Tribuna, mai 1893 (Anul 10, nr. 96-118)
1893-05-01 / nr. 96
Pag. 382 Ceva de notat: Biuroul telegrafic din Budapesta a găsit de cuviință se nu anunțe în străinătate moartea lui George Bariţiu Când dintre ei moare un om numai de a II-a ori a IlI-a mână îndată trimit telegrame în toate ţerile europene. Că Ungurii au făcut moartea unui om care a jucat un așa rol mare, numai pentru că a fost Român, acesta dovedeşte odată mai mult răutatea şi dispreţul ce ei nutresc faţă cu noi. Românii se opună şi pe aceasta la răboj! Ligistul. Administraţie ungurească. Câmpeni (Munţii Apuseni), 26 Aprilie 1893. Multele abusuri şi nedreptăţi ce se săvîrşesc zilnic din partea oilor de la putere, faţă cu bietul popor, mă îndeamnă a lua condeiul în mână pentru a vă scrie aceste şire, rugându-vă a le da loc în coloanele preţuitei noastre „Tribuna“. Mă mărginesc de asta-dată a vă arăta până la ce grad de îndrăsneală a ajuns a merge câte un om de al stăpânirii. în 4/16 Aprilie a. c. locuitorul din comuna Albac, Nicolae Mateş al lui George, împreună cu mai mulţi locuitori din Albac mergeau pentru tîrgul de săptămână la Abrud cu carele cu scânduri pentru a le vinde, între comuna Câmpeni şi Cărpeniş, la locul aşa numit „Moara Dreganului“ s’au întâlnit cu fersterul erarial din Câmpeni Székely — cel cu adresa de aderenţă trimisă lui Kossuth când cu ocasiunea banchetului jubileului de încoronare — şi fiind şoseaua cam îngustă şi pe lângă aceeaşi seară, omul nostru a tras la o parte, încât numai ’i s’a putut, osia dela trăsura Măriei Sale însă a ajuns în osia dela carul Moţului şi astfel s’a întâmplat, că scândura care este aşezată deasupra roţii s’a crepat puţin, altă daună mai însemnată însă nu s’a făcut. A fost destul însă, ca osia dela carul prostului de oluh să se atingă de osia Măriei Sale pentru a-’i da ansă de ceartă. Măria Sa se dă jos din trăsură, îi dă o sfântă bătaie şi apoi spre încoronarea faptei lăudabile se pune şi-’i ia un cal bietului Moţ şi-’l aduce la Câmpeni, lăsându-’l cu carul cu scânduri în mijlocul drumului. Aducând calul în Câmpeni, protopretorul se zice că ’i-ar fi spus Măriei Sale, că n’a fost în drept să iee calul omului din drum. Acesta nemulţumindu-’l pe Măria Sa, s’a dus la notarul Tomuţa, bun hazafi, cu care apoi a estimat calul, făcând pe pofta şi placul Măriei Sale, deşi nu era la loc şi nici un drept nu avea să se amestece în această afacere, cu atât mai vîrtos cu cât scena se petrecuse în alt comitat şi pe teritorul comunei Cărpeniş, şi apoi Măria Sa dator era a-’şi estima prin experţi dauna căşunată la trăsură ceea ce nu s’a întâmplat. Ce era să facă însă bieul Moţ? Rămas în mijlocul drumurului cu carul şi cu un cal neputând merge mai departe, a fost nevoit a-’şi lăsa toate în drum şi a se întoarce la Câmpeni, a umblat încoace şi încolo dar’ tot în deşert, pentru că Măria Sa n’a voit să-’i dee calul, până nu-’i va da ca rebonificare pentru dauna causatâ 20 fi. v. a., ceteşte douăzeci fiorini valută austriacă. De care sumă nedispunând la moment, a fost silit să stea până Luni în 5/17 Aprilie d. a. în Câmpeni, când întorcându-se de la Abrud soţii lui de cale loan Mateşu a lui Pătrăgui, Nicolae Mateşu al Gonţi şi loan Mateşu a lui Piţiguş ,l-au împrumutat cu suma de 