Tribuna, octombrie 1891 (Anul 8, nr. 218-242)

1891-10-26 / nr. 239

Nr. 239 plăcere, scrie „Naţionalul“, că un grup de tineri şi tinere, elevi şi absolvenţi ai conser­vatorului nostru de declamaţie, precum şi de artişti afirmaţi, în frunte cu dl Ioan Armă­­şescu, absolvent-premiat, au pus bazele unei noue societăţi dramatice, care va juca neîntre­rupt toată iarna în sala teatrului Dacia, piese de valoare şi bine studiate. Se scie la ce trafic murdar erau expuşi oamenii care aveau nenorocirea de a cumpăra bilete la represen­­taţiile scandaloase din acest teatru. Deci so­cietatea pe lângă datoria producerii talente­lor, mai are şi îndoitul scop de a pune sta­vilă cârpacilor şi vagabuntjilor care sub pre­text de actoriâc îşi bătea joc de lume. Sta­giunea se va deschide pe la începutul lui Noemvrie. Speranţa tinerilor e în public. Urăm deplină reuşită. O exposiţiune a industriaşilor români. De la comitetul „Reuniunii socialilor români“ de aici primim următoarea scri­soare : Sibiiu, în Octomvrie 1891. Mult onorată redacţiune! Constatând cu o nespusă bucurie bună­voinţa cu care aţi luat notiţă despre ini­ţiativa comitetului „Reuniunii socialilor ro­mâni“ de a arangia o exposiţiune industrială, nu putem decât a ne exprima adâncile noas­tre mulţumiri. Cestiunea fiind însă de o mare însem­nătate pentru meserieşii români şi pentru toţi binevoitorii sprijinitori ai meserieşilor români, ne permitem a Vă ruga ca să binevoiţi a da loc în coloanele mult preţuitului D-Voastre (Jiul următorului raport al întrunirii din cestiune: Duminecă în 13 Octomvrie la 3 d. a. un număr frumuşel de meserieşi români erau adunaţi în localul reuniunii noastre, când dl preşedinte Nicolau C r i s t e a deschise şe­dinţa prin o călduroasă vorbire, arătând ma­rea însemnătate pentru care au fost invitaţi la acea întrunire şi punând totdeodată între­barea, dacă cei de faţă sânt de acord cu pă­rerea d-sale, ca „Reuniunea socialilor români“ să aranjeze o exposiţiune industrială cu oca­­siunea jubileului de 25 de ani al „Reuniunii socialilor români“. La această intrebare răspunsul a fost unanim pentru arangiarea exposiţiunii. Fiind deci primită idea despre aran­giarea unei exposiţiuni industriale, s’a urmat numai decât la alegerea unei comisiuni de 7 membri, care va avèa să se ocupe cu înscrie­rea celor­ ce voesc să expună lucruri la amin­tita exposiţiune. d­in comisiune s'au ales dnii: Emanuil Solomon, măiestru de lăcătuş; Nicolau Marcu, măiestru de tapiţer; Constantin Dragoş, măie­stru de pantofar; Petru Moga, măiestru de co­vrigar; George Trifan, croitor; Andreiu Joandrea, calfă de măsar, şi Tom­a Simtion, culegător de litere. Fiind comisiunea aleasă, s’a urmat punc­tul al doilea din program, alegendu-se 3 mem­bri în comitetul reuniunii, şi cu aceste ono­ratul domn preşedinte a delcarat întrunirea de încheiată. După depărtarea celorlalţi membri în­truniţi s’a urmat imediat la constituirea co­­misiunii pentru purtarea agendelor exposiţiu­nii pănă la 31 Decemvrie 1891, când se va ţine o nouă întrunire, alegând din sinul ei de preşedinte pe dl George Trifan, car’ de no­tat pe T. Simtion. Tot în acea şedinţă comisiunea a hotărît ca să se facă 3 liste de înscriere, care vor avea să fie depuse la dl Emanuil Solomon în Bahngasse nr. 10, a doua la dl Constantin Dragoş în strada Cisnădiei şi a treia în localul