarăşi un timp uscat şi frumos. Dacă e adevărat, că, dacă după un îndelungat timp ploios, cerul e curăţit de nori prin un vânt lin, răcoros şi uscat, are să urmeze vreme bună, atunci pentru 4ile viitoare putem prevesti cele c­alde şi frumoase. Aşa ne în­vaţă experienţa şi nu observările metereologice. Vom vedea.­ ­ VARIETĂŢI. (O căutătură din balon.) Din toate părţile Parisului s’a văz)ut într’o seară pe la oarele 5 la un balon plutind la o mare înălţime deasupra oraşului; el avea o formă ciudată, s’ar fi­­fi8 ° sticlă enormă. La plecarea acestui balon s’a produs un incident foarte grozav. Proprietarul său, dl Lachambe, fabri­cant de baloane, îşi propunea să facă dire­r Ţorul şi prinţul de Wales. Circulă vestea, — după­ cum se împărtăşesce din Paris, — că scandalul procesului de baccarat din Londra a deprimat foarte mult pe Ţarul Ru­siei. Se vorbesce, că familia Romanov şi rudele prinţului de Wales vor ţină în această afacere o întrunire familiară la Co­penhaga. Totodată se mai vorbesce, că Ţarul ar fi înclinat a dărui prinţului de Wales câteva milioane de ruble, ca să-­şi arangieze starea materială scăpătată. S­rite experiențe cu noul aerostat construit de dînsul. El se duse la ușina de gaz din La Va­lette cu tinărul seu nepot și cu un prieten al acestuia. Pe la carele 5 cei doi tineri se urcară în nacelă; dl Lachambe se pregătia să se urce și el, când fără de veste balonul începu să se sue. Dl Lachambe rămăsese atîrnat cu mâ­­nile de bordul nacelei. El făcu sforţări zadarnice ca să sară în nacelă. La o înălţime de 20 metri domnul Lachambe scăpă nacela din mâni şi căcili la pământ. El fu ridicat îndată şi transportat în loja păzitorului usinei. Doi medici, chiemaţi în grabă, consta­tară lesiuni interne foarte grave şi declarară, că rănitul e perdut. Despre balon şi despre cei doi tineri, care se aflau în nacelă nu s’a primit pănă acum nici o scrie. Din public.*) Dare de seamă şi mulţumită publică. Pentru acoperirea speselor avute cu ma­­ialul şcoalelor române din Făgăraş, ţinut la 11 iunie a. c., au binevoit a contribui urmă­torii p.­t. domni: Basiliu Raţ, vicar, Iuliu Dan, proto­presbyter, Daniil de Gramoiu, vicecomite, câte 3 fl.; Dr. Ştefan Pop, medic 2 fl. 50 cr.; Dr. Andreiu Micu, advocat 2 fl. 20 cr.; Va­sile Dan,jud. reg., Dr. Nicolau Motoc, advo­cat, Zinca Roman, loan Dobrotă, comis. de finance, George Boer, propriet., Carol Slavic, comerciant, George Aiser, propriet., loan Ghimbăşanu, propriet., Luca Mănișor, argă­­sitor, câte 2 fl.; Nicolau Cosgarea, căpitan ces. și reg. pens. 1 fl. 70 cf.; loan Dejenar, Alexandru Roglau, loan Ciora şi loan Toflea câte 1 fl. 20 cr., Szentivány Casimir, căpitan, loan Florea, asesor, Gregoriu Negrea, perceptor, Ievian Stoica de Vist, Horváth George, subloc. Nicolau Clonţia, par., Alexandru Pocol, concip. de adv., Daniil Cerghit, proprietar, David Radeş, Ioan Duma, notar cerc., Samuil Krauss, hote­lier, George Botezan, respid­ent, David Berlea, conducător al cărţilor funduare, câte 1 fl.; Alexandru Negrea, locotenent, 60 cr.; Mihail Köncz, controlor 50 cr. Au incurs preste tot 25 fl. 30 cr., s’au spesat 36 fl. 90 cr., rămâne rest 15 fl. 40 cr., care s’au împărţit ambelor şcoale române din Făgăraş în scopul de a se procura cărţi şcolare ca premii cu ocasiunea examenelor de vară din estan. Exprimăm cea mai călduroasă mulţu­mită p.