20 fi. v. a., pe carei-a dat Măriei Sale și acesta apoi ’i-a dat calul, mele tot de el alcătuite, care cu mult mai clar vede lumea imaginată decât să poată juca rol în lumea reală, artist pe care fătul la pus de împărat, eară casualitatea vicleană de răsbunătorul unei crime, pe care natura ’l-a destinat să fie geniu, eară soartea’l-a pedepsit spre nebunie şi nefericire. Hamlet el singur este Shakespeare, care dupâ ce a alcătuit o galerie de icoane, unde toată icoana îi păstrează câte-o trăsătură, în aceasta cea mai adâncă creaţiune a sa s’a zugrăvit pe sine. Dacă Racine sau Corneille ar fi scris psichologie, ar zice cu Descartes: Omul este suflet fără trup, pe care-’l slujeşte organismul, este prevăzut cu pricepere şi voinţă, locueşte în palaturi sau în portaluri, este creat pentru vieaţă socială, lucrarea’i armonică şi ideală se desfăşură în cuvântări şi răspunsuri într’o lume alcătuită prin logică afară de cadrul spaţiului şi al timpului. Dacă Shakespeare ar fi scris psichologie, ar zice cu Esquirol: Omul e o maşină nervoasă pe care’l cârmueşte temperamentul seu, este aplicat spre halucinaţii, e jucăria pasiunilor sale neînfrânte, în esenţă nebun, e mestecătura animalului şi a poetului; geniul îi este însufleţirea, virtutea sentimentalismul, conducătorul şi îndemnul imaginaţia, dar, după întâmplare îl conduc şi cele mai particulare şi mai complicate împrejurări, cum sânt durerea, păcatul, nebunia, cară toate acestea îl alungă spre moarte. Unde oare în Europa cultă se mai poate afla o astfel de tractare miserabilă şi un abus nemaipomenit ca acesta? Eu cred, că nici în Turcia, doar’ numai în stepele Asiei. Plătim statului felurite imposite şi dări ce ni se cer, şi între acestea multe şi banii drumului, prin urmare statul respective comitatele au datorinţa ca drumurile şi podurile se le susţină în stare bună. Ce se întâmplă însă? înainte cu 3—4 ani podul ce conduce peste Arieş îl rupe ghiaţa, şi deoarece acest pod aparţine la două comitate — Turda- Arieş şi Alba-de Jos — neputându-se înţelege între sine aceste două comitate pentru edificarea din nou a podului respectiv, s’a făcut un pod provisor pentru timpul de un an, de atunci însă, după cum am zis au trecut deja 3—4 ani şi podul nu numai că nu s’a edificat din nou, dar’ cel puţin nici atâta nu s’a făcut se se adune la timpul seu materialul necesar pentru edificarea lui, astfel a ajuns într’o stare atât de rea, încât în ziua de 5 Maiu n. a. c. prin inginerul comitatului Turda, a fost interzisă comunicaţiunea peste acest pod, nu numai cu care şi trăsuri, dar’ chiar şi cu picioarele, şi astfel fiind Arieşul mare, încât prin apă nu este posibil a trece, comunicaţiunea cu Abrudul, Alba-Iulia etc. este cu totul întreruptă, car’ comuna Câmpeni are să sufere o daună destul de însemnată, şi în fine poporul din munţi are să sufere şi mai mult neputându-şi transporta articlii de lemn şi alte produse ale sale în părţile amintite, de unde în schimb îşi procurau cele necesare pentru hrană şi parale pentru achitarea dărilor. Aşteptăm cu nerăbdare să vedem în urma verdictului inginerului comitatens ce paşi şi măsuri se vor lua din partea stăpânirii pentru edificarea podului. Moţul. Inundaţiile în România- România e bântuită