reuniunii strada Guşteriţii nr. 6, ca astfel să fie la disposiţiunea doritorilor de a se înscrie ca exponenţi la exposiţiune. Acesta fiind foarte pe scurt resultatul întrunirii de Duminecă în 13 Octomvrie a membrilor „Reuniunii socialilor români“, co­misiunea aleasă în acea întrunire îşi permite a Vă ruga, ca pe lângă cele de mai sus să binevoiţi a publica şi următorul: Apel cătră meserieşii români din Sibiiu. Meserieşi români! Cu anul viitor „Reuniunea socialilor ro­mâni“ încheie un pătrar de secol dela înfiin­ţarea ei. In acest lung interval de ani nu s’a dat nici odată ocasiune, ca meserieşul român sâ-’şi poată arăta iscusinţa şi talentele sale în lucru. Ceea­ ce însă pănă acum nu ni-a fost dat, ne va fi de aci încolo, şi ca probă este arangiarea exposiţiunii industriale. Ocasiunea vă este deci dată ca să pu­teţi arăta dexteritatea mânilor voastre; profi­taţi deci de această ocasiune şi arătaţi-vă vrednici de interesul ce sprinigitorii industriei îl pun pe causa noastră şi pe soartea noastră. Comitetul „Reuniunii socialilor români“ când a luat iniţiativa despre arangiarea unei exposiţiuni a făcut-o numai cu convingerea, că vă veţi arăta şi de astădată la înălţimea datoriei voastre, şi deci dacă triumful va fi mulţumitor, onoarea nu va fi a iniţiatorilor, ci din contră a meseriaşilor români. De aceea alergaţi cu toţii sub stindar­dul reuniunii, răpiţi fresce-care câte o oară din oarele de răpaus, şi produceţi fresce-care după puteri câte un obiect din ramura mese­riei ce profesaţi pentru exposiţiunea indus­trială a meserieşilor români. Meserieşi români ! După o vară bună urmează un seceriş bun. Ei bine, cei­ ce ani de 4*1® de-a rîndul ni-au împărţit ajutoare, cei­ ce ne-au sprijinit totdeauna cu o rară bunăvoinţă în toate acţiunile noastre, de astă­dată stau cu ochii „ţintiţi asupra“ noastră ca să vadă întrucât am fost vrednici de spri­­jinul material şi moral ce ni-­l-au dat. Iată că timpul secerişului a sosit; să ne punem deci pe lucru, ca astfel productele noastre să fie pe cât se poate mai bune şi mai cu îm­­belşugare, căci de la aceasta atîrnă soartea noastră pe viitor. Cineva a­­cis că un popor fără in­dustrie este un popor fără vieaţă! Ei bine, datoria noastră de astădată este de a arăta că poporul român încă are industrie şi prin aceasta vieaţă trainică. De aceea trebue să îmbrăţişem această causă cu toată căldura inimii, căci de­sigur această încercare a noastră va fi imitată şi de celelalte reuniuni de me­serieşi români din Braşov, Cluj şi alte oraşe, pe unde sânt meserieşi români. Comitetul reuniunii noastre va hotărî pentru cei mai dexteri în lucrări mai multe premii şi diplome de recunoscinţă şi aceste ne vor servi fiecăruia atât spre onoare, cât şi spre suvenire şi model în viitor, prin urmare cel­ ce stându-­i în putinţă a sprijini această întreprindere şi nu o va face, acela va păcătui în contra causei colegilor sei. Meserieşi români! Precum ne-a­m arătat la diferite petreceri şi conveniri ca oameni de ordine, vrednici de atenţiunea binevoitorilor noştri, datoria ne impune de astădată cu atât mai mult a arăta, că toată silinţa ni-o punem întru învăţarea meseriilor noastre şi numai în oarele de recreaţiune, după­ ce am părăsit dalta şi ciocanul, luăm notele în mână pentru a învăţa să cântăm. Isvorul nostru de traiu este meseria ce fiesce­ care avem, ei