­­ binevoitorilor contribuenţi atât în numele elevilor, cât şi al subscrişilor pentru sprijinul ce ni-’l-au prestat şi cu această oca­­siune. Făgăraş, 17 Iunie 1891. Basiliu Batiu m. p., Ioan Ber­escu m. p., învăţători. *) Pentru cele cuprinse în rubrică, aceasta re­dacţia nu primesce răspunderea. SERVICIUL TELEGRAFIC al­­TRIBUNEI". Roma, 30 Iunie n. în senat a declarat Rudini, că Italia voesce să întreţină cu perseveranţă nestrămutată pacea şi amicia cu Germania şi Austro-Ungaria. Tractatele exis­tente sunt o garanţie tare şi sigură a păcii. El este asigurat, că înainte de a expira tractatele cele vechi, vor fi de­mult în vigoare altele noue. Hamburg, 30 Iunie n. împă­ratul a comunicat în decursul călătoriei sale presidentului societăţii „Paketfahrts­gesellschaft“, exprimându -­şi totodată cea mai viuă bucurie, că tractatul despre tripla alianţă s’a mai prelongit pe şese ani. Amsterdam, 30 Iunie­­. Deşi poliţia a interes, totuşi s’au adunat vre-o 4000 de socialişti, ca să protes­teze contra vizitei împă­ratului Germaniei. Strigând „jos cu împă­ratul german“ au cutrierat stradele. Poliţia ş i-a împrăşciat, făcând mai multe arestări. Toate foile publică articole de protest contra alăturării Olandei la tripla alianţă. Belgrad, 30 Iunie n. Regele pleacă pe la mijlocul lui iulie la P­e­­t­e­r­s­b­u­r­g. Graz, 30 Iunie n. Starea sănă­tăţii contelui de Hartena­u merge spre bine. TRIBUNA Bibliografie. A apărut Fondul religionar gr. or. al Bucovinei, substratul, formarea, desvoltarea şi starea lui de faţă de Isidor de Onciul, profesor c. r. la universitate. jjCernauţi, tipografia concesionată Silvestru Morariu Andrievici A eşit de sub tipar prima parte din Vieţile paralele, celebra operă a lui Plutarch tradusă de dl P. M. Georgescu. Acest volum cuprinde vieaţa lui Te­se­u, Romulus, Licurg şi Num­a. Preţul 3 lei. Se află de vânzare la toate librăriile din România. Cântecele mele, mici poeme în presă, datorite penei domnului Gr. Creţescu, este titlul unui elegant volum apărut acum de curând, „Românul Literar“. Apare în fiecare Duminecă în Bucuresci. Nr. 23 dela 17/29 iunie are următorul cuprins: D’ale săptă­mânii. De X. — Dumnezeu. Operetă inedită de Victor Hugo. Trad. de Gripen. — Săp­tămâna politică. — Vespea. Legendă alge­riană. — Odată și acum. Poesie de Radu D. Rosetti. — Mișcarea scientifică. — Ilinca. Cântec popular. De I. Dimitrescu-Ghiocel. — Cucului. Poesie. Dela Prut. — Nunte pe ve­­lociped. — Mănăstirile şi bisericile din Ro­mânia . Mănăstirea Sinaia, judeţul Prahova. (Cu ilustraţiune.) — Varietate. — Convorbire medicală. — Votul prin electricitate. — Ghi­citoarea I. — întrebarea I. — Biblioteca „Ro­mânului. — Alex. L. Kielland: Doi prieteni. Extrase din foi bisericesci şi scolastice. Post vacant. — Un post de învăţător la şcoala română gr.-or. din Iab­uca, protopresbiteratul Ver­­şeţului. Emolumentele sunt: salar anual 300 fl.; pentru conferenţele învăţătoresci 7 fl.; pentru scripturistică 4 fl.; lemne de foc 16 metri; cuartir liber şi un jugăr şi jumătate de pământ arător. Cei­ ce doresc a ocupa acest post vor avea să-­şi trimită cererile concursuale pănă în 15 iulie st. v. a. c. la oficiul protopresbiteral gr.-or. în M e­r c­i­n­a, posta­v. V­a r­a d i a. Extrase din „Budapesti Közlöny“ Posturi vacante: — Un post de executor la judecătoria cerc. din Teregova. A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de subnotar la tribunalul reg. din Panciova. A se adresa în două săp­tămâni la autorităţile competente. — Un post de notar la tribunalul reg. din Dobriţin. A se adresa în două săp­tămâni la autorităţile competente. Călindarul cfilei, 19 Iunie (1 Iulie) 1891. Iulvan , Iuda frat. Domnului, regorini: Teodor. Soarele, răsare 4.20, apune 7.47. Buletin meteorologic. Sibiiu, 30 Iunie n. 6 oare dimineaţa. —IE— Starea sămănăturilor în România. Cetim în „Curierul Român“. Scriile oficiale sosite din toată ţeara la ministerul de agricul­tură sunt îmbucurătoare. Sămănăturile s’au îndreptat în mare parte. Asemenea s’au îndreptat şi islazurile, fânaţele şi livezile. Viile sunt foarte bune, parte mediocre. Agricultorii se ocupă cu prăşitul, cu săpatul viilor şi cu secerişul rapiţei. Recolta rapiţei prin unele locuri va fi satisfăcătoare, prin cele mai multe însă foarte slabă. Orzul şi orăşul merg bine; care grâul şi săcara, care au suferit de asprimea iernii şi apoi de se­cetă, se crede că vor da o producţiune de mijloc în porturi mişcarea e puţină, din causa epuisării stocurilor. —*— Preţul rapiţei şi porumbului în portul Brăila a început a cresce. —*— Recoltele în străinătate. Schrile din străinătate privitoare la starea recoltelor nu presentă mari ameliorări. Francia va avea nevoie să importeze grâu pentru un miliard și Belgia pentru vr’o sută de milioane. Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 724.6) Temperatură­după Celsius Maximul şi minimul de temperatură Direcţia ventului Observată, Diferenţa din prediuă: 728.1 +1.9 +15.8 +21.4 +13.5 M­. Din ţeară 27 Iunie n. 7 oare dimineaţa. Staţiunile Presiun. «atmosf.­iu mm. Tempera­tura Celsius Ventul direcţia terna Budapesta. . . 758 +20.3 M­. Sătmar .... 759 +22.0S 2 Cluj..................... 758 + 16.6V 1 Orşova .... 760 +22.6s 2 Arad .... 759 + 19.2 sv4 Panciova . . . 759 +28.4 sv2 Sosici în Sibiiu. La 30 Iunie n. Hotel „Neurhirer“. Angermaier și Scheuch, ofi­­ceri din Viena. Lotel, jude cerc. din Câmpeni. Hoh­l­­dampf, din Cluj. Dr. Papp, din Mureş-Oşorheiu. Csiki, din Budapesta. Eisenburger, din Orşova, co­mercianţi. Hotel I.Melzer­u Alexandru Goian, proprietar din Zadova. V. Lengyel, din Blaj. Aron Cosma, pro­topop din Rahia. Dr. Ivan, Koöss, advocat, din Mediaş. Niţu Georgescu şi Ştefan Georgescu din Rîmnic-Vâlcea, Crişan, proprietar din Reghinul­ săsesc. Otto Molnár din Haţeg. Gavriil Kerekes, notar comitatens din D.­Sânmărtin. Anton Schaffer, comerciant din Radna. Carol Knauer, comerciant din Viena, Preţul mărfurilor. Piaţa din Făgăraş, de la 26 Mai. Grâu frumos, hectolitrul fl. 5.40 pănă fl. 6.—, grâu mestecat fl. 4.50 pănă fl. 6.—, săcara fl. 4.60, pănă fl. 4.80, cucuruza fl. 4.60 pănă fl. 4.80, ovăsul fl. 2.70 pănă fl. 3.— orzul fl. 3.— pănă 3.20, sămânţa de cânepă fl. 8. pănă fl. 9., sămânţa de in fl. .10, pănă fl. 12, fasolea fl. 4.50 pănă fl. 5.50, mazărea fl. 5.—pănă fl. 6. — , lintea fl. 8.— pănă fl. 10.—, cartofii fl.2.—, pănă fl. 4.— mălaiul fl. 10.— pănă fl. 12.—, său brut 100 chilo fl. 22.— pănă fl. 24.—, lumini turnate de său —.— fl. pănă fl. 40; unsoarea de porc fl. 64 pănă 65, slănina fl. 66—, cânepa fl. 30.— pănă 35--, un chilo carne de vită 34 pănă 40 cr., carne de vițel 40 cr., carne de porc 40 cr., carne de berbece pro buc. 28 cr. ouă 6 cu 10 cr. Tîrgul de rîmători în Steinbruch. în 27 Iunie n. s’au notat: unguresci bătrâni grei 42 - cr. pănă 43*/a cr., unguresci grei tineri 45—cr. pănă 45*/s­er­de m­ijloc 46— cr. pănă 46— cr., ușori 47— cr., pănă 48— cr., marfă țerănească grea 42— cr. pănă 43— cr., de mijloc 45— cr. pănă 45*/a cr., ușoară 47-------cr. pănă 47*/, cr., românesci, de Bakony, grei------cr. pănă---------cr., transito grei ------cr. pănă--------cr., transito de mijloc---------cr. pănă------cr., transito ușori---------cr. pănă---------cr. transito s ă­r b e s e i grei 46 — Cr. pănă 46— cr. transito de mijloc 46— cr. pănă 46*­, cr., transito ușori ----- cr. pănă 47— Cr. Eco­nom­i­c. Transporturile de lucrători pe căile ferate de stat ungare. Camera comercială din Braşov, în urma unei provocări din partea ministrului de comerciu reg. ung., aduce la cunoscinţa celor interesaţi următoa­rele: După noul tarif local al căilor ferate de stat ung., lucrătorii, dacă călătoresc laolaltă, cel puţin în număr de 30, la una şi aceeaşi staţiune destinată, plătesc pe cl. III, la trenu­rile de persoane şi omnibus numai taxa ju­mătate a acelei clase. în timpul din urmă a experiat însă ministrul, că unii indivizi fac trafic din favorisarea acordată lucrătorilor, anga­­­iându-se a-ş i forma în grupele corăspunză­­toare