actualmente de o mare calamitate, în urma unor ploi torenţiale ce au ţinut câteva zile, aproape toate apele au eşit din albie şi au inundat o mare parte a ţerii pricinuind pagube însemnate. Iată ştirile pe care le găsim în foile de dincolo despre această calamitate . Oraşul Bucureşti este încunjurat de ape. Dâmboviţa a venit cu o furie ne maipomenită ducând tot ce a găsit în drumul ei şi pricinuind mari pagube. In Mahalaua Cărămidarii-de-sus apa a rupt podul dela Grozăveşti şi încunjurând stavilarul s’a revărsat în dreapta şi în stânga până la grădina botanică şi în dosul gării-de-Nord. Din causa aceasta nici un tren nu porneşte dela gara-de-Nord şi nici nu soseşte. Iată care sânt punctele întrerupte: Mătăsar—Găeşti, Ghergani—Conţeşti, Goleşti— C.Lung, Periş—Ploieşti, Făurei—Buzău, Adjud—Ocna, Focşani—Mărăşeşti, Mărăşeşti— Tecuci, Câmpina—Comarnic, Ploeşti—Mizil. Apele rîului Ialomiţa au înecat Urzicenii, au distrus podurile şi mai toate lucrările hydrotechnice din basenul Ialomiţa. Afluenţii rîului Argeşşi-au revărsat apele pe suprafeţe de zecimi de chilometri pătraţi, rupând poduri, distrugând semănături şi înecând mulţimi de localităţi din jud. Argeş, Muscel şi Dâmboviţa. Basonul Prahovei mai tot este sub apă. Afluenţii rîului Siretului au produs ravage înspăimântătoare. Cele mai multe din căile şoseluite din întreaga ţeară sânt distruse şi desfundate. Comunicaţia pe multe din căile ferate este întreruptă. Cele mai multe din luncile gârlelor şi rîurilor sânt înecate, sămănăturile potmolite. Pagubele pricinuite agriculturii şi comerciului sânt imense. între Cilibia şi Buzău comunicaţia pe linia ferată e întreruptă. De asemenea şi între Periş şi Crivina. Fabrica de la Bolintin, din Ilfov, este inundată. Se anunţă că pagubele sânt mari. Podul peste Ialomiţa, între Bucureşti şi Ploieşti, este surpat. Toate liniile telegrafice sânt rupte. Din Buzău se anunţă că la Cilimbia apa a venit mare din munţi, împreună cu sloiuri de ghiaţă, întrerupând cu desăvîrşire comunicaţiile. Apa Buzăului a venit atât de mare, încât unindu-se cu iazul, a întrat în oraş. Partea de jos a oraşului Buzău este inundată. Din Peatra (Neamţu) se anunţă că de 3 zile plouă continuu. Rîul Bistriţa a debordat. Podurile din oraş sânt luate de apă, în Muscel comunicaţia, atât pe calea ferată cât şi pe şosele, este întreruptă. Ninge mereu. Comunicaţia pe linia Bucureşti —Giurgiu e deasemeni întreruptă. Apele Neajlovului şi ADUNARE PUBLICĂ care se va ţine în Şiria, în localităţile comunei bisericeşti de lângă şcoala superioară greco-orientală a Şiriei, la 9/21 Maiu 1893, după ameazi la 3 oare. ORDINEA DE ZI: 1. Deschiderea adunării prin preşedintele ordinar. 2. Discuţiunea asupra proiectelor de lege bisericeşti . Căsătoria civilă, introducerea matriculelor de stat şi recepţiunea jidovilor. 3. Luarea conduselor. 