bine, pentru­ ca să ne arătăm marea atragere ce o avem cătră meseriile noastre, trebue să ne grupăm cu toţii la un loc şi să sprijinim fiesce care după putinţă prin productele noastre frumoasa ini­ţiativă luată de comitetul reuniunii noastre. în scopul acesta comisiunea pentru arangiarea exposiţiunii noastre industriale a pus la disposiţiunea fiecăruia trei liste de înscriere pentru cei­ ce voesc să sprijinească prin productele lor această exposiţiune, una în localul reuniunii strada Guşteriţii nr. 6­, a doua la domnul Emanuil Solomon, măies­­tru-lăcătuş în Bahngasse nr. 10 şi una la dl Constantin Dragoş, măiestru-pantofar în strada Cisnădiei, ca astfel înscrierile să se poată face cu înlesnire. Totodată se face cunoscut, că înscrie­rile se vor face numai pănă în 31 Decem­vrie 1891, când apoi se va constata câţi din măiestrii şi calfele de meserieşi români doresc să expună lucrări la exposiţiuunea industrială a meserieşilor români. Doritorii de a afla informaţiuni mai detailate le vor pute primi din reuniune sau dela domnii care au listele de înscriere. Făcând deci subsemnata comisiune apel la toţi meserieşii români, fie membri sau nemembri ai reuniunii, îşi exprimă dorinţa ca cele acise să între în inima fiecărui mese­riaş consolit de chemarea sa. La lucru dar’ şi Dumpe­reu să proteagă întreprinderea noastră. Pentru comisiune: George Trifan, T. Simtion, președinte notar. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Berlin, 6 Noemvrie­n. Guvernul rusesc a respins cererea cancelarului­C­a­p­r­i­v­i pentru a elibera la export transporturile de cereale gata de expe­­duire. Ratibor, 6 Noemvrie n. In tim­pul cel mai de aproape se aşteaptă oprirea exportului rusesc de cai şi porci. Londra, 6 Noemvrie n „Times“ află, că în guvernamentul Varşovia sunt staţionate patru corpuri de ar­mată. Acestea vor fi în timpul cel mai apropiat întărite încă printr’o di­­vi­ziun­e. Berlin, 6 Noemvrie n. Consilie­rul comercial Wolf, şeful băncii falite, e arestat. (Wolf a trăit pe picior foarte mare. Se­­jice că pentru susţi­nerea casei nu-’i ajungea jumătate mi­lion pe an. De present el se află bol­nav. Red. „Trib.“) Berlin, 6 Noemvrie­­. Consiliul federal a aprobat proiectul de lege cu privire la retragerea Vereinsthaler-lor, bătuţi în monetăria austriacă. TRIBUNA Bibliografie. A apărut: „Istoria Universală“, evul vechiu şi evul mediu, de dl Ioan Slavici, Bucuresci, se află de vexare la librăriile principale. A aparut: „Monologuriu în versuri după Alfred de Musset, Emile Augier, L. Ratisbonne, Eugéne Manuel, Deroulede și E. Grenet-Dancourt, de Nicolae Tincu. Extrase din „Budapesti Közlöny“. Post vacant: — Un post de subjude la judecătoria cerc. din Czegléd. A se adresa în două săp­tămâni la autorităţile competente. — Un post de subnotar la judecătoria cerc. din Királyhelmecz. A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de practicant în drept la tabla reg. din Seghedin. A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de subnotar la tribunalul reg. din Giula. A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de oficial cl. VI. la percepto­­ratul de dare din Bichiş-Ciaba. A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de oficial cl. VI. la percepto­­ratul de dare din Bichiş-Giula. A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de servitor oficial la