numărului prescris şi pretinzând pentru aceasta o taxă de mijlocire. Deoare­ce mi­nistrul ţine de neadmisibil, ca favorisările acordate lucrătorilor să devină un obiect de speculaţiune al unor indivizi şi lucrătorii să fie scurtaţi în dreptul lor prin aceea, că se pot lua de la ei după plăcere taxe de călătorie mai mari, şi deoare­ce de altă parte aceşti speculanţi pot păgubi şi căile ferate de stat ung, prin aceea, că în grupele de lucrători pot băga şi astfel de indivizi, care nu au dreptul la favorisarea în cestiune, ministrul află de oportun, ca cercurile interesate să fie cât se poate mai orientate în privinţa amintitei fa­­vorisări tarifare acordată lucrătorilor şi să se facă atente, că lucrătorii ce voesc a se folosi de favorisarea amintită nu au să se adreseze la nici un întreprinzător, ci să meargă direct la staţiune în grupele prescrise, sau apoi şi singurateci, în care cas staţiunea însăşi are să se îngrijească de gruparea corăspun­­­zătoare numărului a lucrătorilor. — Despre aceste cei interesaţi se încunosciinţează din partea camerei şi pe această cale. —­— Normele exploatării telegrafului şi tarifele telegrafului ce vor întră în vi­goare la 1 Iulie n., se pot cumpăra cu 20 cr. exemplarul dela economatul reg. ung. al poştelor şi telegrafelor. —Si— Căile ferate române au produs în luna Aprilie a. c. un venit de 3.646.017 lei, faţă cu Aprilie din anul trecut un spor de 862.734 lei. Pag- Bursa de mărfuri din Budapesta ipp 27 Iunie n. 1891. Cursul pieţei din Sibiiu. Din 29 Iunie n. 1891. Sfiminte dualitatea per­fect. Preţul per 100 philogr.fl a M I s O o. Preţul pe 100 chil ■lelap&nft dela P&E10 Grâu Bănăţenesc vechiu 76— — 77 Grâu dela Tisan 76 9.709.85 77 9.759 90 Grâu „ Pestan 76 9.659.80 77 9.709.85 Grâu de Alba-Reg. „ 76 9.709.85 77 9.789.90 V „ Baclea 76 9.709.85 77 9.759.90 Grâu ung. de Nord 76— 77— —• — Sominte. dualitatea Prețul per Soiul 1 per Hect.[100 philogr. 1 1 1 delaj până Săcară 70--72 7.65 7.80 Orr Nutreț 60—62 6 — 6.40 n de vinars 62—64— — ft de bere 64--66 __ __ ÜVŐB-39—41 6.10 6 40 Cucururi (porumb) bănăț. 76 5.95 6. -ft de alt spin 73 5.85 5.90 Meiu 7.10 7.70 Hrișcă­­ .-­Grâu de primă.& a ft de toam.O 5 9.145H 9.16 V Cucurur, Iunie 1“ 5.91 5.93 Is©Cb Ovăs Iul. Aug. de primă. mg 5.91 f1 5.93 n de toam. ©O*5.64X 5 66 dela pănă Sem. de trif. Lucerna ungurească.__ n roșie —,__ Olen de rap. rafinat '»7—88-Uns. de porc delaPesta 51 5052.— n dela țeară ..._ o Slănină svântată 44.5045.-1 ft afumată 51.—52.-1 Său 35.5037 — ©o. Prune 23 5024 50 1. Lictar slavon, nou 19.—20.— ©1-4 Al» bănățenesc 17 —18.--­Miere brută _______... Ceară de Rosenau 136. 138. Spirt brut 18.5019.­ft Drojdiuțe de spirt 20.—20.50 E hârtie-monetă română . Lire turceaci . * . „ Imperiali........................... Ruble rusesci . . Camp. 9.20 vând. 9.24 * ft 10.450 10.50 • n 9.45n 9.50 ft 1.34 ft­­ 1.35 Bursa de Budapesta. Din 27 Iunie n. 1891. Renta de aur ung. 6% ................................................,__ » » n n 4°/p.................................’ ’105.40 „ „ hârtie „5%......................................101.50 împrumutul căilor ferate ing.......................................116 50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)...........................................................fig..... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)...................................................... 99 50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing­. (3-a emisiune)..................................................................... Bonuri rurale ing.......................... .... 92.__ „ „ croato-slavone................................ 