4. închiderea adunării. Siria, 25 Aprilie (7 Maiu) 1893. Vasilie Zsíros, P. Leuca, preşedinte, notar. TRIBUNA Glavaciocului venind foarte mari au inundat calea ferată între Grădiştea şi Comana şi trenurile neputând circula au fost silite să se înapoieze. Cât despre linia București—Vârciorova se lucrează cu activitate pentru ca să se organiseze servicii de transbordare la punctele întrerupte, adecă între Ghergeani—Conţeşti şi Mătăsar—Găeşti. Linia între Piteşti şi Vârciorova este deschisă. Prefectul de Argeş telegrafează că apele au început să scadă şi că podurile de pe Argeş şi rîul Doamnei sânt foarte mult deteriorate. Adunări contra proiectelor de lege religionare. C ONVOCARE. Subscrişii convocăm prin aceasta pe toţi alegătorii dietali români din cercul electoral al Şonicutei-mari la o ADUNARE PUBLICĂ ce se va ţine în Şonicuta-mare Duminecă în 14 Mai, la 3 oare d. a. în ospătăria „Herskovics“. ORDINEA DE ZI: 1. Deschiderea şi constituirea adunării. 2. Discuţiune asupra proiectelor de lege bisericeşti: recepţiunea Ovreilor, introducerea matriculelor şi a căsătoriei civile Luarea resoluţiunilor. 3. Alegerea comitetului cercual electoral pe un period. 4. închiderea adunării. Şomcuta-mare, 22 Martiest. n. 1893. Andreiu Medan, propr. şi preşed. comitetului comit, elect.; loan Serb, protopop; Teodor Andre, protopop; loan Dusa, preot; Vasile Pop, preot; Elia Pop, învățător; Vasiliu Plutean, preot; Nicolau Nilvati, advocat; Vasiliu Dragos, advocat. CONVOCARE. Subscrişii prin aceasta convocăm pe toţi alegătorii români din cercul Chişineului şi al Sf.Anei, comitatul Aradului, la o ADUNARE PUBLICA ce se va ţină Luni în 3/15 Maiu a. c., la 1l oare înainte de ameazi la Chişineu în curtea şcoalei române gr.-or. ORDINEA DE ZI: 1. Deschiderea şi constituirea adunării. 2. Discuţiune asupra proiectelor de lege: căsătoria civilă, introducerea matriculelor de stat şi recepţiunea evreilor. 4. Luarea resoluţiunilor. 5. închiderea adunării. Chişineu, 2 Maiu n. 1893. Constantin Popoviciu, paroch în Comlauş; loan Pop, protopop gr. cat.; loan lancu, paroch în Cinteiu; loan Avram, paroch în Mişca; Petru Grozda, preot şi propriet. în Simand; George Crainic, preot în Nădab; George Petroviciu, preot gr.or în Pilul-mare; Gavriil Lazar, preot român gr.-oriental în Socodor; Augustin Beles, preot ortodox român în Simand; loan Burdan, preot român în Siritea; Iustin lancu, preot; loan Iercan, preot; Cornel Ursuţ, preot; Aurel lancu, preot gr.-or. român în Zarand; Climenţiu Pantos, preot; loan Stana, preot în Şepreuş; Dimitriu Muscan, preot în Nădab; George Sturza, învăţăt. în Şepreuş; Gregori Mladin, învăţător în Chişineu; Mihaiu Pervu, învăţător în Şepreuş; Th. Ursu; Dr. George Popoviciu; Mihaiu Veliciu, advocat. CONVOCARE. Subscrişii în numele comitetului partidului naţional român al cercului electoral Siria, prin aceasta convocăm pe alegătorii români din acest cerc la o CRONICĂ Principele Bulgariei în Orşova. Ni se scrie din Orşova cu data de 10 e. n.: Azi la 10 oare a. m. sosi aici cu tren separat principele Bulgariei Ferdinand cu soţia, în incognito, reîntorcând din voiagiul făcut după nuntă cătră Bulgaria. La gară a fost întimpinaţi de protopretorul cercual şi de comandantul suprem de gendarmerie din Seghedin, şi de câţiva onoraţiori de aici, în urma ştirii despre atentat toate stradele pe unde avea să treacă principele erau ocupate prin honvezi şi gendarmi astfel, încât dela 9 la oare până la 11 oare, nimenea nu putea trece spre Dunăre pentru ca să vadă pe principele până se va pune pe vaporul „Orient“. Cu toate acestea însă a fost văzut de public, căci dela gară şi până la vapor a venit în trăsura deschisă a consulului sârbesc de aici loan Vasilievici. Atât principile cât şi principesa resalutau publicul într’un mod cordial.