oficiul su­prem vamal din Sibiiu. A se adresa pănă în 19 Decemvrie a. c. la autorităţile com­petente. — Un post de concipient cl. II. la direc­ţiunea financiară din Fiume. A se adresa în două săptămâni la autorităţile compe­tente. — Un post de scriitor la procuratura reg. din Dobriţin. A se adresa în patru săp­tămâni la autorităţile competente. — Un post de pedel la şcoala reală super, din Lőcse. A se adresa pănă în 15 De­cemvrie a. c. la autorităţile competente. — Mai multe posturi de oficiali poştali şi de telegraf. A se adresa pănă în 30 Noem­vrie n. a. c. la ministerul reg. ung. de co­­merciu. Călindarul dileî 26 Octomvrie (7 Noemvrie) 1891 Iulian. Dimitrie. Gregorian»: Engelbert. S©ar«îe: răsare 6,47, apune 4.40 Buletin meteorologic. Sibiiu, 6 Noemvrie n. 6 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 726.1) Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură Direcţia ventului Observată Diferenţa din preiţiuă 731.6 —5.8 1 -H>.2 +2.5+U vsw Din ţeară 4 Noemvrie n. 7 oare dimineaţa Staţiunile Presiun. atmosf. în mun. Tempera­tura Celsius Vântul direcţia tăria Budapesta. . . 767-1­0.2 M­î Sătmar ....— + 1.2 Sot Cluj.......................— — 2.8— — Orşova .... 769 + 1.8V­î Arad .... 7h­8 + 1 sv1 Panciova . . . 766 + 1.3s 4 Sosiţi în Sibiiu. La 6 Noemvrie n. Hotel „Neufihrer“. Kamner din Braşov. Mayer din Făgăraş. Schneidbauer din Viena. Klein din Praga şi Brausach din Troppau, comercianţi. Hotel „Meitzer“. Reich din Biertan. R­oh din Midiaş Adleff din Sighişoara. I. Kardos din Husussu. Lechsman din Budapesta. Făgaraşi din Racoviţă. Mih. Heidel, oficial telegrafic din Braşov. Csiky din Mercurea, A. Kohn din Cluj şi Carol David din Brünn, comercianţi. Erna Kantner din Borsec. Francisc Mül­lender, medic veterinar din Braşov. Hotel „Habermann“. Gisela Késmárky, chel­­neriţă din Arad. los f Flohbacher, inginer din Se­­beşul-săsesc. loan Giesshübel, preot din Gusu. Teatru orăşenesc. 1 Sâmbătă, în 7 Noemvrie n. „Die brautfahrt“ sau „Kunz von der Rosen“. Comedie istorică de Gustav Freytag. Economic. Starea băncii austro-ungare la 31 Octomvrie n. Circulaţiunea bancnotelor 465.859.000 fl. (+14,686.000 fl.), etalonul 247.611.000 (+207.000 fiorini), portofoliul 200.891.000 fl. (+12,906.000 fl.), blombardul 27.782.000 fl. (+1,915.000 fl.), din circula­­țiunea de bancnote sânt contribuabili 11.930.000 fl. —s®— Datoria de stat a Austro-Ungariei. Sumariul datoriei de stat a Austro-Ungariei la 30 iunie a. c. a fost fl. 3.832,995.318.82 (ca datorie de stat generală fi. 2.776,129.181.241/ar­eare ca datorie a țerilor și regatelor re­­presentate în Reichsrath-ul austriac fiorini 1.056,866.137.571ii). Mai vine apoi datoria urbarială garantată a țerilor şi rega­telor amintite 53.005.638 fl., apoi datoria comună pendentă 351.945.099 fl. Exportul de cereale al României în Ianuarie—Maiu 1891. In primele cinci luni ale anului curent, adecă din Ianuarie pănă la finea lui Maiu, exportul de cereale al României, după cantitate şi valoare, a atins următoarele cifre: După­ cum se vede între speciile de ce­reale exportate primul loc îl ocupă porum­bul, apoi vine grâul. Exportul de o­u­ă­s e de tot neînsemnat. —m— Oprirea exportului de cereale din Rusia. Se anunţă din Petersburg, că pe la mijlocul lunii curente e de aştep­tat oprirea exportului şi pentru grâu. Această măsură va urma