104 60 Obligațiunile deep. regaliilor.......................................97.26 împrumut cu premiu ing..........................................137._0 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 129.60 Renta de hârtie austriacă ....... 92 25 „ de argint austriacă.............................................92.25 „ de aur austriacă................................ 110 75 Dosurile austriace din 1860................................. 149.­ Acţiunile băncii austro-ugare...........................1017.— „ „ de credit ing. . . . . • 342.— n n n n austr............................... 298.25 Scrisuri fonciare ale institut. de cred și economii „Albina“. 102.— Argintul ... ..................................................__ Galbeni împărătesei................................­ . ..64 Napoleon­ d’ori. 9.27 Mărci 100 imp. germane.......................... 57.46 Londra 10 Livres sterlingi............................... 117.15 Bursa de Viena. Din 27 Iunie n. 1891. Renta de aur ung. 60/,......................................—.— „ * „ „ n,...........................................105.50 „ hârtie „ 5°/o......................................101.56 împrumutul căilor ferate ing............................116 40 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing . (l­a emisiune).......................................................113.­­Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost. ung. (2-a emisiune).............................................................99.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune)........................................................— Bonuri rurale ung..........................................................92.10 „ „ croato-slavone ....... 104.76 împrumut cu premiu ung...........................................137.75 Locuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 130.— Renta de hârtie austriacă........................................92.30 „ „ argint austriacă................................ 92.35 „ „ aur austriacă...........................................111.05 Losuri austr. din 1860 149.25 Acțiunile băncii austro-ungare............................. 1020— „ „de credit ung.............................. 340.50 r, r n si austr............................ 298.50 Argintul...................................................... . . ..— Galbeni împărătesei................................................. 5.65 Napoleon­ d’ori............................................ . 9.29 Mărci 100 imp. germane ........ 67.47 s Londra 10 Livres sterlingi......................................117,30 Bursa de Bucuresci. Pentru redacțiuna responsabil: Andreiu­ Balteş« 7 Iunie st. v. — 4 oare p. m. Cas­sa Ultim Renta rom. per 1875 5 "/o . . 100«/.— Renta română amort. 5°/0 . . 99»/« --.--­ „ (Scbnldverscbreib.) . . 87»/« --.--­Obiig, de stat. C. P. R. 6°/0 . 87»/« --.--­Renta rom. (Rar. conv.) 6°/0 . 101«/, ---#--­ împrumutul municipal 5°/0 . . --­--­Scrisuri func. rurale 7°/0 . . 104*/, --,--­Scrisuri func. rurale 5°/0 . . 101— --­--­Idem urbane 7°/0...................... 105«/, ---.--­« e°/0...................... 104— ------­- 5°/0...................... 97*/« Banca Naț. (500 lei vărs. într.)— 1495 Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.)— 362 Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs.)— 385 Soc rom. do reasig. ---.--­--.--­Soc. r. de con. (250 lei vărs.)— 96.— Oblig. Cassei Pensiunilor . 274---.--­Agio........................................... ---.--­--,--­Sch lm Londra 3 luni........................... ---.--­---.--­n C8k................................ ---,__ __,--­Berlin 3 Inni........................... __#__ __§__ „ cek ...... ._(—, Paris 8 luni........................... ._ » c«k...................................... __#__,__ Viena ...........................................— Agio........................................... ——

Next