* Cu musca pe căciulă! Se ştie că în decursul desbaterilor parlamentare asupra proiectelor bisericeşti, ministrul de culte C sáky s’a provocat în mai multe rînduri la scrisori private ale singuraticilor episcopi, din care ar resulta, că mulţi dintre ei ’i-au aprobat la început cunoscuta circulară din Februarie, în şedinţa dela 01. c. a casei magnaţilor ’i-a răspuns episcopul de Vesprimbar. Hornig, între aplausele magnaţilor presenţi, că nu face bine ministrul când publică scrisori private ale episcopilor, căci aceştia s’ar pută revanşa, publicând şi ei scrisori primite dela guvern, înainte de alegeri, în decursul alegerilor sau după alegerile parlamentare.* înmormântarea Drului Sabin Secula ni se descrie precum urmează într’o scrisoare ce primim din Arad: Sicriul era cu totul acoperit de cununile depuse de cătră membrii familiei, de amicii şi cunoscuţii defunctului. Deşi era noros, ba încă şi ploaie, atât strada, cât şi curtea bisericii şi biserica catedrală era îndesuită de întreaga inteligenţă română din loc, de corpul medicilor civili şi militari, fiind de faţă musica militară şi o companie de soldaţi, care au venit să dee defunctului onorul cel din urmă. E de notat, că la această îngropăciune au participat şi clericii seminariali în corpore, dovedind lumii externe, că Românul ştie cinsti pe Românul adevărat. Prohodul s’a oficiat în biserică de cătră dl Augustin Hamsea dimpreună cu dl Vasiliu Mangra, Dionisiu Popoviciu, G. Bodea şi Vasile Olariu, car’ ecteniile şi cântările funebrale le-a executat corul clericilor. în sf. bis. dl dir. seminarial A. Harisea a ţinut cuvântare ocasională, care a stors lacrimi din ochii auditorilor, care la mormânt a rostit o cuvântare dl profesor Mangra, în care a amintit actvitatea de până acum şi calităţile defunctului, la auzul căreia toţi lăcrimau, deplângând pe bravul Dr. S. C. Secula, în care familia a perdut un fiiu iubitor, mult cercatul şi scumpul nostru neam român un om de caracter firm, o inimă nobilă, şi energie constantă, care ,societatea omenească un membru folositor.•* Isbânzile antisemiţilor în Viena La alegerea unui membru în comitetul cercual Alsergrund a isbutit candidatul antisemit cu o majoritate de 204 voturi, anunţă o telegramă din Viena.* Csáky pe ducă, într’o şedinţă a casei magnaţilor, ministrul conte Csáy, răspunzând la imputarea contelui Szapáry Géza că demult ar fi trebuit să-şi dee demisia, a zis că de trei ori deja o înaintase şi totdeauna ’i-a fost respinsă. „Budapesti Hírlap“ de la 10 Mai, cercetând află adevărul, povesteşte că printre membri casei magnaţilor circulă următoarea versiune privitor la demisiunea lui Csáky. Când ministrul își oferi demisia Male, împăratul ar fi zis: „Herr Graf, machen Sie erst gut, was Sie verdorben Il iben, dann können Sie gehen ” (Domnule conte, drege mai întâiu ceea ce ai stricat și pe urmă poți să pleci.) De aceea — adaugă foaia sus numită — Csáky a rămas cu toată stăruinţa familiei lui care ar dori mult retragerea * Din Beiuş un alt amic al foii noastre ne scrie: Vă aduc la cunoştinţă ca noutate din părţile Beiuşului, comit. Bihor, că