în contra dorinţei ministerului de finance rusesc, care în locul opririi exportului a propus o vamă de export de una sau două ruble. Ţarul însă, se anunţă mai departe, a retuzat acea­sta şi a persistat pe lângă oprirea exportului, indicând într’acolo, că Rusia nu dispune de cereale pentru export, deoare­ce chiar şi gră­unţele ce s’au dat poporaţiunii de cătră gu­vern spre scopuri de sămănat, cu toată în­drumarea hotărîtâ a guvernului, partea cea mai mare au fost sustrase destinaţiunii lor şi au fost folosite pentru trebuinţele nice de traiu. Guvernul a dat deja pentru grăunţe de sămânţă şi pentru sprijinirea po­poraţiunii lipsite pănă acum la vr’o 60 de mii. ruble. Preţul mărfurilor, Piaţa din Sibiiu, 6 Noemvrie. Grâu hectl. 70 pănă 82 chilo fl. 8.— pănă 8.80, grâu mestecat 70 pănă 74 chilo fl. 7.10 pănă 7.70, săcară 70 pănă 75 chilo fl. 6.— pănă 6.40, orz 62 pănă 66 chilo 4.20 pănă 4.60, ovea 42 pănă 50 chilo fl. 2.40 pănă 3.­­, cucuruz 70 pănă 74 chilo fl. 5.40 pănă 5.80, mălaiul 78 pănă 82 chilo fl. 4.50 pănă 5.—, cartofii 63 pănă 70 chilo fl. 1.60 pănă 2.—, sămânță de cânepă 4­9 pănă 50 chilo fl. 7, pănă 8, mazărea 76 pănă 80 chilo fl. 4.50 pănă 5.50, lintea 78 pănă 82 chilo fl. 6.— pănă 7.—, fa­solea 76 pănă 80 chilo fl. 4.50 pănă 5.50, păsat de grâu 100 chilo fl. 17.50 pănă 17.80, făină nr. 1 fl. 17.30, făină nr. 3 fl. 16.80, faină nr. 5 fl. 16.60, slănină 100 chilo fl. 54.—, pănă 56.—, unsoare de porc fl. 58.— pănă 60, său brut fl. 20.— pănă 22.—, sau de lumini fl. 34.— pănă fl. 35.—, lumini tur­nate de său fl. 38.—, pănă fl. 40.—, săpun fl. 20 pănă 30.—, fân 100 chilo fl. 1.60 pănă fl. 1.80, cânepă fl. 32.— pănă fl. 35.—, '‘lemne de foc uscate m. cub. fl. 8.— pănă fl. 3.25, spirt p. 100 L. °/0 55 pănă 57 cr., carnea de vită chile 50 cr. pănă 52, carnea de vițel 38 pănă 45 cr, carnea de porc 42 pănă 46 cr., carnea de berbece 24.— pănă 26 cr., ouă 10 cu 20 pănă 24 cr. Pata dn Mediaş, 5 Noemvrie. Grâu hectolitrul, fl. 7.80 pănă 8. — ; grâu mestecat fl. 6.30 pănă 6.50; secara fl. 5.80 pănă fl. 6.—; orzul fl. —.— pănă fl. —.—; orasul fl. 2.50 pănă fl. 2.75; cucuruzul fl. 4 — pănă fl. 4.75; sămânța de cânepă fl. 5.— pănă fl. 5.50; cartofi fl. 1.50 pănă fl. 2.--; mălaiul fl. —.— pănă fl. 12 —; mazărea fl. 4.— pănă fl. 4.50; fasolea fl. 4.50 pănă fl. 5.—; lintea fl. —.— pănă fl. —.—; chimin­ll (săcăreaua) —.—, pănă fl. 36.—; său brut 100 chilogrami fl. 20.— pănă fl. 22.—; lumini de seu turnate fl. 36.— pănă fl. 40 ; unsoarea de porc fl. 60.— pănă fl. 63.—; slănina fl. 50 pănă fl. 54.—; cânepa fl. 33.— pănă fl. 35.— ; fenul fl. 1.-- pănă fl. 1.20; săpunul 100 bucăţi fl. 20 pănă fl. 80.—; spirtul pro 100 L. % 55 pănă 57 cr.; carnea de vită chilo 48 cr.; carnea de vițel 48 pănă 50 cr.; carnea de porc 48.— pănă 52 cr.; carnea de berbece 28 cr .; ouă 4 cu 10 cr. Tîrgul de rîmători în Steinbruch. în 2 Noe-nv. n. s’au notat: unguresci bătrâni grei 43 - cr. pănă 44— cr., unguresci grei tineri 46------cr. pănă--------cr. de mijloc 46— cr. pănă 47— cr., ușori 45— cr. pănă 46-- cr., marfă țerănească grea 43— cr. pănă 44— cr., de mijloc 43— cr. pănă 44— cr. ușoară 43------cr. pănă 45— cr., românesci, de Bakony, grei —— cr. pănă-------cr., transito grei ------cr. pănă---------cr., transito de mijloc ---------cr.. pănă------cr., transito ușori----------cr. pănă----------cr. transito