iarna oară a început a se pune, a început a ploua în 22 i. c. mestecat cu zăpadă, care în 26 de dimineaţa până seara a nins neîntrerupt în mod înspăimântător. Oamenii s’au îngrozit tare că e sfîrşitul lumii. Cu holdele nu ne lăudăm, căci locul unde a fost sămănat săcară a perit cu desăvîrşire, şi locul a fost earăşi arat şi sămănt cu orz şi cucuruz. Puţine locuri au fost sămănate cu cucuruz, căci vremile rele şi vânturile reci nu încetează deloc. Piaţa din Beiuş dela tîrgul cel mare din 22 Aprilie v. a fost cercetat, cucuruzul e cu 4 fl, grâu mestecat 5 fl., grâu curat 7 fl., săcara 4 fl. 20, fasolea 4 fl. în măsură cubică. Vitele mari cornute preţul mare ce era înainte de asta cu vre-o 2 luni a scăzut, încă şi astăzi stă preţul. Porcii nu au preţ deloc, porci de un an frumoşi 25—30 fl. parechia. * Săpături e în Şopron. Profesorul din Şopron Bella Lajos a pus să se facă săpături regulate pe piaţa Deák din numitul oraş. A descoperit până acuma 15 morminte, din care 2 cuprind schelete de morţi, car’ 13 urne cu cenuşe Unul din schelete zace îrîtr’un mare sacrofag, pe care’l acopere o peatră uriaşe de-alungul. Lucru straniu este, că pe lângă schelet nu se găseşte nici un obiect. Al doilea schelet arată că e al unui copil, al cărui mormânt e făcut din ţigle. v. La gât ’i s’a găsit o medalie şi un dinte de porc. S’a descoperit şi un al treilea schelet, dar’’ acesta zăcea numai liber pe pământ, nu era închis. într’o urnă s’a găsit pe lângă osemintele arse o lămpioară de mort şi o monedă din timpurile lui Vespasian, adecă din secolul I-iu după Christos, într’o altă urnă s’a găsit o oglindă de metal şi un ac de bronz. Monedele găsite în celelalte urne arată toate că sânt din epoca lui Traian. * Negoţ de oameni. Cetim în „Balcanii“ din Iaşi că poliţia de acolo a reuşit a pune mâna pe un oarecare Herman Teitel, originar din acel oraş, dar’ actualmente stabilit în Buenos-Ayres, de unde s’a întors pentru a ademeni fete minore, pe care voia se le expedieze şi să le vânză în America de Sud. Ar exista dovezi că acest Herman Teitel, care ar fi făcând parte dintr’o asociaţiune mai întinsă de negoţ de carne omenească, ar fi şi reuşit a ademeni două minore din Iaşi, una de 10 şi alta de 16 ani, şi pe care, fără intervenirea poliţiei, ţ le-ar fi şi expediat la Buenos Ayres. Dacă faptul se va adeveri, acest Herman Teitel merită o pedeapsă exemplară ministrului.* Nou advocat român. Dl Dr Ioan Popovici, advocat, vesteşte căşi-a deschis cancelaria advocaţială în Orşova, strada Caransebeşului.* O zi memorabilă. Se depeşează din Verona. La 28 c. se va săvîrşi în Palestro (Lomellino) sfinţirea şi desvălirea camerei osemintelor şi monumentului pentru luptătorii căzuţi acolo în 1859. Toate trei armatele, italiană, austro-ungară şi franceză, vor fi representate prin oficeri. * Zăpadă şi ger. De pe Crişul-Negru ni se scrie cu data 9 Maiu n.: Călătorii care în afacerile lor au avut a merge ieri şi azi cu trenul ce duce dela Oradea—Beiuş—Vaşcău pe valea Crişului-Negru, au putut se-şi facă ceva imaginaţiune despre plaiurile din Siberia, şi numai contrasul şi lupta ce se înfăţoşa între frunzele şi florile pomilor, verdeaţa grânelor şi a câmpurilor cu ghieţoasa neauă sau umet ce se încumeta să le năpustească, zic numai semnele acestea de primăvară ’i-au putut convinge că călătoresc într’o regiune cu o temperatură mai călduroasă decât a Siberiei, eară priveliştea ce se înfăţoşează acum e o abnormitate naturală, e un eveniment, o plagă mai rară pentru această regiune. Economii îşi făceau calcul că după o iarnă aşa grea cum a fost cea de estimp, se va desprimăvăra mai curând, s’au înşelat însă, pentru că topindu-se umetul prin locurile mai şese, a urmat o secetă ce a ţinut mai mult de 6 săptămâni cu temperatură tot friguroasă, aşa cât numai cu vre-o săptămână mai nainte a început a se ivi câte o frunză, câte o floare, pe câmpurile pîrlite vitele nu-’şi căpătau nutreţ, eară cel strîns pentru iarnă a trecut, pe economi ’i a cuprins nedumerirea. In 4 şi 5 i. c. a ploat mereu, a ajuns, a folosit însă mult, iarba, frunzele, florile pomilor, împupirea viilor a dat cu repejune momentană. Bucuria însă n’a ţinut mult, pentru că în 6. c. a brumat strajnbc, cară în 8 pe la 5 care dimineaţa a început o ninsoare cumplită urmând până după ameazi, regiunea întreagă avea o înfăţoşare de iarnă cu temperatură rece, azi-dimineaţă, în 9 Maiu, s’a observat apa înghieţată, acum pe la 12 oare din zi pe locurile cât de cât mai nalte neaua tot se susţine, pe şesuri mai puţină, dar’ tot mai stă. Ce va fi cu pomii, ce cu viile? Numai dacă se va încălzi se va observa mai bine. Acum cerul e tot nuoros şi a început o ploaie măruntă, care de e şi cam rece, dar’ prinde mai bine decât o căldură repentină. Crişanul. * Timpul. Ni se scrie din părţile Făgăraşului. In părţile Făgăraşului a nins din 7 până de present amestecat cu ploaie, încât bieţii oameni se vaieră că aşa ceva n’au mai pomenit nici odată, vitele le ţin numai cu făină căci au gatat tot; unii li-a mînat pe zăpadă la mugur în pădure. Oile dela stâni le-au adus acasă. Apele sânt grozave de mari. Oltul a cufundat partea cea mai mare de pe marginile lui în lăţime de câte 1—2 chim. * întrerupere de comunicaţie. Direcţiunea căilor ferate de stat vesteşte că comunicaţia între Viştea-inferioară şi Făgăraş, mai departe transportul poverilor între Porumbacul-inferior şi Făgăraş se va sista pe timp de trei zile din cauza eşirii apelor. * VARIETĂŢI. (Ziaristica în China.) O comunicare adresată de curând societăţii de geografie comercială franceză de către dl Imbault Huard, consul al Franciei, la Peking, dă nişte curioase amănunte asupra gazetei din acest oraş întitulată „Icing-Pao“ (Noutăţi ale capitalei). „Cetirea acestei gazete, fondată în anul 740 (înainte de Christos), este una din cele mai instructive. Ea este o adevărată panoramă nu numai a vieţii oficiale, ci şi a vieţii sociale a Chinezilor. Cetitorii găsesc, între alte documente oficiale data în care împăratul a decis ca pălăria de vară să înlocuească pe cea de iarnă. „între altele se poate ceti că şese candidaţi la examenul de licenţă aveau peste 90 de ani şi treisprezece trecuseră de 80 ani, ceea ce ne arată limita de vîrstă pentru examenele în China“. Dl Huard mai arată încă cum confraţii noştri din China traduc fonetic diferite cuvinte care n’au echivalentul lor în limba imperiului ceresc. Așa de exemplu: Ultimatum devine Ou ti matoung. Telefon se ortografiază To-li-fous etc. Nr. 96