sârbesci grei 44— cr. pănă 45— cr., transito de mijloc 43 cr. pănă 44— cr., transito nsori 42 — cr. pănă 44— cr. Maiu Ianuarie— Maiu Specii outitatei valoarea castitatea valoarea (în quint, m.) (tu franci) (în quint, m.) (tn franci) grâu 277.504 4,162.559 1,640.511 24,607.664 săcară 24.919 248.191 159.308 1,593.083 porumb 1.684.448 13.475.587 3.624.275 28.994.204 orz, malt 60.699 424.895 430.366 3.012.563 oves 515 3.608 20.399 142.798 hrișcă 4.580 32.061 14.009 98.066 făină 6.694 200.828 26.656 799.698 tărîțe 4.163 24.981 18.825 112.952 Pag. 945 Bursa de marînil din Budapesta dela 4 Noemv. n. 1891 1 SSminţe || |â Prețul per 100 chilogr. I dualitatea per Hect. Prețul pi­r 100 chilo deî*. pănă dela pănă Grâu Bănățenesc vechiu 76 10.80ii.- -77 10.9011.10 Grâu dela Tisan 76 10.80ii.- -77 10.9011.10 Grâu „ Pesta 76 10.7510 95 77 10 85 11.05 Grâu de Alba-Reg. „ 76 10.8011.-77 10.9011.10 » „ Bacîca 76 10 8011.— 77 10.90 11.10 Grâu ung. de Nord 76 —.---7/ ---.--­---•--­SSmințe, dualitatea Prețul por vechi ori noue Soiul per Hect. 100 philogr. dela­pănă Secară 70--72 10.1010.25 Orz Nutreţis 60—626 25 6.60 1? de vina 62—64 6.80 7.30 1) de bere 64--66 7.50 8.90 aväs 89--41 6.356 50 Cucuruz (porumb bănăț. 76 6.50 6.55 n de alt ficiu 78 6.45 6.50 Meiu 5 65 6.90 Hrișcă 14.—14.50 Grâu de primă. 0­ 11.152 11.17 ei îl de toam.O---.--­---.--­'s­i Cucuruz Main-Iun. 6.09 ® &6 10 . **n Sept.-Oct. «s --­--.---oO, Ovăn de primă. 6.57v 6 60 n de toam.s~ .---a -Orr«Ui P/i+f'iisicto ilvann* Soiul— a dela pănă Sem. de trif. Lucerna ungurească 44 —48. -n roșie 52 -55 -Ulen de rap. rafinat­­17 5038 — Uns. de porc dela Pesta 55 5056 — 1 n dela țeară— — o’ Slănină avântată— o afumată 54.-55--3 bău 37.—38 — o Prune 14.7515.20 3 Lietar slavon,nou 17.7618.— +­n bănățenesc 17.7018 — Miere brută 29.—30 — n galbină străcurată 32-S3 — Ceară de Rosenau 138. 140 Spirt brut 20 7521 25 u Drojdinţe de spirt 21.7522 25 I Cursul pieţei din Sibiiu. Din 6 Noemvrie n. 1891. Hartie-moneta română . Camp. 9.28 vând. 9.30 Lire turcesci . . . ■ n 10.50 „ 10.55 Imperiali............................. 9.50 „ 9.55 Ruble rusesc! .... • rt 1.17 1.20 Surea de Budapesta.. Din 4 Noemvrie n. 1891. Eenta de aur ung. 6°/0...................... —.— * * » » 4%.............................................108.45 „ „ hârtie „ 50/0 ......................................... 100.70 împrumutul căilor ferate ing...................................116 — Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune).................................................................111.__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune).................................................................98__ Bonuri rurale ing............................ .... 90 50 „ „ croato-slavone............................. 104 — Obligațiunile desp. regaliilor..........................................96.40 împrumut cu premiu ing...............................................141.25 Losari pentru regularea Tisei şi Seghedin . . 129 75 Renta de hârtie austriacă......................................... 91 30 „ de argint austriacă......................................... 91.20 „ de aur austriacă.................................. . 108 — Losurile austriace din 1860............................. 146.— Acţiunile băncii austro ungare....................... 1008.__ „ » de credit ing.........................• 822 50 » st.» austr.................................. 276.90 Scrisuri fonciare ale institut, de cred și economii „Albina“. .()................................................................102.— Argintul ... .._ Galbeni împărătesei.................................... . . 5.58 Napoleon­ d’ori................................................................ 9.84 Mărci 100 imp. germane...............................................57.80 Londra 10 Livres sterling­. 117.65 Bursa de Viena. Din 4 Noemvrie n. 1891. Renta de aur ung. 6%........................................ —.— » » » » 4®/0..............................................108.50 „ „ hârtie „ 5°/0..............................................100.95 împrumutul căilor ferate ing........................................115.90 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung . (l-a emisiune) ....................................................111.— (Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost. ung. 2-a emisiune).................................................................97.90 Bonuri rurale ung...............................................................90.50 „ „ croato-slavone...................................104.50 Imprumut cu premiu ung..............................................141.10 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 129 70 Benta de hârtie austriacă ....... 91.45 „ „ argint austriacă.................................... 91.20 „ „ aur austriacă . ...............................108.20 Losuri austr. din 1860 146.25 Acțiunile băncii austro-ungare...............................1011.— „ „de credit ing....................­ , 322.— » » » » austr.............................. 276.50 Argintul............................................................................8.— Galbeni împărătesei.................................................... 5.59 Napoleon­ d’ori................................................... . 9.34® Mărci 100 imp. germane......................................... 67.77* Londra 10 Livres sterling­....................... 117.60 Bursa de Bucuresci. Pentru redacțiune responsabil: Andreiu Italles, 16 Oct. st. v. — 4 oare p.m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5°/0 . 100.— Renta română amort. 5°/0 . . 97.25 ---,--­ „ (Sehuldversclireib.) . . --­Obiig, de stat. C. F. R. 6% . 102.— ---•--­Renta rom. (Rur. conv.) 6% . 20— ------­ împrumutul municipal 5°/0 . . ---­ — --­Scrisuri func. rurale 7°/0 , .— --­Scrisuri func. rurale 5*/.. . . 99. Va­­­idem urbano 7°/. ..... 103. Va --- _ » 6»/........................ 102.*/2 --­» 5%....................... 94.— Banca Naț. (500 lei vers. într.)— 14­95 Soc. Dacia-Rom. (250 lei vers.)— 372 Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs.)— 374 Soc rom. de reasig. ---.--­—.--­Soc. r. de con. (250 lei vers.)— 90.— Oblig. Cassei I-'ensiunilor , 270 ---,--­Agio............................................... ---.--­---,--­äcliim Londra 3 luni ...... ------­---#--­» ceh................................... ---.--­---.--­Berlin 3 luni.............................—--­---#--­» cek................................... ---.--­--­Paris 3 luni............................. , __#__i--,--­» cek ....... . ---.-­--.--­Viena —.— Agio . .........................................

Next